Jurnal Militar din 25.04.2015

Realizator: Bună dimineaţa! Avem multe de spus astăzi, este un sumar foarte bogat pentru că s-au întâmplat multe lucruri, evenimente, am avut un cap de afiş, Ziua Forţelor Terestre care a fost sărbătorită ca în fiecare an de Sf. Gheorghe şi dacă am amintit despre Ziua Forţelor Terestre, probabil că în fiecare oraş în care există armată aţi observat ceva mişcare, prezentări de tehnică militară prin parc ori defilări precum a fost cea din Bucureşti, de joi seara, unde militarii din această mare categorie de forţe au executat o retragere cu torţe dinspre Cercul Militar Naţional către Statul Major al Forţelor Terestre din cartierul Drumul Taberei. Am trimis şi noi un cercetaş în zonă, acolo în mulţime, Bogdan Rădulescu, iată cu ce s-a întors la redacţie.

Reporter: Tocmai au defilat militarii. V-au plăcut?

-: Parada a fost una interesantă, mai ales că circulă prin mijlocul Bucureştiului unde mulţi oameni pot avea acces la aceste evenimente şi mai ales apropierea armatei de civili care e un aspect rar întâlnit, în principiu, dar a fost drăguţ de observat la un militar. Îmi place conduita sa, în primul rând şi modul în care se implică în profesia lui.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 25.04.2015:

-: Foarte frumos. Îmi place armata română şi cum îşi afişează forţele.
Reporter: Ce vă place cel mai mult la ei?

-: Cred că cel mai mult, zâmbetul a fost principalul factor.

-: Devotamentul, loialitatea faţă de ţară.

-: Foarte frumos.

-: Ne bucurăm că sunt şi sperăm să îşi facă treaba în continuare la fel de bine.

Realizator: De pe străzile Bucureştiului înapoi la radio, din Drumul Taberei aici, în centru, bună dimineaţa încă o dată, să ne bucurăm de zilele frumoase de afară şi să ne mai încânte militarii pe străzi dar musai doar pe timp de pace. Să fie acum muzică, fiindcă aşa ne stă bine la radio de dimineaţă. Astăzi, de Ziua Internaţională a Astronomiei să ascultăm Vali Sterian - Farfurii zburătoare. Revenim în trei minute cu celelalte subiecte despre care vrem să vorbim la Jurnal militar până la 10:30.

Realizator: Revenim în direct. Iată care sunt subiectele ediţiei. Continuăm cu exerciţiile militare în poligoane în ţară, dar şi în Germania au fost multe astfel de exerciţii. Aproape că doar despre aceste aplicaţii vom vorbi până la finalul ediţiei. Vom vorbi şi despre ziua justiţiei militare, care a fost înfiinţată acum 96 de ani şi, în fine, vom avea un scurt interviu cu un veteran de război, acum, la 70 de ani de la finalul celui de-al doilea război mondial.

La început să fie Andreea Popescu, să fie rubrica de actualitate militară.

Redactor: În această lună, în ţară şi în afara teritoriului naţional militarii români se instruiesc în comun cu militari din ţări membre ale NATO sau partenere în cadrul Atlantic Resolve, operaţiune ce urmăreşte să asigure stabilitatea şi securitatea regională în special în actualul climat de securitate din flancul estic al NATO. În ţară, în poligonul Smârdan şi la centrul administrativ aerian de la Mihail Kogălniceanu este în desfăşurare exerciţiul Wing Spring 2015, la care participă peste 2200 de militari cu armament şi tehnică de luptă din armatele Regatului Unit al Marii Britanii, Republicii Moldova, SUA şi României. Marţi, cu ocazia zilei distinşilor vizitatori, în poligonul Smârdan s-a desfăşurat un exerciţiu în cadrul căruia au fost executate atacuri de toate tipurile, inclusiv aeriene, pe care trupele au trebuit să le respingă. Au asistat la spectaculoasa desfăşurare de forţe ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi adjunctul comandantului suprem al forţelor aliate din Europa, gen sir Adrian Bradshaw. Reporter - Maria Măndiţă .

Generalul Bradshaw: Ceea ce am văzut cu toţii a fost un exerciţiu foarte bine oranizat, un exerciţiu internaţional care dă un mesaj tuturor ţărilor din afara alianţei: acela că NATO lucrează împreună şi că NATO va acţiona întotdeauna împreună. Cu siguranţă vom respecta măsurile de reasigurare a securităţii hotărâte pentru flancul estic.

Redactor: La Wing Spring 2015 participă şi un detaşament din Republica Moldova.

Căpitan Sergiu Bănari: Pentru noi este un eveniment foarte important. Colaborăm împreună cu aramata română. Este foarte bine pentru armata Republicii Moldova pentru a participa la aşa exerciţii internaţionale.

Redactor: Unul dintre militarii care au asigurat comunicaţiile aplicaţiei este plt major Laurenţiu Lupaşcu.

Laurenţiu Lupaşcu: Sunt specialist comunicaţii informatică, exploatez echipamente ultramoderne, asigur servicii de voce, mesaje şi e-mail, legături protejate, securizate, perfect compatibile cu echipamentele folosite de armata americană. Misiunea noastră cea mai importantă este de a asigura suportul de comunicaţii pentru exercitarea actului de comandă şi control al trupelor care execută misiuni de luptă.

Redactor: Wing Spring 2015 este unul dintre cele mai complexe exerciţii, cu cea mai mare desfăşurare de forţe din ultimii 25 de ani.

Col Viorel Stufuleţ, comandant al poligonului Smârdan: Nouă ne revine sarcina de a asigura suportul administrativ - cazare, hrănire şi organizarea măsurilor de siguranţă şi desfăşurare în condiţii normale a activităţii. Atât ca efective cât şi ca tehnică sperăm să ducem la bun sfârşit, pe baza experienţei acumulate de-a lungul vremii şi cu sprijinul comandanţilor, să ne îndeplinim obiectivele.

Redactor: Centrul administrativ aerian Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa, este punctul de comandă al exerciţiului din poligonul Smârdan. În cadrul Wing Spring 2015 sunt planificate exerciţii de comandament, trageri de luptă, dar şi rezolvarea unor situaţii tactice complexe.

Lt col Vali Roman: În baza de la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate comandamentele Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor din Focşani, Regimentul 2 Cavaleri din Armata SUA, o companie de militari britanici din Regimentul Call Stream War şi un pluton de militari moldoveni. La Mihail Kogălniceanu suntem 250 de militari dislocaţi, de aici vom comanda, vom planifica, vom conduce acţiunile militare care vor fi desfăşurate şi executare de colegii mei din poligonul Smârdan.

Reporter: Şi militarii din centrul de instruire pentru luptă al forţelor terestre Getica din Cincu sunt prezenţi la exerciţiu cu echipe de simulare constructivă, simulare reală, observatori, controlori şi instructori.

Căpitanul Anca Zorilă: Centrul de instruire pentru luptă al Forţelor Terestre Getica pune la dispoziţia unităţilor care se instruiesc în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, echipament şi experienţa specialiştilor săi.

Echipa de simulare constructivă de fapt se referă la un sistem de simulare care permite ducerea de acţiuni militare în spaţiul virtual, fără a disloca efectiv trupe în teren. În ceea ce priveşte simularea reală, este vorba de echipamente care pot fi montate pe tehnica şi militarii care sunt dislocaţi în teren, în scopul replicării efectelor diferitelor categorii de armament, dar şi a observării acestor efecte şi acţiunilor duse efectiv de trupele din teren.

Echipa de analiză tactică şi feedback este alcătuită din specialişti care înregistrează şi analizează permanent, din punct de vedere tactic, acţiunile desfăşurate prin intermediul celor două tipuri de simulare.

Realizator: Mulţumesc, Andreea Popescu. Ar mai fi câteva lucruri de spus la capitolul actualitate, să aflăm noutăţi despre militarii români care se află în centrul de instruire al forţelor terestre ale SUA dislocate în Europa, vă reamintesc că ţara noastră participă la exerciţiul Saber Junction 2015, ceea ce aţi aflat mai devreme că se întâmplă în Poligonul Smârdan şi în baza aeriană de la Mihail Kogăniceanu, tot cu Saber Junction, tot de acest exerciţiu mare ţine, aşa cum aplicaţii similare şi dintr-un scenariu comun, au loc la Hohenfels, în Germania, unde un detaşament format din aproximativ 150 de militari din Batalionul 32 Infanterie Mircea al Brigăzii 18 Infanterie Banat şi din Divizia 2 Infanterie Getica participă la acţiuni militare şeful de Stat Major al contingentului românesc de acolo, locotenent colonelul Adrian Dobre:

Lt. Col. Adrian Dobre: Odată emis ordinul de operaţii, s-a dat startul acţiunilor forţelor de manevră. Militarii români şi americani din subordinea Task Force Romania punând în aplicare şi verificând viabilitatea planului.

Până în acest moment au fost parcurse primele două faze ale operaţiei, ocuparea raionului de adunare, executarea unui asalt aerian de nivel pluton, precum şi ocuparea unui punct cheie al terenului.

Urmează o săptămână de foc, în care Statul Major va emite ordine fragmentare în funcţie de evoluţia acţiunilor din câmpul tactic, iar subunităţile româneşti şi americane din subordinea Task Force Romania vor acţiona pentru diminuarea puterii de luptă a forţei opuse, întârzierea ofensivei şi oprirea acesteia pe aliniamentul ordonat.

Realizator: RRA - Jurnal militar, corespondenţă realizată de Adrian Curiman de la Revista Forţelor Terestre. Vom difuza imediat încă o corespondenţă externă tocmai din Afganistan, dar mai întâi să trecem în revistă exerciţiile în ţară.

În România au mai fost şi sunt în desfăşurare şi alte exerciţii militare care nu au legătură cu exerciţiile multinaţionale despre care vorbim de câteva minute încoace.

La Capul Midia, în Poligonul de tragere pentru artilerie şi-au dat mâna şi forţele aeriene, dar şi cele terestre, este vorba despre exerciţiul cu trageri reale Albatrosul 2015, între 22-29 aprilie acest exerciţiu se desfăşoară şi are ca scop perfecţionarea capacităţii de conducere a batalioanelor de artilerie anti-aeriană, creşterea nivelului de instruire a forţelor participante pentru pregătirea şi ducerea acţiunilor de luptă, precum şi antrenarea în executarea tragerilor reale cu tehnică de artilerie anti-aeriană, asupra ţintelor aeriene şi terestre. De asemenea, militari ai Regimentului 53 rachete anti-aeriene din Medgidia sunt în acelaşi poligon de trageri sol-aer Capul Midia unde se desfăşoară exerciţii tactice cu trageri de luptă, aceştia execută trageri cu sistemul Ghepard. Şi în fine, aici lângă Bucureşti au avut loc în această săptămână exerciţiul, mai multe exerciţii printre care, iată, Vlăsia 2015 în poligonul din localitatea Mihai Bravu Giurgiu, scopul exerciţiului a fost evaluarea unei baterii de rachete sol-aer Hawk din compunerea Brigăzii I Rachete sol-aer, general Nicolae Dăscălescu. Şi la acest exerciţiu au participat mulţi militari 200 de militari cu tehnică de rachete sol-aer, dar şi aeronave de tip C27 J Spartan şi IAR 330 Puma, elicoptere, dar şi avioane de vânătoare MIG 21 Lancer, care au simulat atacuri asupra obiectivului apărat aerian şi atacuri asupra dispozitivului de luptă.

Ei bine, să ascultăm şi corespondenţa promisă din Afganistan, locotenent-colonelul Florin Corneliu Şoltuţ, comandantul Batalionului Infanterie de Protecţie a Forţei. Vom afla imediat cum se antreneaza ai noştri în cel mai periculos loc din lume.

Lt. Col. Florin Corneliu Şoltuţ: Până la această dată, militarii români s-au instruit în cooperare cu omologii americani prin cursuri de conducere maşini tip MRAP în teren accidentat şi în deşert, trageri cu armamentul românesc, cu armamentul american, cunoaşterea indicilor de demascare şi modul de acţiune la descoperirea dispozitivelor explozive improvizate, precum şi proceduri de evacuare medicală, terestră şi aeriană. De asemenea, o latură importantă a constituit-o instruirea pentru folosirea mijloacelor de bruiaj electronic pentru evitarea dispozitivelor explozive radiocomandate.

Patrulele de recunoaştere pe care le-am executat în comun cu militarii americani au condus la o mai bună cunoaştere a mediului operaţional, a rutelor de plasare, a satelor din zona noastră de responsabiliatte, a posturilor de poliţie afgane, precum şi a conducerii administraţiei locale din districtele pe care le avem în responsabilitate, respectiv restrictul Dan şi Daman din provincia Kandahar.

Realizator: Din Afganistan aici, înapoi la Radio, la Bucureşti. Cum vă anunţam şi la început, chiar astăzi se aniversează un număr important de ani de la înfiinţarea a ceea ce se numeşte justiţie militară. În emisiunea "Veşti de acasă" difuzată pe Radio România Internaţional, colegul meu Bogdan Rădulescu a avut-o ieri invitată pe doamna colonel de justiţie Gabriela Sârbu. Vă invit să ascultaţi un fragment din interviul realizat în direct ieri după-amiază.

Gabriela Sârbu: Suntem în anul 1919 - folosim prezentul istoric - când, după război, armata simte nevoia apariţiei unei instituţii noi care a mai avut nişte repere, poate nu pe deplin conturate.

Vorbim de lege, şi legea ne guvernează practic existenţa, vorbim de avizare, până la urmă suntem structura care asigurăm consultarea ministrului apărării şi bineînţeles pe nivelele respective, structuri de consilieri juridici, secţie birou juridic, depinde de structura despre care vobrim, care asigură consilierea comandanţilor, vorbim de procese, e adevărat că organismul militar este guvernat de regulamente militare şi avem sentimentul că ordinul se opreşte la poarta Ministerului Apărării Naţionale, o percepţie aş spune eu greşită pentru că tot ceea ce facem, de la gând până la faptă, are un feedback, iar la procese soluţiile pe care le avem în dosarele în care instituţia militară are calitate procesuală înseamnă practic viaţă. De asemenea, nu uităm, suntem ţară NATO, ţară membră a UE, facem parte şi suntem o prezenţă în mediile internaţionale, iar serviciul de drept internaţional şi relaţii juridice practic guvernează, dacă vreţi, un mic minister de externe la nivelul Ministerului Apărării.

Legea este aceeaşi pentru toţi, nu neapărat numai pentru militari. La legislaţia care depăşeşte elementele militare, a cărei necunoaştere nu poate fi invocată de nimeni, arta consilierului juridic este de a realiza acel echilibru între disciplina militară şi aparenta democraţie pe care ţi-o creează legea.

Până la urmă, toată lumea poate citi o lege timp de cinci minute, însă ecoul acelei legi este diferit şi practic rezonează cu personalitatea fiecăruia care se raportează la conştiinţă, la pregătire şi, până la urmă, care defineşte consilierul juridic în toată personalitaeta lui.

Realizator: A fost colonel de justiţie militară Gabriela Sârbu.

Ultimul subiect pe ordinea de zi aduce iar în faţa dvs pe veteranii de război în anul care le este dedicat. Pentru că sunt şapte decenii de la cel de al doilea război mondial, astăzi îl ascultăm pe Ion Zaiţ, pe care l-am întâlnit în săptămâna luminată în Munţii Neamţului, în comuna Ceahlău, fost sergent transmisionist în război, are o istorie interesantă de nesupunere în vreme de război autorităţilor ruseşti, care s-au instalat după 23 august. Îl ascultăm pe veteranul de război Ion Zaiţ.

Ion Zaiţ: Am intrat în sat, ne-am dezbrăcat de hainele militare şi am luat haine de cânepă, cu o greblă în spate şi mergeam, ca să nu se lege ruşii de noi. Când să trec spre Bistra să trec în Izvorul Alb, ies ruşii şi ne ia şi ne pun la treabă la poduri. M-am dus, o zi m-am dus, a doua zi nu m-am mai dus şi am stat două săptămâni în Izvorul Alb şi am venit acasă. Şi după aceea m-o luat şi, civil aşa, m-o dus cu vite către Ungaria încolo. De acolo m-o luat un rus înapoi ca să-mi aducă nu ştiu ce. De acolo el s-o dus nu ştiu unde s-o dus, eu am şters-o din loc. Amu mă temeam că mă prinde şi mă puşcă aşa...

Realizator: Revenim în direct. Totuşi, războiul pentru domnul Zaiţ nu a fost, doar aşa, o fugă continuă, a avut colegi care au fost executaţi pentru dezertare, dânsul a scăpat cu viaţă. A fost pe front. Ascultăm o faptă de arme pe front, undeva în linia întâi, transmisionist militar. Haideţi să ascultăm.

Ion Zaiţ: Când bătea noaptea, trebuia să pleci pe TIR, să faci cu bobina de cablu 500 de metri ori de o mie de metri, telefon în mână şi eram doi inşi. Ce să faci? Ne duceam, făceam legătura o bucată, dădea de la centrală: "Zaiţ, fă legătura, băi. Nu se aude nimic". Ce să spună, că el striga, dar eu nu auzeam, că erau firele rupte şi făceam legătura.

Ne-am dus să săpăm un şanţ, să băgăm firul în pământ, ca să nu-l rupă schijele. Stând noi acolo, pe şanţ, şi mâncam cu tovarăşul meu, numai auzim un proiectil. Se cunoştea, care era de mers mai departe acela mai rar vuia, acel care trebuia să cadă acela cădea totdeauna. Şi cam la zece metri de unde am fugit, de aici, am văzut că vine proiectilul: "Băi, Costică, hai, fugi. Şi era un bordei şi săpat numaidecât de un metru era săpat, când ne-am dat drumul în bortă, proiectilul unde am fost noi acolo a căzut. Noi, când am ieşit din bortă, eu căscam gura la acela, el la mine, eu la el. Nu-i mai înţelegeam, ca apoi... un miros de cum a explodat proiectilul. Am stat cam o oră şi abia de am intervenit să răspundem unul la altul.

Realizator: Acesta a fost Ion Zaiţ, veteran de război, transmisionist în cel de-al Doilea Război Mondial.

Trebuie să vă mai spun că pe 29 aprilie, miercuri, este Ziua veteranului de război, 25 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.

Atât pentru astăzi! Nu uitaţi "Fecior la oaste", mai târziu pe Antena Satelor, mâine dimineaţă "Pro Patria", unde de asemenea veţi vedea un interviu cu preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. Sunt Cristian Dumitraşcu.

Vă salut regulamentar şi în curând aici, la radio, Costin Enache o să fie cu dumneavoastră. "One" la sfârşit. Numai bine!