Jurnal Militar din 17 ianuarie 2015

Realizator: Bogdan Silviu Răducan: Vorbim astăzi despre câteva dintre cele mai importante evenimente politico-militare ale săptămânii pe care ne pregătim să o încheiem. Printre ele: deschiderea anului de instrucţie 2015 în Armata României, sosirea în ţară a ultimei aeronave, a şaptea, de tip C-27 J Spartan şi exerciţiul multinaţional "Platinum Lynx 15".

Pentru început însă ne oprim la întâlnirea pe care au avut-o, ieri, la Bruxelles, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. La finalul convorbirilor cei doi oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună. Cu acest prilej, secretarul general al NATO a felicitat România pentru contribuţia sa în teatrele de operaţii şi pentru că a decis să acorde 2% din buget pentru apărare.

Jens Stoltenberg: România este un aliat puternic al NATO şi a contribuit la alianţa noastră în atâtea feluri. Prezenţă dumnevoastră în Afganistan pentru atâţia ani a fost foarte importanţă pentru noi, iar dumneavoastră continuaţi misiunile de susţinere, ceea ce noi apreciem în mod deosebit.

Audio: Emisiunea Jurnal Militar din 17 ianuarie 2015.

M-am întâlnit cu soldaţii români când am vizitat Afganistanul, înainte de Crăciun, şi am fost foarte impresionat de profesionalismul şi determinarea lor. Motivul pentru care NATO şi România se află în Afganistan este pentru a preveni faptul ca Afganistanul să mai fie raiul teroriştilor. Şi asta am făcut, ca Afganistanul să nu mai fie raiul teroriştilor astăzi.

Ceea ce s-a întâmplat în Paris săptămâna trecută ne susţine în ideea că NATO trebuie să continue războiul global şi efortul de a lupta împotriva terorismului.

Felicit România şi pentru contribuţia la misiunea din Kosovo şi vă felicit, de asemenea, pentru dezvoltarea sistemul de apărare antirachetă al NATO, unul de mare importanţă pentru noi.

Susţinem Republica Moldova, şi am discutat cum România poate să continue să susţină Republica Moldova şi Ucraina şi să contribuie la stabilitatea din zonă. NATO este gata să facă tot ceea ce trebuie şi suntem hotărâţi să facem tot ceea ce trebuie pentru a descuraja orice ameninţare împotriva aliaţilor noştri şi de aceea dezvoltăm planul de acţiune pentru creşterea nivelului de reacţie.

De asemenea, aş dori să salut şi decizia României de a ajunge la un consens politic cu toate partidele politice parlamentare din România, pentru a ajunge la un minimum de 2% din PIB pentru apărare.

Realizator: La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angaamentul ferm al României fată de NATO.

Klaus Iohannis: Vizita mea confirmă angajamentul ferm al României faţă de partenerii nord-atlantici. Pentru România este foarte important procesul de punere în aplicare a deciziilor luate la ultimul summit NATO în ceea ce priveşte măsurile de reasigurare a securităţii ţărilor aliate din zonă.

Am discutat de asemenea despre nevoia susţinerii continue din partea NATO a ţărilor din vecinătatea estică, am subliniat faptul că Ucraina, Republica Moldova şi Georgia trebuie să primească atenţia deosebită a Alianţei pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune.

L-am informat pe domnul secretar general de progresul făcut de România în dezvoltarea Bazei de la Deveselu, care va deveni operaţională în acest an.

Subliniez încă o dată natura defensivă a acestei baze şi faptul că reprezintă o contribuţie importantă a României în parteneriatul cu SUA, pentru a întări capabilităţile NATO. Am confirmat pe această cale şi contribuţia semnificativă a României la misiunea NATO din Afganistan, în spiritul solidarităţii din Alianţă.

Realizator: S-a deschis oficial luni în toate unităţile militare ale Armatei României anul de instrucţie 2015.

Obiectivul acestui an, aşa cum a fost precizat de şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ciucă, îl reprezintă continuarea procesului de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru asigurarea unei capacităţi de descurajare şi apărare corespunzătoare, în concordanţă cu planurile elaborate de NATO cu cele ale partenerilor srategici, precum şi pentru îndepljinirea angajamentelor militare asumate de România pe plan internaţional.

În minutele următoare vom vorbi şi noi despre obiectivele specifice pentru fiecare categorie de forţe din Armata Română în anul de instrucţie 2015. Ne oprim mai întâi la forţele terestre.

Şeful instrucţiei şi doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre, colonelul Dorin Ioniţă: Pentru noi anul 2015 reprezintă o provocare dat fiind faptul că angajamentele şi noile misiuni, conceptele şi politicile noi NATO şi nu numai sunt asumate.

Ne-am stabilit obiective multiple. Sunt obiective care vizează pregătirea, antrenarea standardizată interarme la nivel de subunităţi, întrunită pentru a avea o angajare multiplă într-un cadru multinaţional cu structuri NATO şi parteneri, îndeosebi cu SUA, astfel încât forţele noastre, soldaţii noştri să poată să planifice, să conducă, să execute o gamă întreagă de misiuni prin acţiuni militare specifice spaţiului de luptă integrat. Avem elemente de noutate. Sunt provocări deosebite.

Principalul element ar fi exerciţiile. Sunt exerciţi într-un număr consistent, sunt exerciţii cu toate unităţile noastre de manevră.

Majoritatea exerciţiilor sunt conectate cu exerciţii multinaţionale, care se desfăşoară în Germania, în Bulgaria. Noi ne-am propus să acoperim întregaa gamă a misiunilor ce le avem de pregătit şi îndeplinit.

Realizator: Anul de instrucţie 2015 se anunţă a fi unul plin şi pentru marinarii militari. Şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale, comandorul Gigi-Cristinel Uce:

Gigi-Cristinel Uce: Obiectivele Forţelor Navale pentru anul de instrucţie 2015 au fost stabilite, plecând în primul rând de la ceea ce am avut de îndeplinit în anul 2014, într-o continuare firească a sarcinilor şi responsabilităţilor noastre pe care le-am avut de îndeplinit.Anul 2015, în condiţiile creşterii resursei pentru instrucţie la mare şi fluviu, este pentru Forţele Navale un pas înainte.

Va trebui să creştem nivelul de instruire al echipajelor pentru a fi în măsură să îndeplinim cu succes întreg spectrul de misiuni în cadru multinaţional, independent sau întrunit.

Pentru aceasta vom acţiona pentru continuarea procesului de consolidare a structurilor pentru descurajare şi reacţie, conform programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a armatei pentru perioada 2013 - 2016 şi perspectivă până în anul 2022, dezvoltarea expertizei şi competenţelor în planificarea, organizarea şi exercitarea comenzii la nivel de grupare de forţe şi grupare de nave, consolidarea structurilor din Serviciul de luptă şi intervenţie, inclusiv a celor de sprijin logistic destinat acestora, concomitent cu executarea supravegherii şi avertizării timpurii, desfăşurarea activităţilor de instrucţie pe mare împreună cu navele NATO aflate în Marea Neagră, ca secvenţe ale exerciţiului "Black Sea Resolve Events", în sprijinul programelor NATO "Immediate Assurance Measures" şi "Readiness Action Plan".

De asemenea, vom continua procesul de dimensionare şi organizare structurală pentru realizarea unor structuri de forţe capabile şi credibile din punct de vedere al capacităţii de intervenţie în situaţii de criză sau război.

Planificarea, organizarea şi coordonarea procesului de pregătire a forţelor şi asigurarea participării la exerciţiile multinaţionale desfăşurate în cadrul Comandamentului de Forţe Întrunit este, de asemenea, un obiectiv pe care Forţele Navale îl au în 2015.

Realizator: În ceea ce priveşte instrucţia şi Forţele Aeriene au pentru acest an mai multe obiective foarte importante. Locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul de brigadă Dan Cavaleru:

Dan Cavaleru: Pentru anul de instrucţie 2015 Forţele Aeriene trebuie să continue procesul de restabilire a capacităţii de luptă, astfel încât să ajungem la o capacitate de descurajare şi apărare suficientă, astfel încât puterea aeriană să reprezinte un element esenţial al capacităţii de apărare a ţării noastre.

În acest scop noi vom continua procesul de modernizare a conducerii administrative a forţelor aeriene.

De asemenea, un element foarte important îl reprezintă continuarea şi intensificarea instrucţiei forţelor în vederea ridicării capacităţii operaţionale şi aş vrea să specific faptul că anul acesta avem planificate un număr destul de important de ore de zbor, astfel încât personalul aeronautic să-şi îndeplinească obiectivele.

De asemenea, celelalte elemente componente ale Forţelor Aeriene, respectiv elementele de apărare aeriană cu baza la sol, elementele de radiolocaţie, ca elemente principale din compunerea foreţelor aeriene, vor continua procesul de modernizare, procesul de flexibilizare, astfel încât să-şi poată îndeplini misiunile la cote maxime.

Realizator: Rămânând la Forţele Aeriene, anul 2015 a început bine pentru aviatorii români care au primit şi cea de a şaptea şi ultima aeronavă C-27 J Spartan comandată.

Cea de a şaptea şi ultima aeronavă C-27 J Spartan a fost predată, luni, Forţelor Aeriene Române. Comandorul Ion Stăiculescu, instructor şef zbor antrenament de simulare la Baza 90 transport-aerian Otopeni, ne-a vorbit despre misiunile pe care le poate executa acest tip de avion.

Ion Stăiculescu: Avionul C-27 J Spartan a intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în anul 2010, pe 12 aprilie, când primele două avioane au sosit în ţară.

Avionul este destinat pentru a efectua misiuni de transport-aerian, personal şi materiale pentru misiuni de transport paraşutist, pentru misiuni VIP, pentru misiuni de evacuare medicală, cât şi pentru misiuni de stingere a incendiilor.

Avionul este scurt-mediu curier. În configuraţia carbo acesta poate să fie încărcat cu trei containere, în configuraţia personal poate să ia 50 de militari complet echipaţi sau 34 de paraşutişti complet echipaţi sau 46 de paraşutişti echipaţi uşor. În configuraţia VIP are 24 de locuri, 6 locuri fiind pentru persoanele VIP.

În configuraţia MEDEVAC acesta poate fi echipat cu 24 de tărgi, plus două tărgi de terapie intensivă, precum şi şase locuri pentru personalul medical sau poate să mai fie echipat cu 36 de tărgi pentru pacienţii răniţi uşor, plus şase locuri pentru personalul medical. Iar pentru stingerea incendiilor acesta poate să ia până la şase containere, având câte o tonă fiecare.

Avionul C-27 J Spartan a executat o serie de misiuni, de evacuare medicală cu victime multiple în sprijinul Ministerului Sănătăţii, precum şi evacuarea civililor din zonă de conflict, cum ar fi: Libia, Algeria şi Iordania; precum şi transport materiael şi personal în şi din teatrele de operaţii: Afghanistan, Bosnia -Herzegovina, Kosovo, Malli.

De-a lungul anilor, de când este în dotarea forţelor aeriene, avionul cu echipaj românesc a executat o serie de exerciţii naţionale şi multinaţionale. A participat la o serie de zboruri demonstrative, precum şi o serie de misiuni speciale în interiorul teritoriului naţional, precum şi misiuni externe în teatrele de operaţii din Afganistan.

La acest moment piloţii români execută zboruri de antrenament pentru pregătirea şi calificarea personalului navigant propriu având şi capacitatea de a efectua pregătirea personalului din alte structuri naţionale şi internaţionale.

Realizator: Ultimul subiect al ediţiei - Exerciţiul "Platinum Lion 15.1", desfăşurat în perioada 12-23 ianuarie, în poligonul Novo Selo, din Bulgaria. Exerciţiul "Platinum Lion 15.1" face parte din proiectul multinaţional Black Sea Rotational Force, dezvoltat sub îndrumarea Corpului Puşcaşilor Marini al SUA din Europa.

La acest modul de instruire participă, alături de militari din Albania, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Serbia şi SUA şi un detaşament al Forţelor Terestre Române, format din 25 de militari din Batalionul 495 Infanterie. Prin telefon, comandantul detaşamentului românesc, sublocotenentul Vasile Ionuţ Mădălin.

Vasile Ionuţ Mădălin: Militarii români îşi dezvoltă cunoştinţele teoretice şi practice prin modulele de instrucţie desfăşurate sub îndrumarea instructorilor din cadrul Puşcaşilor Marini Americani.

Instrucţia de specialitate desfăşurată este bazată pe scenarii tactice ce reflectă cât mai concret realitatea misiunilor din teatrele de operaţii.

Scopul exerciţiului este de a asigura creşterea interoperabilităţii şi încrederii forţelor pe timpul executării misiunilor de menţinere a păcii şi de contrainsurgenţă în cadru multinaţional.

Acest exerciţiu este foarte important pentru militarii batalionului nostru şi nu numai pentru că avem posibilitatea de a face schimb de experienţă cu militari foarte bine pregătiţi din armate NATO, ne putem pregăti cât mai bine pentru ceea ce putem întâlni în teatrele de operaţii.

Realizator: Sublocotenentul Vasile Ionuţ Mădălin, comandantul detaşamentului românesc care participă la Exerciţiul "Platinum Lion 15.1".