Jurnal Militar din 24 ianuarie 2015

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa celor care sunt acum pe frecvenţele Radio România Actualităţi, La mulţi ani România, începem o nouă ediţie a "Jurnalului". O nouă ediţie a "Jurnalului Militar", desigur, după cum aţi ascultat, o producţie "Ora Armatei", ca în fiecare sâmbătă dimineaţa, cu /subiecte/ de actualitate militară, iar la acest capitol am pregătit un interviu cu şeful Statului Major General, care a fost invitat la /radio/ în această săptămână, iar pentru că este Ziua Unirii celei mici să ne amintim despre momentul providenţial din ianuarie 1859, când Muntenia s-a unit cu Moldova, iar colonelul Cuza a devenit primul domnitor al României.

Vom avea transmisiuni telefonice de la Iaşi şi de la Focşani, dar şi un interviu cu istoricul Petre Otu, care ne va vorbi despre Alexandru Ioan Cuza.

La final am pregătit şi un moment prin care vom omagia marele dispărut al acestui început de an, inventatorul Justin Capră, care a fost intervievat de colegii de la "Observatorul Militar", dar şi de ziariştii "Ora Armatei", cu doar câteva săptămâni înainte de a se stinge din viaţă.

Rămâneţi pe frecvenţele Radio România Actualităţi, începem cu muzică, aşa cum ne stă bine dimineaţa, la radio, audiţie plăcută.

Audio: Emisiunea Jurnal Militar din 24 ianuarie 2015.

Realizator:Ascultaţi Radio România Actualităţi, "Jurnal militar", "Pink Martini" a fost prima piesă pe care ne-am propus să o ascultăm, mai avem încă două până la finalul emisiunii, până la şi jumătate.

Vă spuneam despre transmisiuni în direct de la Iaşi şi de la Focşani. La telefon se află acum cu noi maiorul Adrian Gâtman, de la Iaşi, realizatorul emisiunii "Realitatea militară" de la Radio Iaşi, bună dimineaţa Adrian.

Adrian Gâtman: Bună dimineaţa.

Realizator: Se aude deja muzica militară? Cum este vremea la Iaşi?

Adrian Gâtman: Într-adevăr, este o zi închisă, să spunem, dar deschisă în inimile tuturor celor care se află deja aici în Piaţa Unirii din Iaşi, pentru că astăzi,
oraşul nostru este, cu adevărat aş spune eu, inima României, multe manifestări sunt organizate de administraţia locală, de instituţiile de cultură, însă şi Armata este implicată în, aş zice, cele mai interesante, cele mai aşteptate dintre aceste manifestări. În mai puţin de o oră va avea loc aici, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii o ceremonie militară, ocazionată de sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române.

Vor fi depuse coroane de flori la statuia domnitorului Micii Uniri. Sunt programate luări de cuvânt, o slujbă religioasă, iar în final va avea loc o defilare a detaşamentelor de militari din Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Această ceremonie va fi urmată de aşteptata "Horă a Unirii" în jurul Monumentului lui Cuza, iar partea oficială a manifestărilor de astăzi va continua la BisericaTrei Ierarhi, acolo unde sunt îngropate osemintele lui Alexandru Ioan Cuza.

Diseară va avea loc o altă activitate interesantă, o retragere cu torţe a "Lupilor Negri" din Batalionul 151 Infanterie, pe traseul Muzeul Unirii-Palatul Culturii-Palas Mall.

Aşadar, activităţi interesante la care sunt deja prezenţi şi sunt aşteptaţi în continuare cât mai mulţi dintre ieşeni, dar şi cu cei care doresc să fie în oraşul Unirii astăzi, de ziua Unirii Principatelor Române.

Realizator: Era următoarea întrebare pe care vroiam să ţi-o adresez: dacă sunt oameni veniţi aşa cum se întâmplă în fiecare 24 ianuarie, sunt mulţi oameni în Piaţa Unirii?

Adrian Gâtaman: Deja sunt mulţi oameni aici, în Piaţa Unirii, cu siguranţă până la ora 10:00, când a fost anunţată ceremonia militară, vor fi şi mai mulţi aici, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Realizator: Adrian Gâtman mulţumesc şi să aveţi o zi extraordinară la Iaşi astăzi, în 24 ianuarie 2015.

Haideţi să aflăm ce va fi şi la Focşani astăzi, a tramsmis cu puţine vreme în urmă Alina Sonia Raicu, unde festivităţile la Focşani vor începe abia în jurul orei 15:00.

Reporter: Începând cu ora 15:00 va începe o ceremonie militară care va fi deschisă de către militarii Regimenului 30 Gardă şi militarii Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Focşani.

Până la ora 16:00 vor fi prezentate o serie de momente artistice, va fi prezentă Veta Biriş, vor cânta copii de la Corul Pastorala din Focşani, de asemenea printre aceste momente va fi prezentat şi un moment drill-team, prezentat de către Regimenul 30 Gardă Mihai Viteazu şi Batalionul 280 Infanterie Mecanizată.

La ora 17:00 activităţile se vor încheia cu retragerea cu torţe a tuturor militarilor din garnizoana Focşani şi a celor de la Regimenul 30 Gardă. Îi aşteptăm pe focşăneni să pariticpe la acest eveniment în acelaşi număr mare, aşa cum s-au prezentat şi în ceilalţi ani.

Realizator: A fost Alina Sonia Raicu de la Focşani.

Mai departe mergem cu un interviu de excepţie, marca "Ora armatei", pentru reîmprospătarea semnificaţiei zilei de 24 ianuarie.Vă invit să ascultăm interviul cu istoricul militar colonel în rezervă Petre Otu.

În 1858 se dorea formarea unui singur stat, marile puteri, întrunite în Conferinţa de la Paris, au adoptat o convenţie care păstra separarea celor două ţări şi în acest context fiecare ţară avea domn separat, adunarea electivă separată şi guvern separat, dar Convenţia de la Paris avea un mare avantaj, permitea cetăţenilor din Moldova să ocupe funcţii în Ţara Românească şi invers. Aici intervine inteligenţa clasei politice din acel moment.

La 5 ianuarie 1859 Cuza a fost ales domn al Moldovei şi, profitând de prevederile Convenţiei de la Paris, el va fi ales domn şi în Ţara Românească.

Doctorul în istorie Petre Otu ne-a zugrăvit un portret mai puţin cunoscut de către publicul larg al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul, printre altele, al Armatei Române moderne pentru că însuşi Marele Stat Major, actualul Stat Major General, este înfiinţat în providenţialul an 1859, imediat după Unirea cea mică.

Petre Otu: Alexandru Ioan Cuza este un lider marcant al românilor în prima jumătate a secolului al XIX-lea. S-a nscut în 1820, a studiat la Paris, şi-a luat bacalaureatul la Paris în 1836, a început facultatea la Paris pe care nu a terminat-o.

În anul 1837 s-a reîntors în Moldova, a intrat în 1837, la fel ca şi Nicolae Bălcescu şi alţi colegi de generaţie în Armata Moldovei, cu titlul de cadet, a rămas în Armata Moldovei până în anul 1840, şi-a dat demisia, nu cunoaştem motivele exacte ale acestei demisii din Armată, dar a revenit în Armată 17 ani mai târziu, în 1857, când caimacamul Moldovei, Nicole Vogoride, îl avansează la 28 martie 1857 sublocotenent şi, în răstimpul la aproape 2 luni de zile, el ajunge până la gradul de maior.

Această avansare excepţională a lui Alexandru Ion Cuza în ierarhia militară a generat un mic scandal în epocă, anumite nemulţumiri, dar aş vrea să explic ascultătorilor dvs. motivele acestei avansări cu totul şi totul neobişnuite. Nicolae Vogoride dorea să şi-l facă apropiat.

În Moldova exista o dispută aprinsă între unionişti şi antiunionişti. Nicolae Vogoride era caimacam numit de Poartă. Poarta nu dorea unirea şi, în această perspectivă, noul caimacam care i-a succedat lui Teodor Balş, care decedase între timp, a dorit să şi-l facă apropiat.

N-a reuşit să realizeze acest obiectiv pentru că Alexandru Ioan Cuza şi-a dat o demisie răsunătoare, cu mare impact în epocă, din postul de pârcălab al judeţului Covârlui şi protestând faţă de abuzurile caimacamului Vogoride, care încerca să favorizeze partida antiunionistă. Tot Nicolae Vogoride, în toamna anului 1858, îl reintegrează în armată şi îi conferă gradul de colonel.

Îl numeşte în funcţia de locţiitor al hatmanului Moldovei, deci al conducătorului oştei moldovene, care în acel moment era Gheorghe Pană.

În toamna anului 1858 intră în vigoare Convenţia de la Paris. Caimacamul este înlocuit cu o căimăcămie de trei. Funcţia de hatman al Moldovei rămâne neocupată. Alexandru Ioan Cuza este în continuare locţiitor al şefului oştirii moldovene, astfel că actul de la 5 şi 24 ianuarie îl prinde şi în această funcţie şi, fără teama de a greşi, putem spune că, în momentul alegerii, Alexandru Ioan Cuza era comandantul de facto al oştirii moldovene, al armatei moldovene.

Iată, prin urmare, primul domnitor al Unirii provine din rândurile armatei şi, fără îndoială, unul din reprezentanţii de marcă.

Realizator: Ascultaţi "Jurnal militar", Radio România Actualităţi. Vorbeam înainte de piesa lui Valeriu Sterian despre înfiinţarea Statului Major General la 1859 imediat după unirea lui Cuza.

Iată că actualul şef al Statului Major General a fost invitat la "Apel matinal" în această săptămână la radio. Vă invit să ascultaţi un fragment din interviul realizat de Radu Dobriţoiu cu generalul locotenent Nicolae Ionel Ciucă, cu veşti interesante, printre altele, despre rezerviştii voluntari.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre Parteneriatul Strategic cu Statele Unite?

Nicolae Ionel Ciucă: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, alături de statutul de membru la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană, constituie elementele de prioritate pentru tot ceea ce înseamnă obiectivele bilaterale şi multinaţionale pe care ne vom agrega planificarea şi desfăşurarea activităţilor viitoare, motiv pentru care priorităţile noastre în instruire, realizarea obiectivelor de interoperabilitate se vor plia tocmai în acest spectru, al parteneriatelor strategice, atât cu Statele Unite, cât şi cu Polonia, în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, precum şi, aşa cum am precizat, în interiorul Uniunii Europene.

Reporter: Deseori v-aţi referit în declaraţiile dumneavoastră la principala categorie de personal din Armata României, soldaţii şi gradaţii voluntari?

Nicolae Ionel Ciucă: M-am referit şi folosesc şi acest prilej pentru a le mulţumi încă odată, pentru că ei sunt cei care dau substanţă oricărei cariere militare, statutului de lider militar, indiferent de nivelul la care ne referim.

Datorită lor am reuşit ca în toate misiunile pe care le-am desfăşurat să primim aprecieri cât se poate de pozitive pentru profesionalism, pentru modul în care am înţeles să ne executăm misiunile, pentru spiritul de sacrificiu.

Reporter: Aşteaptă în Parlament, de ceva vreme, legea rezervistului voluntar. Cât de importantă este această lege pentru apărarea ţării?

Nicolae Ionel Ciucă: Este o lege foarte importantă, pentru că, odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu, nu a mai existat o modalitate prin care în rândul societăţii civile să existe posibilitatea de a se pregăti şi specializa pe o anumită armă sau specialitate militară, motiv pentru care, odată cu apariţia acestei legi, se va reglementa cadrul legislativ, cadrul juridic în care orice cetăţean al României poate să opteze pentru a deveni militar rezervist voluntar şi, în felul acesta, să putem să completăm spectrul de nevoi, pe arme şi specialităţi, în vederea unei eventuale necesităţi de completare a unităţilor şi marilor unităţi.

Realizator: L-am ascultat pe generalul locotenent Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major General, într-un interviu realizat de Radu Dobriţoiu şi difuzat la "Apel matinal" în această săptămână, iată şi acum la "Jurnal militar".

La final am pregătit un interviu cu inventatorul Justin Capră, o personalitate imensă a vremurilor noastre, care s-a stins la începutul acestei săptămâni.

Acest adevărat Jules Verne al secolului XX a fost în anii '50 locotenent la Escadrila 6 Vânătoare. Din păcate, cariera în armată a fost curmată brusc, după doar câţiva ani, chiar de o invenţie care a revoluţionat inclusiv expediţiile spaţiale, rucsacul zburător.

Neînţeleasă până atunci de statul român şi pusă în practică după câţiva ani de Statele Unite ale Americii, rucsacul zburător a deschis seria celor peste 114 invenţii ale sale.

Cecilia Sfetcu a realizat împreună cu Irina Nedelcu, de la "Observatorul militar", probabil ultimul interviu pe care Justin Capră avea să-l acorde.

Difuzăm şi la noi, în semn de omagiu, un fragment din interviul complet care se poate asculta pe pagina de Facebook "Interviurile Ora Armatei" şi în paginile "Observatorului militar" din numărul care a apărut miercuri şi cu o săptămână înainte, pentru că au fost două interviuri.

Justin Capră: Eu niciodată n-am mers pe un drum clasic. Asta a fost nenorocirea sau partea bună. Eu nu mi-am dorit niciodată să am un titlu. Am căutat să mă detaşez de această lume, care mi s-a părut destul de plictisitoare şi de aceea m-am închis în spaţiul meu.

S-au făcut până acum opt aparate de zbor, peste optzeci şi ceva de automobile prototip, vreo 35 de motorete, colaborări naţionale, internaţionale, cu Henri Coandă, cu ministrul Octavian Groza, cu neamţul Karlo Johann Wilde, cu care am reuşit chiar să facem o bară să stea în aer, să-şi piardă masa. Din păcate, au rămas multe la nivel de laborator. Sigur, sunt aşa de multe încât nu le putem duce până la capăt. De aceea am găsit nişte copii mult mai buni - unul este doctor în efectul Coandă, altul este doctor inginer - şi care ne-au promis că o să continue din lucrările noastre.

Sunt peste 140 de lucrări, brevete puţine, nu ştiu dacă am 50, pentru că am zis că omul zboară cu vehiculul, şi nu cu hârtia. Cine vrea să facă pe deşteptul că a inventat, ăla face brevet. Eu nu vreau să fac pe deşteptul, ci vreau să fac treabă.

Reporter: Toate realizările dvs puteau fi puse în aplicare, numai că statul, din păcate, nu v-a sprijinit. Puteaţi să plecaţi în afară, în Statele Unite sau în Germania, dar nu aţi făcut-o. De ce?

Justin Capră: Este mult mai important să realizezi ceva într-o ţară în care toată lumea spune că nu se poate şi pe urmă acolo, când ai de toate, vedeţi dvs, drumurile pline cu flori nu duc la glorie. La glorie duc drumurile cu mărăcini.

Vedeţi, era pe Lipscani o firmă "Pălării pentru bărbaţi, de paie". Să fim serioşi, eu nu sunt cerşetor să mă duc în Germania să zic "Gib mir bitte Brot" 'dă-mi mie pâine'. Nu. Pardon. Şi mi s-a propus. Şi am spus "Danke, nein, ich bin Rumäne'', eu nu sunt transfug.

Nu ştiu dacă le-a plăcut sau nu, dar n-am rămas acolo. Nu m-am mutat nici la Torino, unde trebuia să colaborez, şi nici la Manchester. Nu. Poate a fost şi o formă de protest, nu-mi dau seama, dar nu sunt de acord cu cei care spun 'pardon, plec'.

Păi, cine să-ţi facă curăţenie? Pleci din casă şi alţii să stingă lumina? Nu. Fă-ţi treaba până la căpăt. Altfel nu eşti bărbat. Ce e aia "plec"? Adică laşi pe seama altora? Vedeţi dvs, lumea confundă valorile materiale cu fericirea, ceea ce e puţin cam invers, dar mă rog.