Jurnal Militar din 09.05.2015
Tripla semnificatie a zilei de 9 Mai
Articol de Cristian Dumitraşcu, 11 Mai 2015, 12:23
Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa încă o dată. Bine v-am regăsit. Vă prezint, ca în fiecare sâmbătă, o producţie marca "Ora armatei", marcă ce va aniversa luna viitoare 75 de ani de la înfiinţare. Este 9 mai, o zi cu multe semnificatii istorice, doar poate cea mai importantă dintre toate este legată de Ziua Victorie 9 mai 1945, când s-a pus capăt unui adevărat măcel, aşa cum a spus un veteran de război pe care l-aţi putut asculta ieri dimineaţă la "Matinal", demers pentru care îi mulţumesc prietenului şi colegului Adrian Soare, vom relua şi astăzi fragmentele de ieri, în care veteranii îşi aminteau de ziua de acum 70 de ani, dar veţi mai putea asculta încă un interviu de colecţie cu Gheorghe Lăcătuşu, un veteran de război care, din păcate, nu mai este astăzi printre noi. Este un interviu realizat şi difuzat prima dată în 2007, în primul an de apartenenetă la UE a ţării noastre, dar am decis că merită să-l mai ascultăm şi astăzi, după 8 ani, în Anul veteranilor de război.
În afară de cele amintite vom mai vorbi şi despre actualitatea militară a săptămânii, iar la final vă voi invita aici, la doi paşi de Radio, la Zilele Muzeului Militar. Bună dimineaţa, încă o dată. Rămâneţi cu RRA. Bună dimineaţa încă o dată celor care v-aţi trezit mai târziu. Ca la fiecare raport de dimineaţă la "Jurnal militar", Actualitatea militară a săptămânii. Bună dimineaţa, Andreea Popescu!
AUDIO: Emisiune Jurnal Militar din 09.05.2015:
Reporter: Andreea Popescu - Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit! Până la jumătatea acestei luni, 150 de militari din Batalionul 22 Vânători de Munte Cireşoaia participă, în poligonul Cheile Râşnoavei, la modulul de instruire Platinum Lynx din cadrul exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 2015. Militarii români, alături de infanteriştii marini americani şi militari din marina Regală a Marii Britanii, se intruiesc în comun pentru obţinerea unei coeziuni în operaţiile din domeniul instrucţiei alpine.
Şeful operaţiilor şi instrucţiei în Batalionul 22 Vânători de Munte, locotenent-colonelul Traian Penciu: Acest exerciţiu este structurat pe trei mari componente - instrucţia alpină, executarea unei deplasări în teren muntos împădurit şi executarea unui exerciţiu de antrenament în teren. Pentru prima componentă, aceea a instrucţiei alpine, se urmăreşte executarea în cooperare cu subunităţile din Statele Unite şi Marea Britanie a procedeelor tehnice de alpinism specifice vânătorilor de munte: căţărare, drapel şi funicular. Partea a doua cuprinde executarea unei deplasări pe durata a două zile în masivul Bucegi, care are drept scop antrenarea militarilor în parcurgerea unui traseu de dificultate medie în teren greu accesibil şi frământat.
Reporter: Continuăm cu o vizită: ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit marţi, la sediul ministerului, cu amiralul Mark Ferguson, comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, aflat în ţara noastră la invitaţia şefului Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă. Aproximativ 1.000 de militari din 21 de state vor participa, luna viitoare, la un exerciţiu organizat în România la poligonul Cincu. Potrivit şefului Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, amiralul Mark Ferguson, exerciţiul reprezintă o parte importantă a planului de acţiune NATO şi este pentru prima dată când un comandament de forţe întrunite va fi dislocat în România.
Comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, amiralul Mark Ferguson: Exerciţiul are ca scop testarea abilităţilor Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli pentru a conduce o operaţie defensivă colectivă pentru Alianţă. În luna iunie, în acelşai timp cu dislocarea Comandamentului în România vor exista şi o serie de exerciţii în cadrul mai multor state NATO, cunoscute sub numele de "Allied Shield". Aceste exerciţii întrunite, cu toate că vor avea loc independent, demonstrează faptul că NATO se tranformă şi se adaptează pentru a veni în întâmpinarea noilor provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianţa.
Reporter: În timpul discuţiilor, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a subliniat rolul important al României pentru asigurarea stabilităţii în regiune.
Mircea Duşa: România este o oază de stabilitate în zonă şi am şi subliniat pilonii importanţi de securitate a României, în primul rând, politicile proprii în domeniul securităţii naţionale, apartenenţa la NATO, apartenenţa la Uniunea Europeană, dar şi Parteneriatul Strategic între România şi Statele Unite. Urmează ca, în termenul prevăzut de lege, preşedintele României să prezinte în parlament Legea naţională de apărare, iar ulterior Ministerul Apărării Naţionale va întocmi carta albă a apărării şi strategia naţională militară, care va fi pusă de acord cu măsurile de reasigurare pe plan al NATO şi al Uniunii Europene.
Reporter: Joi, de data aceasta, ministrul Mircea Duşa s-a întâlnit cu generalul-locotenent Marshall Webb, comandantul Comandamentului NATO pentru Operaţii Speciale, aflat în ţara noastră la un exerciţiu de planificare în domeniul operaţiilor speciale. Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a subliniat cooperarea foarte bună dintre Forţele Române pentru Operaţii Speciale şi structuri similare ale NATO, atât pe timpul exerciţiilor, dar mai ales în cadrul misiunilor din teatrele de operaţii. Generalul Webb a precizat că există o relaţie foarte bună de cooperare cu Forţele pentru Operaţii Speciale din România.
Marshall Webb: Forţele pentru Operaţii Speciale Române şi cele ale NATO au lucrat foarte bine împreună în comandamente timp de mulţi ani. Forţele pentru Operaţii Speciale Române sunt lideri regionali, au făcut parte din structurile NATO din Afganistan, contribuind semnificativ la misiunea de acolo şi au dorinţa de a perfecţiona capacităţile de comandă şi control în acest domeniu. Suntem bucuroşi de colaborarea cu militarii români, pe care ne-o dorim la fel de bună şi în viitor.
Reporter: Tot joi, mai mulţi veterani de război au fost avansaţi în grad de ministrul apărării, Mircea Duşa, în cadrul unei ceremonii prilejuite de împlinirea a 70 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În România mai trăiesc aproximativ 20.000 de veterani de război. Totodată, au fost medaliaţi pentru rezultatele deosebite obţinute în învăţământ şi elevii olimpici ai Colegiului Naţional Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza. Prin decret prezidenţial, i-a fost conferit ordinul Virtutea Militară în grad de cavaler generalului-locotenent în retragere veteran de război Ioan Constantin Didulescu, în semn de apreciere pentru devotamentul şi spiritul de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă.
Studioul cinematografic al Armatei a realizat un film documentar în cinstea veteranilor de război, din care vă invităm să ascultaţi în fragment în care generalii Titus Popescu şi Ioan Constantin Didulescu îşi amintesc despre ziua de 9 Mai 1945, Ziua Victoriei, aşa cum a rămas cunoscută în istorie.
Titus Popescu: Îmi aduc aminte de această zi cu bucuria legitimă a celui care ştie că, în felul acesta, s-a terminat războiul şi poate să se ocupe de familie, care fusese abandonată.
Ioan Constantin Didulescu: La 9 Mai 1945 vestea a fost deosebită. Desigur, sărbătoarea a fost, aşa cum puteţi să vă închipuiţi, cu bucurie. Acest măcel în care au pierit mii şi zeci de mii de camarazi, nu-şi mai vedeau pământul natal, nu-şi mai vedeau părinţii, fraţii şi cei care le erau dragi."
Reporter: Atât din Actualitatea militară de astăzi, sunt Andreea Popescu, vă doresc un sfârşit de săptămână excelent!
Realizator: Avem mulţi veterani de război care mai trăiesc şi care au luptat pe frontul de vest şi au trecut şi prin Budapesta pe care au eliberat-o, dar şi în Munţii Tatra, în Cehia. Unul dintre aceşti veterani de război va fi astăzi redifuzat, pentru că, din păcate, Gheorghe Lăcătuşu nu se mai află printre noi. Este un interviu realizat acum opt ani, în primul an de apartenenţă la UE a României, în 2007. Gheorghe Lăcătuşu, un veteran de război şi un om multivalent, pe lângă faptul că a fost militar, a fost poet, scriitor de teatru şi muzeograf, a avut chiar un muzeu acasă la domnia sa. Fiu al lui Dumitraşcu Lăcătuşu, cel mai bătrân veteran de război, din primul război mondial, a avut 108 ani când a murit, în 1999. A fost ultimul veteran de război din Primul Război Mondial din Europa. Haideţi să ascultăm interviul pe care îl realizam acum opt ani cu Gheorghe Lăcătuşu.
Gheorghe Lăcătuşu: Era în după-amiaza zilei de 8 mai '45 când s-a primit de la Comandamentul din cadrul Batalionului de vânători de munte, unde eu eram ofiţer, că de la ora 22:00, din noaptea aceea, încetează orice ostilitate împotriva inamicului şi nu se va mai trage niciun foc pe toată linia frontului.
Comandantul de batalion, maiorul Donose, a convocat toţi ofiţerii din batalion; în bordeiul unde îşi avea comandamentul, ne-a făcut această comunicare. A fost o clipă întâi de linişte mormântală, după care a fost o explozie de bucurie. Vă imaginaţi că după atâţi ani de război, deşi ne aşteptam ca să termine odată, această veste ne-a uluit.
Eram pe Valea Moravei, dincolo de Brno, prin apropiere de Blumendorf, sau Nemetski-Brod, o localitate când austriacă, când cehoslovacă şi, când s-a făcut această comunicare, întâi s-a auzit în noaptea aceea, după ce s-a comunicat trupei ordinul primit, întâi o linişte, iarăşi, mormântală, după care a început un vacarm de focuri trase în aer, trasoare şi toată muniţia şi tot armamentul de infanterie pe care-l aveam era în acţiune, după care spre ziuă s-au potolit toate zgomotele şi de undeva dintr-un fund de tranşee o voce guturală, baritonală gravă a început întâi domol, pe urmă mai tare să cânte "Hristos a Înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând", la care s-au adăugat alte voci ca să formeze la un moment dat un cor întreg pe linia frontului.
Era a treia zi de Paşte, pe data de 9 Mai 1945. A fost renaşterea noastră, acelora care am reuşit să supravieţuim. După ce s-au liniştit toate pornirile noastre pline de avânt şi s-a stabilit venirea în ţară, pe data de 12 iunie, la ora 02:00, s-a dat deşteptarea şi am primit cel mai frumos ordin pe care l-am avut vreodată în armată: "Batalion, drepţi! Batalion, direcţia Bucureşti înainte, marş!".
Eram la Matulka, dincolo de Brno, şi am plecat spre ţară în 12 iunie, ajungând în garnizoanele din ţară în 28 spre 30 iulie, o lună şi ceva tot pe jos. Nu am avut altă posibilitate de transport, pentru că şoselele principale erau ocupate de retragerea trupelor ruseşti, eliberatoarea Europei. Noi eram pe drumurile lăturalnice şi aşteptam trecerea lor ca să putem traversa. În sfârşit, am fost întârziaţi mereu de treaba asta. Bucuria că ne întoarcem în ţară era atât de mare încât am trecut cu uşurinţă peste aceste necazuri, deşi se mărşăluia începând de la ora 24:00 până după-amiaza la ora 18:00. Acesta se numeşte marş forţat, nu mărirea vitezei de mers, ci mărirea numărului de km făcuţi într-o zi. Erau 50 de minute marş, 10 minute repaus, ca la şcoală. Ploua, tuna, fulgera, ningea şi mâncam pe marginea şanţului pe ploaie. Nu se mai termina ciorba din gamele, aşa era situaţia. Eram totuşi fericiţi că venim în ţară. N-a fost însă de lungă durată fericirea noastră, pentru că imediat ce am ajuns acasă au început epurările.
Ce ne-a impresionat în mod deosebit a fost gradul înalt de civilizaţie pe care-l aveau cehii şi ungurii acum 60 şi ceva de ani. Îmi aduc aminte, la o localitate situată pe nişte costişe, pe marginea unui deal erau patru sau cinci case izolate, dar în şopronul unuia din ea lucra un grup electrogen care furniza lumină pentru toate centrele. Iar între ele casele, deşi era pe coasta de deal, între ele legate cu dale, un tip de trotuar. În aceste case am găsit frigider sau mai bine zis gheţar cum erau înainte cu gheaţă, dar se găseau, frigidere, maşini electrice de călcat, lucruri care la noi nu prea au ajuns. La fel şi în Ungaria am găsit o sumedenie de lucruri mult, mult avansate faţă de noi şi atunci mi-am spus prima oară 'domne, noi suntem în urma lor cam cu 50 de ani'.
Realizator: Şi atunci Ziua Victoriei pe 8 Mai, 9 Mai în fine când a fost ordinul transmis s-a transformat după o lună şi ceva într-o mare deziluzie?
Gheorghe Lăcătuşu: Da, noi am venit în ţară scăpaţi cu viaţă şi plini de energie şi plini de bucurie că putem să lucrăm în continuare, fără să ştim ce ne va aştepta. În decurs de un an începând după treaba aceasta, până în 1946 în promoţia mea au mai rămas în activitate 40-50. Promoţia mea a fost de 551 de oameni. Realitatea este însă alta: patria recunoscătoare ne-a dat afară. Deci toţi cei care au fost ofiţeri ai armatei şi care s-au străduit să fie la înălţime au fost daţi afară din cadrele active pe considerente bineînţeles politice. Cu timplul unii din ei au fost reactivaţi. Dar marea majoritate a rămas pe dinafară, lucru care a avut consecinţe nefaste asupra întregii noastre vieţi, în sensul că fiind fost ofiţer, era foarte greu ca să mai poţi obţine un post, un serviciu ca lumea, nu eram calificaţi în alte servicii pentru că noi făcuserăm armată, în sensul că ocupând orice gen de serviciu eram la cheremul unor oameni foarte nepregătiţi şi aveam nişte salarii de batjocoră.
Au ocupat colegii de ai mei funcţii: birjar, au fost taxatori la tramvaie, diverse funcţii de genul acesta care dezonorau mai mult, totuşi nu au făcut obiecţii şi au lucrat. Bineînţeles că aceste funcţii erau plătite prost şi bineînţeles că pensie acum la anii selectuţii au ajuns nişte pensii de mizerie.
Norocul nostru este însă că, fiind foşti veterani, beneficiem de legea care ne dă posibilitatea să trăim ceva mai bine în sensul că pentru un veteran care până la un an de zile pe front are dreptul la o indemnizaţie de 400 şi ceva de mii de lei pe lună şi o rentă de circa 25% din solda de bază a unui sublocotenent activ de astăzi. Asta este tot ce poate avea un veteran de război. Cei care au avut mai mult de 10 ani de activitate în armată beneficiază şi de o pensie militară, dar şi aceasta redusă la foarte puţin faţă de pensiile echivalente actualilor ofiţeri.
Realizator: Am ascultat un interviu de colecţie cu fostul veteran de război Gheorghe Lăcătuşu. Ultimul subiect al emisiunii pentru că sunt Zilele Muzeului Militar Naţional o ascultăm pe domana Tudoriţa Toader, muzeograf, ne invită la muzeu aici la doi paşi de radio.
Tudoriţa Toader: Ca în fiecare an, sunt alături de noi asociaţiile Tradiţia Militară, Deutsche Freikorps 6 Dorobanţi, revista on linie "Redescoperă istoria", Asociaţia Cercetaşilor Tradiţionali şi fraţii Dimăncescu şi reprezentanţi ai Organizaţiei Naţionale a Cercetaşilor din România. Ceea ce vor prezenta asociaţiile de reconstituire istorică partenere tradiţionale ale muzeului vor avea ca subiect teme începând cu secolul al XV-lea, perioada Renaşterii mergând apoi în epoca napoleoneană, primul război mondial şi cel de-al doilea război mondial. Celelalte muzee cu specific militar din ţară - şi e vorba despre Muzeul Pompierilor, Muzeul Jandarmeriei, Muzeul Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Muzeul Poliţiei de la Târgovieşte - ni se alătură Grupul IR 33 Cetatea Aradului, tineri entuziaşti care vor evoca câteva momente din primul război mondial, vizitatorii vor putea vedea în premieră un vehicul militar folosit în cel de-al doilea război mondial, autoturism de teren folosit în special de ofiţerii germani începând cu 1941 pe frontul din URSS.
Vom servi şi în acest an fasole la cazan, vizitatorii se vor delecta cu marşuri şi cântece militare. Avem amenajat un cinematograf de campanie unde vor fi difuzate filme documentare, ele vor fi dedicate în acest an copiilor în mod special. Vor întâlni aici personaje cunoscute de desene animate, dar în ipostaze militare.
Vă aşteptăm astăzi şi mâine începând cu orele 10:00 şi ar fi păcat să pierdeţi ceremoniile de început al acestor manifestări care sunt foarte fumoase, între orele 10:00 şi 14:00, cu menţiunea că Muzeul va rămâne deschis pentru vizitatori până la ora 17:00. Intrarea este liberă.
Realizator: Atât pentru astăzi.