Jurnal Militar din 14 februarie 2015

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit! Sâmbătă, 14 februarie, va fi o ediţie specială marca "Ora Armatei", specială, nu pentru că este Ziua Îndrăgostiţilor, ci pentru că săptămâna pe care o încheiem a fost grea, cu siguranţă, cea mai tensionată săptămână pentru România din ultimul sfert de secol.

De aceea vă spun că în câteva minute va veni un distins invitat în studio, să vorbim despre capabilităţile şi strategia de apărare a forţelor navale române, dar nu înainte de a afla care au fost şi principalele evenimente de actualitate militară internă.

Rămâneţi cu noi! Vom răsfoi împreună "Jurnalul Armatei", până la 9:30. Acum însă vă invit să ascultăm Status Quo - "In the Army Now" - şi revenim în circa 3 minute. muzică*

Audio: emisiunea Jurnal Militar din 14.02.2015.

Realizator: Ascultaţi "Jurnalul militar", 14 februarie, ora 9:10, la finalul uneia din cele mai importante şi mai tensionate săptămâni din istoria recentă a Europei, precum spuneam şi la început - şi nu doar a Europei, pentru noi, emoţia poate fi una specială, suntem graniţă NATO, iar pe graniţa noastră este un război în desfăşurare.

Vă spuneam, va fi o ediţie specială, una cu un invitat în direct. Am onoarea să vă salut, dle Comandor Marian Săvulescu. Bună dimineaţa şi bine aţi venit în direct la "Ora Armatei".

Marian Săvulescu: Bună dimineaţa, Cristian, bine v-am găsit!

Realizator: O cunoştinţă veche a redactorilor de la "Ora Armatei". Iată că dl Săvulescu este şef Secţie Instrucţie Forţe Luptătoare din cadrul Statului Major al Forţelor Navale.

Vom vorbi astăzi despre ce capabilităţi au forţele navale. Dar înainte de toate cele pe care le vom discuta noi, vă invit să ascultăm împreună subiectele de actualitate militară internă, ca să intrăm prin ele şi să rămânem noi până la sfârşit.

Avem, sigur, lucruri care se întâmplă, armata lucrează la foc continuu, cum se întâmplă de la Cuza încoace, iar în ţară se întâmplă, iată, tabere de instrucţie la munte ori ieşiri pe mare, cum vom afla, împreună cu aliaţii din NATO, aşa cum veţi afla şi din înregistrările colegilor de la "Pro Patria", care au fost la ceremonialul de plecare al militarilor din Batalionul 33 Vânători de Munte, de ieri, de la Curtea de Argeş. Haideţi să ascultăm:

Florin Corneliu Şoltuz: Sunt locotenent-colonel Florin Corneliu Şoltuz, comandantul Batalionului 33 Vânători de Munte Posada. Suntem astăzi în pragul îndeplinirii unei noi misiuni în teatrul de operaţii Afganistan.

De această dată, o misiune de protecţie a celui de-al doilea obiectiv ca importanţă din Afganistan, respectiv, baza militară din Kandahar. Avem în intenţie să realizăm protecţia pe principiul a trei inele de securizare.Asta înseamnă că vom executa misiuni în afara bazei, în zona de proximitate, pentru identificarea eventualelor locaţii unde se lansează foc indirect asupra bazei.

Vreau să menţionez că acest foc indirect asupra bazei constituie principalul pericol la acest moment în teatrul de operaţii Afganistan, în ceea ce priveşte protecţia.

Totodată, mai sunt şi alte ameninţări, cum ar fi atacuri sinucigaşe, dispozitive explozive improvizate pe căile de comunicaţii principale sau secundare, iar neutralizarea acestora va constitui pentru noi o prioritate, pentru a putea să asigurăm libertate de mişcare pentru populaţia locală.

Populaţia locală a constituit şi centrul nostru de greutate. Vom executa misiuni în parteneriat, astfel încât să reuşim până la sfârşitul misiunii să predăm în integralitate responsabilitatea securizării ariei şi responsabilitatea securizării bazei militare din Kandahar de către militarii afgani.

Realizator: Interviu realizat de Mădălina Ilinca, de la redacţia militară de televiziune "Pro Patria". Tot despre vânătorii de munte vom afla în minutele următoare.

Săptămâna trecută am fost la Timişoara. Din păcate, nu aţi putut asculta sâmbăta trecută, în sistem duplex. Veţi asculta acum două corespondenţe din Carpaţii Occidentali, acolo unde s-au organizat tabere de instrucţie pentru cercetaşi şi vânători de munte din Brigada 18 Infanterie Banat. Mai întâi îl ascultăm pe comandantul taberei din Caraş-Severin, în complexul Muntele Mic, locotenent-colonelul Petru Mihuţ:

Petru Mihuţ: Masivul Muntele mic este un grup muntos din Munţii Retezat-Godeanu, situat între Munţii Ţarcului, Munţii Godeanu şi Munţii Retezat. Altitudinea lui este de 1802 metri.

Misiunea, standardele şi obiectivele de performanţă pe care le-am urmărit pe timpul desfăşurării activităţii au fost menţinerea şi perfecţionarea deprinderilor individuale şi colective ale cercetaşilor pentru a desfăşura acţiuni specifice, în condiţii geoclimatice diferite, precum şi formarea coeziunii şi a spiritului de echipă, condiţii esenţiale pentru cercetaşi.

Concomitent cu desfăşurarea programului de instrucţie, am executat şi activităţi administrativ-gospodăreşti pentru încălzirea încăperilor şi prepararea hranei militarilor.

Realizator: Brigada 18 Infanterie de la Timişoara are în subordine şi Batalionul 26 Vânători de Munte de la Brad, din judeţul Hunedoara. Militarii au încheiat cu succes tabăra de instrucţie la Arieşeni. Îl ascultăm şi pe maiorul Florentin Lazăr:

Florentin Lazăr: Activităţile de instrucţie s-au desfăşurat în ambianţa hibernală a Pasului Vârtop-Arieşeni, loc devenit tradiţional pe agenda de instruire a militarilor /.../

Profitând de revenirea în forţă a sezonului hibernal, ce a aşternut un strat generos de zăpadă pe pantele împădurite ale Masivului Bihor, programul zilnic s-a axat preponderent pe instrucţia schiorilor, o componentă definitorie a specialităţii vânătorilor de munte de pretudindeni.

Primul obiectiv a fost învăţarea şi exersarea de către militari a diferitelor tehnici şi procedee specifice schiului aplicativ militar. Un al doilea obiectiv, deloc de neglijat, a fost familiarizarea militarilor cu relieful şi zona geografică a Pasului Vârtop şi cu modul de utilizare al acestuia din punct de vedere tactic şi nu în ultimul rând, marşurile pe schiuri s-au constituit în adevărate galopuri de sănătate, cu efecte benefice asupra stării psihice şi fizice a tuturor militarilor participanţi.

Ca o dovadă în plus a caracterului dinamic al instruirii efectuate de militarii /.../, vă pot spune că această corespondenţă a fost transmisă pe timpul marşului final de evaluare pe schiuri, desfăşurat pe o distanţă de 15 km, pe un teren variat, pe pantele sinuoase ce leagă Pasul Vârtop de localitatea Arieşeni./dsirbu

Realizator: De la munte, la mare, la marea cea mare, acolo unde, aşa cum ne-am obişnuit în ultima perioadă, marinarii militari români, de regulă la bordul fregatelor, ies în larg împreună cu aliaţii din NATO.Săptămâna aceasta ne-a vizita distrugătorul american USS Cole. A transmis locotenent comandorul Ion Burghişan:

Ion Burghişan: Distrugătorul USS Cole a efectuat la începutul săptămânii o escală în Portul Constanţa, în cadrul parteneriatului strategic româno-american.Vizita navei americane reprezintă o continuare a activităţilor întreprinse în comun în anii anteriori şi intensificată anul trecut.

Marţi, 10 februarie, comandantul Flotei a VI-a americane din Mediterană, vice-amiralul James Foggo a vizitat unităţi din forţele navale ale României, fiind însoţit în acest periplu de şeful Statului Major al forţelor navale, Contraamiralul Alexandru Mîrşu.

Joi a fost ziua alocată exerciţiilor în comun desfăşurate de USS Cole şi Fregata Mărăşeşti, prin aplicarea procedurilor comune, echipajele celor trei nave, sprijinite şi de suportul aerian oferit de un elicopter Puma Naval, au demonstrat că au un nivel de pregătire care le permite să acţioneze în comun în diverse situaţii, atât în timp de pace, cât şi în caz de criză sau război.

USS Cole va rămâne în Marea Neagră în continuare, subliniind, prin prezenţa sa, suportul asigurat de partenerii NATO ţărilor riverane Mării Negre care fac parte din Alianţă. De pe Marea Neagră, locul în care se confruntă tot mai intens interese, căpita comandorul Ion Burghişan.

Realizator: Ei bine, iată că, uşor, uşor, v-am adus pe terenul dumneavoastră, domnule comandor Marian Săvulescu, adică nu pe vreun teren obişnuit, ci chiar pe mare, acolo unde vă place dumneavoastră cel mai mult. Trebuie să le reamintesc ascultătorilor, cei care au ascultat "Ora Armatei" şi ascultă de multă vreme, îşi aduc aminte, primele dumneavoastră interviuri la noi au fost în calitate de prim-comandant al Fregatei "Regele Ferdinand".

Marian Săvulescu: Sunt ani de care îmi aduc cu mare plăcere aminte. Pe această cale vreau să îl salut şi pe colegul meu, Ion Burghişan, în urmă cu 20 de ani, proaspăt navigator al dragorului de mine "Lupu Dinescu", dar care de vreo 15 ani de zile serveşte în această parte în Marina Română, corespondent de presă.

Realizator: Şi o face, după cum aţi ascultat şi acum, foarte bine. Mereu are la sfârşitul corespondenţelor o mică, noi îi zicem pilulă, aşa, pe care, sigur, noi şi cei care ascultă le gustăm foarte tare. Forţele navale, forţele navale în momente destul de ciudate, ar zice unii, în momente tensionate. Am trăit săptămâna aceasta una dintre cele mai grele perioade, să le spunem, în ultimii 25 de ani, iată, cu războiul la graniţa de est şi cu Marea Neagră plină de nave de război. Este un lucru neobişuit pentru cei care sunt acasă în faţa televizoarelor sau celor care ascultă la radio. Pentru un profesionist în forţele navale, cum se vede treaba asta?

Marian Săvulescu: Conflictul din nord-estul ţării noastre afectează ţara noastră în mod foarte clar. Începând cu martie anul trecut, forţele navale române au reorientat instrucţia pe misiuni, într-un cadru întrunit, alături de celelalte componente, forţe aeriene şi forţele terestre şi în cadrul internaţional. Această ultimă /.../, cu USS Cole, nu este nici pionierat, avem aproape în fiecare lună o navă americană în Marea Neagră, ocazie cu care forţele navale alocă două la trei unităţi navale, elicoptere, pentru un exerciţiu de două la trei-cinci zile, depinde de situaţie. Vreau să vă spun că după această activitate de ieri, Mărăşeşti şi USS Cole, săptămâna viitoare vom face un parteneriat în trei şi cu Fregata "Sahaidachny" din Ucraina, un exerciţiu undeva la 40-60 de mile est de Sulina. Este bine pentru noi pentru că probăm interoperabilitatea şi capabilităţi, este bine pentru imaginea pe care o transmitem partenerilor noştri, suntem aici în flancul estic al NATO şi suntem credibili.

Realizator: Vor urma câteva exerciţii, din câte am înţeles, mai consistente pentru România.

Marian Săvulescu: La nivel naţional, în luna mai, Romanian Trident, cu porţiunea pentru marină Trident Poseidon, unde Armata României certifică forţele alocate pentru NATO Reaction Force 2016./aboboc/ Va fi un exerciţiu complex, condus la nivel naţional de Comandamentul Forţelor Întrunite. În secţiunea de marină, avem invitaţi din Bulgaria, Turcia, SUA. Marina va certifica Fregata "Regina Maria", dragorul maritim "Axente" şi o grupă EOD, scafandri specialişti.

Realizator: Ce înseamnă 'va certifica', în acest caz?

Marian Săvulescu: Noi pregătim de-a lungul unor cicluri de instrucţie capabilităţile. Acestea vor trebui să dovedească că au ajuns la un nivel de interoperabilitate ridicat şi în cadrul unui exerciţiu naţional sau internaţional, arătăm capabilitatea că este valabilă pentru misiunile pentru care a fost desemnată. După acest examen, după acest exerciţiu, vom notifica NATO cu cele trei capabilităţi gata pentru reacţie rapidă.

Realizator: Sigur că nu ne-am propus neapărat să răspundem acelei ameninţări care a venit de la est, sigur a fost o discuţie, a fost un interviu. Foarte multă lume şi-a pus întrebarea: oare cum e treaba asta, cum spun ei că ne scufundă flota? Ne-au rugat foarte mulţi oameni să vorbim cu profesioniştii noştri din Marina Militară, drept pentru care v-am invitat. Cred că ar fi foarte interesant pentru oamenii de acasă să afle, de exemplu, ce putere de luptă are fregata Regele Ferdinand, pe care aţi comandat-o, că noi ştim, am fost de multe ori acolo şi e ca o uzină, noi ştim mai multe decât... Cum e o fregată, cum se poate ea lupta şi ce poate ea să facă?

Marian Săvulescu: Aţi fost acolo, aţi vizitat-o.

Realizator: Da, da, da.

Marian Săvulescu: Ştiţi bine capabilităţile. Sunt nave, pentru noi sunt cele mai mari în flotă, cele din clasa fregatelor, atât "Regele Ferdinand", cât şi "Regina Maria", nu vreau să uit "Mărăşeştiul" - este o altă generaţie, dar are capabilităţi de luptă la nivelul cerinţelor...

Realizator: Şi este de construcţie românească.

Marian Săvulescu: Da, este de construcţie românească.

Realizator: Mărăşeştiul...

Marian Săvulescu: ...în aceeaşi serie, să spunem, cu aceeaşi vârstă cu celelalte două, pe care le-am preluat de la englezi. În afara fregatelor, Forţele Navale Române se sprijină pe un divizion de nave purtătoare de rachete şi cu o componentă terestră.

Avem corvete, care în planurile marinei urmează să le schimbăm cu navele multirol, dragoare şi puitoare de mine. Marina nu înseamnă numai nave, marina înseamnă şi batalion de infanterie marină, cu responsabilitate în Delta Dunării.

Marina înseamnă şi serviciul fluvial, cu două divizioane de nave purtătoare de artilerie şi de patrulare. Aceste nave din urmă, vreau să reamintesc, începând cu vara anului trecut, au executat un serviciu operativ de supraveghere a graniţei de nord a Dobrogei în zona, să spunem, de comun, de graniţă comună cu Ucraina.

Marina Română înseamnă şi scafandri şi submarinul, scafandri cu misiuni multiple, îi avem prezenţi în Afganistan, îi avem prezenţi în zona platformelor, avem prezenţă oriunde există o ameninţare asimetrică la litoralul românesc.

Realizator: Revenind la fregată, se poate bate antisubmarin, în aer şi în /.../

Marian Săvulescu: Navele au capabilităţi de luptă limitate. Limitate înseamnă că nu avem pe deplin armamentul necesar pentru tipul de luptă sau că, momentan, anumite componente sunt în perioada de mentenanţă.

Pentru fregatele T22 există programul naţional, în care aşteptăm să fie modernizate. Se prea poate ca acest an să fie şi debutul acestui program, cu prima navă din serie. Nu uităm să menţinem capabilităţile pe care le avem, acestea, astăzi, la un nivel cât mai ridicat al pregătirii pentru luptă.

Realizator: De aceea, este importantă interoperabilitatea aceasta, despre care tot auzim.

Marian Săvulescu: Interoperabil, Cristian, înseamnă că suntem în faţa microfonului, vorbim aceeaşi limbă, ştim acelaşi vocabular şi putem să schimbăm între noi mesaje.

Pe mare, întâlnim nave care au, să spunem, aceleaşi misiuni, dar trebuie să avem şi un mod de a transmite între noi informaţiile secretizat, să ştim să lucrăm cu documente de planificare, de programare, de ducere a acţiunilor de luptă.

Realizator: Totul pentru a fi împreună în luptă, pentru a ne baza unii pe alţii.

Marian Săvulescu: Cu siguranţă. Vreau să transmit şi acest mesaj, că, da, în faţa unui pericol iminent, nu suntem singuri, suntem în cadrul Alianţei, suntem în cadrul celeilalte, să spunem, alianţe, Uniunea Europeană.

Efortul este conjugat, fapt pentru care în acest moment şi exerciţiile pentru 2015 şi anii care vor veni sunt într-un cadru organizat, joint /company/, adică atât celelalte servicii, aerul şi forţele terestre, plus mediul internaţional.

Realizator: La finalul emisiunii, aş, vă invit să ascultăm împreună o corespondenţă de ultimă oră de la Bruxelles, pentru că deciziile politice sunt foarte importante./ovidiu/

Cerasela Rădulescu, corespondentul RADIO ROMÂNIA în Belgia, a transmis pentru "Ora Armatei": şefii de stat şi de guvern ai UE au avut ca subiect important al summitului lor de joi situaţia din estul Ucrainei şi mai ales concluziile întâlnirii de la Minsk, prezentate de cancelarul german şi de preşedintele Franţei, care au venit la reuniune direct din capitala belarusă. UE se declară pregătită să reacţioneze dacă acordul de încetare a focului de la Minsk nu va fi pus în aplicare.

Reporter - Cerasela Rădulescu: Criza din Ucraina a fost în centrul discuţiilor liderilor europeni. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că această criză afectează pe termen lung ordinea geopolitică a Europei, pentru prima dată după 1989 încoace.

Acest acord de încetare a focului, cât şi cel anterior, tot de la Mnsk, au fost primite cu încredere şi cu optimism moderat de către liderii europeni reuniţi la summitul informal. În declaraţia adoptată la final, UE se declară pregătită să acţioneze dacă acordul de la Minsk de încetare a focului nu va fi pus în aplicare şi va face presiuni asupra Rusiei să ajute la aplicarea lui.

Încrederea în preşedintele Putin este limitată, spunea la sfârşitul summitului preşedintele Donald Tusk. onald Tusk:" Suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a situaţiei dacă acordul nu va fi aplicat. Nu vom ezita să luăm măsurile necesare. Rămânem uniţi şi vom acţiona".

Reporter:" Din discuţiile şefilor de stat şi de guvern reuniţi la Bruxelles a reieşit că sunt îngrijorări legate de ordinea geopolitică referitoare la ceea ce am menţionat deja, dar şi de ameninţări la adresa securităţii europene, fie că vorbim despre ameninţarea jihadistă din sud sau despre cea a Rusiei la est.La o lună după atentatele de la Paris, liderii europeni au aprobat la summit şi un plan de luptă contra radicalizării tinerilor musulmani şi pentru prevenirea unor noi atentate, dar unele reforme vor lua timp", a recunoscut şeful statului francez, François Hollande.

Realizator: Emisiunea "Jurnal militar la final". Invitatul emisiunii a fost comandorul Marian Săvulescu. Dle comandor vă mulţumesc mult şi vă mai aştept la Ora armatei,. Vă las pe dvs să daţi ultimul mesaj către ascultători.

Marian Săvulescu: Mesajul pe care vreau să îl transmit este că forţele navale române, parte a sistemului naţional de apărare şi ordine publică, este pavăză de netrecut la est şi la vestul Mării Negre şi pe Dunărea maritimă, împreună cu celelalte forţe armate din ţară şi alături de aliaţi.