Jurnal Militar din 09.01.2016

Realizator: Bună dimineaţa, încă o dată, bine v-am regăsit în ediţia cu numărul doi al emisiunii marca "Ora Armatei", de aici de la RRA, ediţia cu numărul doi din anul acesta. Să vă fie anul mult mai bun decât fostul, aşa ca tot nu ne-am auzit live în 2016! Actualitatea militară dar şi un interviu special, ca de început de etapă din viaţa noastră, un interviu cu o personalitate a medicinei militare şi a medicinii româneşti, unul dintre cei mai cunoscuţi dintre medicii chirurgi din Spitalul Militar. Dar, pentru a asculta acest interviu trebuie să mai aşteptaţi până după jumătatea emisiunii, care durează, după cum ştiţi, până la "şi jumătate". Şi mai am de făcut un anunţ la început de emisiune: s-au aprobat normele metodologice de punere în aplicare a Legii pensiilor militare, celor interesaţi le poate veni în ajutor şi o linie telefonică gratuită, de tip Telverde cu numărul 0800808880. Este deschisă această linie telefonică din anul 2010. La acest număr de telefon răspund în zilele lucrătoare în intervalul 8:00-16:00. Cei care vă pot ajuta cu informaţii. Peste doar trei minute însă vom difuza şi noi un interviu realizat de jurnaliştii de la "Ora Armatei" cu directorul adjunct al Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apărării. Rămâneţi pe frecvenţe, revenim cu interviul promis după prima piesă, nu prinde rău la această oră destul de mică, 9:00.
Ascultaţi "Jurnal Militar", Radio România Actualităţi, 9:10.
Normele metodologice de punere în aplicare a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, în urma unui ordin al MApN, M 123/2015, privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice personalului militar. Care sunt principalele modifici aflăm din interviul realizat de Gabriela Ivan cu directorul adjunct al Casei Sectoriale de Pensii a MApN, colonelul Valeriu Roşu.

AUDIO:

Valeriu Roşu: Prin modificarea legii, s-a avut în vedere stabilirea unei baze de calcul a pensiei prin valorificarea exclusiv a soldelor lunare, brute, realizate din exercitarea funcţiei de bază, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. Nicio pensie aflată la momentul actual în plată nu va scădea după procesul de recalculare a pensiilor militare de stat. Dacă în urma trimiterii deciziei de precalculare a pensiei va rezulta un cuantum mai mic decât cel aflat în plată, vor fi păstrate în plată pensiile mai avantajoase. Deci mai avantajoase pensionarilor. Nu va fi scăzută nicio pensie în urma acestui proces de recalculare.

Reporter: Care este diferenţa dintre cei care au ieşit la pensie până la intrarea în vigoare a acestei legi şi cei care vor ieşi în 2016?

Valeriu Roşu: Nu va mai exista nicio diferenţă, pentru că au existat diferenţe de tratament prin succesiunea actelor normative.

Reporter: Noutăţi cu privire la reîncadrarea activităţii în condiţii de muncă?

Valeriu Roşu: Sigur, în acest sens a fost emis un ordin care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, în temeiul căruia militarii care au trecut în rezervă până la data de 31.12.2010 trebuie să adreseze o solicitare centrelor militare în a căror rază teritorială îşi au domiciliul,în vederea reîncadrării activităţilor desfăşurate în condiţii de muncă, similar prevederilor aplicabile militarilor în activitate. Vor fi emise noi fişe cu locurile de muncă, astfel încât toate pensiile vor fi stabilite pe baza aceloraşi norme. Nu vor mai exista diferenţe de tratament aplicate pensionarilor. Toate aceste informaţii sunt postate pe siteul Casei de Pensii Sectoriale. Se ajunge pe acest site de pe siteul MApN, în secţiunea "pensii militare". De asemeni, sunt postate informaţii legate de datele de contact ale instituţiei, "telefonul verde" 0800808880, la care pensionarii pot obţine informaţii de luni până vineri, în intervalul orar 8:00-16:00.

Realizator: Acestea au fost informaţiile despre metodologia, normele metodologice pe care le puteţi descifra mai bine sunând la telefonul pe care l-am anunţat şi noi.

Realizator: Contul de facebook al Ministerului Apărării Naţionale ne informează că anul de instrucţie 2016 va fi unul plin de exerciţii: 400 de exerciţii, dintre care peste 100 vor fi multinaţionale. Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a declarat că resursele bugetare care au fost adecvate aprobate de guvern şi de parlament vor fi dirijate în ultima instanţă spre creşterea capacităţii operaţionale a Armatei Române, respectiv toate programele de achiziţii care sunt strict necesare plus cheltuielile operaţionale care să permită atingerea nivelului de instrucţie pe care ni-l dorim, atât pentru misiunle de apărare naţională ale Armatei cât şi pentru creşterea nivelului de interoperabilitate cu aliaţii noştri - a delarat ministrul apărării. De asemenea, domnia sa, împreună cu şeful Statului Major General, cu generalul Nicolae Ciucă, au vizitat marţi, 5 ianuarie, unităţi militare din Garnizoana Buzău, la sediul Diviziei 2 Infanterie Getica. Ministrul apărării şi şeful Statului Major General au avut întrevederi cu militari din garnizoană pentru a se interesa de nivelul şi condiţiile de pregătire. Mai multe aspecte despre această vizită veţi putea vedea mâine, la emisiunea Pro Patria de la TVR 1 şi iată un alt subiect pe ordinea de zi: în cadrul unei ceremonii organizate în 6 ianuarie la sediul Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă a conferit emblema de onoare a Statului Major General comandorului William Garren, comandantul Naval Suport Facility Deveselu. Generalul Ciucă a subliniat contribuţia şi implicarea comandorului Garren în dezvoltarea şi armonizarea procedurilor de operare specifice activităţii bazei militare de la Deveselu, implicarea în activităţile comune de instruire precum şi cooperarea excelentă cu autorităţile locale. Comandorului William Garren i-a mulţumit asfel pentru ceea ce a făcut aici în România, iar comandorul Garren a primit, iată, invitaţia de a mai reveni în România, pentru că a colaborat foarte bine cu militarii români.

William Garren: Am acceptat această misiune, m-am oferit pentru această misiune conştient fiind că va fi o mare provocare. Ceea ce nu am ştiut a fost faptul că voi găsi o nouă familie, pe care acum, din păcate, trebuie să o părăsesc. Iniţial am crezut că mă voi afla aici pentru o întâlnire de lucru cu generalul Ciucă şi generalul Zisu, însă am fost foarte plăcut surprins de ceea ce aţi pregătit pentru mine. Apreciez în mod deosebit modul în care am lucrat cu dvs., ca un întreg. Am fost o singură echipă şi am dus aceeaşi luptă.

Realizator: Totodată, şeful Statului Major General i-a urat bun venit noului comandant, comandorul James Crayford, care a preluat comanda Naval Suport Facility Deveselu, de la comandorul Garren, pe care l-am ascultat mai devreme. Următorul subiect pe care l-am pregătit: militari din forţele navale participă la ceremonii prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului. Sigur că da, că a fost Boboteaza, au articipat deja marinarii militari din forţele navale, au fost miercuri, 6 ianuarie, la ceremoniile religioase din Constanţa şi Brăila ocazionată de sărbătoarea Botezului Domnului - a transmis comandorul Ion Burghişan.

Ion Burghişan: Peste 150 de militari a căror activitate este cotidian legată de apele mărilor au fost implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de pe faleza Cazinoului constănţean. 10 înotători din cadrul Centrului de Scafandri au pornit în cursa pentru recuperarea crucilor sfinţite aruncate în mare de arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie. Doi au fost rapizi şi orientaţi şi, totodată, norocoşi şi au ieşit la mal cu preţiosul obiect. Ceilalţi au ieşit din apele mării intăriţi fizic şi cu certitudinea că şi acest an va fi unul binecuvântat pentru ei. Un rol important l-au avut şi scafandrii militari care au fost prezenţi în zonă pentru intervenţie în cazuri de urgenţă. Din fericire, nu a fost nevoie de interveţia lor. De Bobotează, arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, a acordat şefului Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu,Crucea Sfântului Andrei, cea mai însemnată distincţie pe care o poate acorda ierarhul de la malul mării. Vremea a fost una atipică pentru gerul Bobotezei. Temperaturile pozitive în aer au favorizat însă participarea credinioşilor la slujba de sfinţire a apelor şi a furnizat celor prezenţi o perspectivă călduţă asupra anului ce a început.
De la Constanţa, locul cu ape sfinte şi vânt bun, obligatoriu din pupă, căpitan-comandorul Ion Burghişan.

Realizator: V-am spus şi la început, am pregătit un interviu cu generalul maior profesor universitar doctor medic Dan Mischianu, unul dintre decanii de vârstă ai Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr.Carol Davila", şeful Clinicii de urologie şi directorul Departamentului III Clinic al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Carol Davila din Bucureşti. Început de an, probleme aşa, să spunem, de iarnă, lucruri care pot veni pe neaşteptate. De aceea, cred că este de bun augur să ascultăm interviul următor, interviu un pic mai lung, dar o să vedeţi foarte, foarte interesant, doctorul Dan Mischianu:

Dan Mischianu: Spitalul Militar se înfiinţează în 1931 şi are o primă locaţie undeva pe lângă Mănăstirea Mihai Vodă, apoi a doua locaţie timp de vreo 20 de ani a fost Comandamentul Infanterie şi Tancurilor, şi aceasta este a treia locaţie, terenul respectiv fiind cumpărat de Ministerul de Războiu, cu 3.700.000 de lei la 1880 de la nişte urmaşi ai boierilor Goleşti. Aşa se şi explică de ce în colţul acela dinspre bulvardul Dinicu Golescu este şi amplasată statuia lui Dinicu Golescu împreună cu cei patru fii ai lui Dinicu Golescu s-a înrudit în timp cu familia Racoviţă şi a existat o urmaşă a boierilor Racoviţă, numită Anica Racoviţă care a fost a doua soţie a lui Carol Davila. Deci, prin timp, Carol Davila, care din păcate a trăit puţin - Carol Davila a murit la 56 de ani, în 1884. Iată, boierii Goleşti, aici era o vie care are opt hectare şi oamenii ăia n-au fost "fraieri" să spună aşa, între ghilimele, mă refer la conducerea de atunci a Ministerului de Răsboiu, că aşa apare în acte, cumpărând acest teren pe care era o vie a boierilor Goleşti, boieri care se învecinau, se înrundeau în timp cu ctitorul medicinei româneşti şi militare şi civile, generalul profesor Carol Davila, şi amplasând spitalul aici. De ce? Fiindcă la 1875 luase fiinţă Gara de Nord. Eu am intrat prima oară în curtea asta în 1973, 1 iulie, urmând să fac vizita medicală ca să dau examenul de admitere la Institutul Medico-militar. Şi în curtea asta intra, venind dinspre Bucureşti Triaj, trecând prin curtea ICECHIM-ului şi traversând Calea Plevnei intra în curte o şină de cale ferată, şină de cale ferată prin care au fost aduse vagoane cu răniţi şi în primul război mondial şi în al doilea război mondial.

Realizator: Interesant. Intrau cu vagonul.

Dan Mischianu: Cu vagonul, că n-aveau elicoptere, ca acum. 1880 se cumpără terenul şi încep să fie făcute pavilioanele. Pavilionul în care ne găsim noi este făcut la 1903 şi aici a fost leagănul chirurgiei medico-militare. Aici au operat oameni importanţă, cum ar fi Atanase Demosten, un chirurg important, cum ar fi generalul Vicol, cum ar fi generalul Iacob Potârcă, cum ar fi generalul Mihail Budoianu, oameni importanţi, ca după aceea generalii Mareş, generalul Traian Oancea, generalul Iuliu Şuteu, al cărui elev am fost şi eu. 1903-1979 aici au loc cele două secţii de chirurgie, Chirurgia I şi Chirurgia II, în armată, în spitalul ăsta fiind totdeauna două secţii de chirurgie. Şi asta le spuneam eu colegilor mei mai tineri, măi, oameni buni, eu, ca student la Institutul medico-militar am văzut prima operaţie aici, în acest pavilion, într-una din săli, în care noi funcţionăm acum, urologia, pe data a de 5 ianuarie 1974, eram student în anul I. Deci, astăzi împlinesc 42 de ani de chirurgie.

Realizator: Chiar astăzi.

Dan Mischianu: Chiar astăzi. Eram două serii de studenţi. Cooperau doi chirurgi şi noi eram două grupe studenţi, grupe de şapte oameni, deci vă daţi seama, o masă de operaţie, doi operatori şi 28 de ochi curioşi ca să vedem cum se operează. Era prima oară când vedeam şi noi, intram într-o sală de operaţie. La un moment dat se aude un zgomot puternic, un bubuit, poc. Un coleg de-al meu a leşinat.

Realizator: Nu s-a rănit grav.

Dan Mischianu: Nu s-a rănit grav, dar nici n-a ajuns chirurg, a ajuns infecţionist. Este o meserie bărbătească, în primul rând. Este o meserie care îţi oferă nişte satisfacţii extraordinare. Cu toate astea, chirurgul poate fi comparat cu un creator de artă, un creator de frumos. A prelungi chiar şi numai cu o zi viaţa unui om este un lucru foarte mare. Ai şi momente când poţi fi comparat cu alpinistul care merge pe creasta Himalayiei şi în dreapta are prăpastie, în stânga are prăpastie şi dacă nu ţii bine drumul poţi să te prăvăleşti. Ce particularitate mare, meseria asta a noastră, care e o meserie grea, o meserie superbă, o meserie care nu se învaţă într-un an, doi. Se învaţă în 20 de ani, poţi să fii sau să te reconsideri că eşti un chirurg pe picioarele tale, un chirurg format. Că se zice la început eşti valvist, adică mâna a treia, adică tragi la valve. Apoi timp de încă cinci, şapte, zece ani eşti nodist, adică eşti mâna a doua, faci nodurile operatorilor, şi abia după 20 de ani poţi să ai siguranţa în tine că ai devenit un operator de forţă.

Realizator: Care a fost cea mai lungă operaţie pe care aţi ...

Dan Mischianu: Operaţii de opt ore, de 10 ore, dar lucrurile s-au schimbat mult faţă de când am început eu chirurgia. Spre exemplu, noi acum, urologii, 60-70% din operaţiile noastre sunt operaţii minim invazive le spunem noi, operaţii endoscopice, operaţii prin care intrăm prin organe, prin vezica urinară, pe ureteră să ajungem până în rinichi cu nişte instrumente care nu existau acum 30, 35 de ani. În România au pătruns cam după '90 acest instrumentar endoscopic în care şi leziunea făcută bolnavului este mai mică, agresiunea. Practic bolnavul nu mai este tăiat, practic se intră pe sus în jos, niciodată prin. Asta este politica medicală mondială şi sigur şi noi suntem adaptaţi /.../. Şi spitalizarea bolnavului este mai mică şi suferinţa lui este mai mică şi el se face repede bine şi totul este spre beneficiul lui.

Realizator: Cât de importantă este profilaxia? pentru că pe medici îi ajută foarte mult atunci când bolnavul vine un pic mai devreme. Aici cred că ar fi bun şi un mesaj către oamenii care ascultă la radio.

Dan Mischianu: Îmi daţi mingea la fileu. Recent, un colectiv format din urologi de la trei universităţi din Bucureşti, din Iaşi şi din Timişoara o să scoatem o carte care se cheamă chiar aşa "Profilaxia şi metafilaxia litiazei urinare", fiindcă litiaza urinară este o boală veche care cere remedii noi şi în care, în cartea respectivă tocmai asta îl învăţăm pe bolnavul litiazic fiindcă trebuie să ştie toţi ascultătorii că cine a făcut o piatră la rinichi cu o mare probabilitate va mai face şi atunci profilaxia, el trebuie să se investigheze anual dacă ştie că este eliminator de calculi, să facă anual o ecografie sau o urografie sau un examen CT cu substanţă de contrast tocmai ca să surprindă piatra când nu are dimensiunile acelea enorme şi o să arăt acum o nenorocire de piatră care probabil că numai în România şi în statele din Bantustan există, ci una e să ai o pietricică de 5-7 mm eliminabilă, să ţi-o descopere urologul, alta e când e o piatră enormă, un calcul coraliform, cum spunem noi - asta e una din chestii. Şi, doi, evident că, pornind de la exemplul clasic al acestei boli, litiaza urinară, ştiiut că pacientul îşi face boala asta datorită a ceea ce mănâncă, practic şi-o face cu dinţii, să evite să facă metafliaxia bolii respective, adică să ştie din ce sunt formaţi calculii. Calculii sunt formaţi de şapte tipuri chimice şi biochimice de calcul, să evite anumite alimente tocmai ca să nu...

Realizator: Şi asta e o cale care poate elimina riscul. Mesajul pentru cei care ascultă este să vină mai repede la medic.

Dan Mischianu: Mai des, anual, tocmai pentru a surprinde boala atunci când ea începe să 'încolţească' în corp, nu când este deja o nenorocire care nu mai poate fi tratată sub nici o formă.