Jurnal Militar din 05.09.2015

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bun dimineaţa şi bine v-am regăsit. Vă invit să asvultaţi ca în fiecare sâmbătă, începând cu ora 9:00 şi câteva minute, emisiunea-fanion a Redacţiei "Ora Armatei", ca să ne menţinem şi astăzi în zodia fotbalului. Ca de obicei, veţi afla despre toate evenimentele militare de actualitate ale săptămânii pe care o încheiem, dar şi mai mult de atât, va fi muzică bună, pe care a ales-o cu multă grijă pentru a mângâia urechile şi sufletele celor care ne ascultă, dar va mai fi şi un interviu-eveniment spre final cu arheologul transilvan Gheprghe Petrov, cel care împreună cu echipa sa de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a descoperit după ani de zile de căutări osemintele a cinci partizani din grupul numit 'Corpul de haiduci', un grup înfiinţat şi condus de maiorul Nicolae Dabija, o firgură proeminentă a luptei anticomuniste de la finalul anilor 40, un erou adevărat al frontului de est, care a sfârşit în faţa plutonului de execuţie. Dar să începem un pic mai optimist şi cât se poate de clasic cu Status Quo, ca pe vremuri.

Realizator: Am revenit. Să începem cu cel mai important subiect de actualitate, aşa cum am spus. Luni a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii Diviziei 1 Infanterie "Dacica", o predare către Divizia Mutinaţională de Sud-Est la sediul Marii Unităţi din Bucureşti. România s-a angajat să contribuie la consolidarea structurii de forţe a NATO prin stabilirea şi punerea la dispoziţia Alianţei a unui comandament la nivel de divizie, care va oferi opţiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianţei în zona sudică a flancului estic aliat. Divizia Multinaţională de Sud-Est va fi complet operaţională în 2018.

Generalul de brigadă Ovidiu-Liviu Uifăleanu, comandantul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est: Avem foarte multe linii de efort. Primul demers e realizarea capacitătii operaţionale iniţiale, înainte de summitul de la Varşovia. În acest moment, structura este un comandament aliat, care are în subordine şi în coordonare două unităţi de integrare a forţei. Procesul de realizare a structurii este un proces care va fi definit de partenerii noştri. În comandamentul diviziei vor fi selecţionaţi militarii care acum zece ani erau în prima linie a luptei din Irak şi din Afganistan. Au crescut. Acum au grade undeva de la căpitan, maior. E foarte clar că primul criteriu va fi cel de limbă, în ideea de a asigura primul nivel de interoperabilitate şi, bineînţeles, experienţa în mediul multinaţional.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 05.09.2015

Realizator: Vorbim tot despre o structură NATO din ţara noastră. Joi a avut loc ceremonia de activare a unităţii de integrare a forţelor NATO, "NATO Force Integration Unit", de la Bucureşti. Acest comandament este unul dintre cele şase de acest tip constituite în vederea consolidării flancului estic al Alianţei - în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi, evident, România. Înfiinţarea acestor unităţi se înscrie în măsurile luate de NATO ca răspuns la modificarea situaţiei de securitate din regiune şi are ca scop îmbunătăţirea capacităţii Alianţei de a răspunde concret şi decisiv oricărei acţiuni ostile care ar fi îndreptată împotriva unui stat membru.

Mircea Duşa, ministrul apărării: În acest comandament vor lucra 42 de ofiţeri - 27 din România. Restul funcţiilor sunt încadrate de statele care i-au anunţat prezenţa în Comandamentul de la Bucureşti. Aşa cum s-a stabilit la summit-ul din Ţara Galilor, în toate ţările de pe flancul estic, începând cu Bulgaria, România, Polonia şi cele trei ţări baltice, funcţionează aceste comandamente ale unităţilor de integrare a forţelor, care au rolul de a planifica, pregăti misiunile forţelor de reacţie rapidă pentru ca ele să poată interveni operativ în situaţie de criză.

Luni am predat comanda Diviziei 1 către Divizia Multinaţională Sud-Est şi, de asemenea, militarii noştri care deja sunt încadraţi la Divizia Multinaţională pregătesc operaţionalizarea comandamentului de divizie cu capacitate iniţială pentru anul 2016 până la summit-ul de la Varşovia şi cu capacitate operaţională completă până în anul 2018.
Pe lângă cele două măsuri concrete de înfiinţare a celor două comandamente în România, am stabilit la nivelul MApN şi alte măsuri, care se referă la creşterea capacităţii operaţionale a Armatei Române şi la modernizarea şi înzestrarea armatei, am alocat de la al la an un buget din ce în ce mai mare. Anul acesta, după rectificare, am ajuns la 1,5% din PIB. Noi dorim ca această creştere să însemne o sumă importantă şi pentru 2016, şi deja realizăm proiectul de buget, şi, sigur, aşa cum s-au angajat toate partidele politice, să creăm premisele ca din 2017 să avem o alocare de 2% din PIB.

Realizator: Următorul subiect pe ordinea de zi la "Jurnal Militar": Forţele Navale Române participă cu fregata "Mărăşeşti", corveta "Contraamiral Eustaţiu Sebastian", ofiţeri de Stat Major şi o grupă de scafandri EOD la exerciţiul multinaţional "Sea Breeze 15", care are loc în apele teritoriale ale Ucrainei şi în apele internaţionale ale Mării Negre între 31 august şi 11 septembrie. La manevre vor participa aproximat 2.500 de militari din Bulgaria, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, România, SUA, Suedia, Turcia şi Ucraina.
Prin telefon, căpitan-comandorul Nicu Chireac, şef Birou instrucţie în Statului Major al Forţelor Navale:

Nicu Chireac: Vom participa cu două nave la acest exerciţiu, însumând un total de 320 de militari. La acest exerciţiu mai participă şi doi scafandri EOD. Rolul tuturor exerciţiilor care se vor desfăşura pe mare este acela de a pune în practică proceduri comune, de a dezvolta interoperabilitatea între naţiunile participante.

Realizator: Următorul subiect este în strânsă legătură cu geniştii. În poligonul din subordinea Centrului de Instruire pentru Luptă a Forţelor Terestre "Getica" de la Cincu a avut loc luni închiderea exerciţiului "Resolute Castle 15", desfăşurat pe întreaga durată a verii. Genişti din structurile subordonate Statului Major al Forţelor Terestre, în colaborare cu militari din SUA, au acţionat acolo, la Cincu.
Îl ascultăm pe comandantul detaşamentului românesc de geniu, rotaţia a V-a, maiorul Marius Păcurar:

Marius Păcurar: Obiectivul acestui exerciţiu, de instruire în comun a militarilor celor două state, a fost dezvoltarea infrastructurii poligoanelor din cadrul Centrului de Instruire pentru Luptă a Forţelor Terestre Cincu prin realizarea unui culoar de mobilitate cu lungimea de peste 4 km şi construcţia unor clădiri specifice în poligoanele de instrucţie. Aceasta a fost, de fapt, prima etapă a proiectului. În anul 2016, în cadrul exerciţiului "Resolute Castle 16", se vor finaliza toate cele 13 clădiri şi va fi realizat în întregime culoarul de mobilitate cu lungimea de 7,5 km.

O mare bucurie a fost pentru mine faptul că foarte mulţi militari americani intenţionează să-şi petreacă vacanţa în România cu familia şi că se vor oferi voluntari cu mare plăcere pentru a participa şi anul viitor la exerciţiu. Aceasta spune tot atât despre cooperarea cu militarii români, cât şi, mai ales, despre cât de impresionaţi au fost de locurile pe care le-au văzut în România.

Realizator: Acum dacă tot am aflat că în ţară poligoanele trupelor terestre şi Marea Neagră sunt adevărate teatre de instrucţie, vă invit să aflăm ce se întâmplă în teatrul de război adevărat, în Afganistan, de unde a transmis maistrul militar Radu Mureşan.

Radu Mureşan: Ceremonia transferului de autoritate s-a desfăşurat în baza aeriană Kandahar. Au fost prezenţi reprezentanţi ai structurilor americane, bulgare, australiene şi româneşti din bază.

Lt.col. Florin-Corneliu Şoltuz, comandantul Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada": Primele impresii sunt pozitive. O mare bucurie, o mare mulţumire a lucrului bine făcut. Forţele afgane sunt bine pregătite pentru a prelua în viitorul apropiat responsabilitatea în arie, în proximitatea oraşului Kandahar.

Lt.col.Costaru Adrian, comandantul Batalionului 811 Infanterie Protecţia Forţei "Dragonii Transilvani": În primul rând, aş vrea să le mulţumesc pentru felul în care, până la această oră, au preluat sarcinile şi misiunile. Să nu uite ceea ce au învăţat în ţară şi să înceapă această misiune cu dreptul. Mă bazez pe faptul că batalionul este la a doua dislocare în Afganistan. Astăzi, mediul operaţional din Afganistan este total diferit de acum 5 ani. Situaţia la această dată este foarte volatilă şi oricând poate să ducă către o escaladare a forţei.

Radu Mureşan: La finalul ceremoniei s-au înmânat Certificate de apreciere, iar comanda 'Train Advise and Assist Command - South' a acordat medalii NATO Non-Article 5 vânătorilor de munte argeşeni, care au încheiat misiunea.

Col. David Scott Doyle: Sunt col. David Scott Doyle, locţiitorul comandantului 'Train Advise and Assist Command - South'. Am participat la câteva misiuni comune cu militarii români în Afganistan şi în Irak. De fiecare dată am fost impresionat de disciplina, organizarea şi determinarea pe care o arată în fiecare misiune. Sunt nişte militari fantastici. Când vorbesc despre militarii Batalionului 33 sunt puţin subiectiv, pentru că şi eu sunt vânător de munte, dar cert este, înşă, că au fost minunaţi. Au avut misiuni grele, au avut iniţiative bune şi au rezolvat câteva probleme foarte spinoase cu care ne confruntam de ceva vreme. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut şi care s-a dovedit a fi un real succes a fost iniţierea unui dialog cu liderii locali din regiunea aerodromului Kandahar, despre securitatea zonei, locurile de muncă pentru localnici şi dezvoltarea economică a regiunii, iar vânătorii de munte români au fost foarte implicaţi în această activitate. 'Dragonilor Transilvani' vreau să le spun să le calce pe urme colegilor lor, să facă lucrurile chiar mai bine şi să continue să ne provoace, pentru a găsi împreună calea cea mai bună pentru succes.

Realizator: Mai departe aflăm despre militarii organizaţi în grupul Invictus România, care au luat startul ieri, de la Universitatea Naţională de Apărare 'Carol I' din Bucureşti, pe primul traseu de alergare din cadrul edi?iei din acest. În 2015 ştafeta este reprezentată de un drapel tricolor, aceasta fiind purtată de militarii voluntari ai echipei Invictus România pe o distanţă de peste 1.000 de kilometri, pe patru trasee care corespund în principal cu direcţiile de acţiune ale Armatei României în anul 1944 pentru eliberarea teritoriului naţional. Purtătorii Ştafetei Veteranilor vor ajunge pe 25 octombrie la Carei, la Ansamblul monumental "Glorie ostaşului român". Evenimentul este organizat în contextul Anului Veteranilor de Război şi al sărbătoririi, la 25 octombrie, a Zilei Armatei României, iar misiunea Invictus România este de a trimite cel puţin un luptător rănit în Afganistan sau Irak la ediţiile viitoare a Jocurilor Paralimpice Invictus. Despre militarii răniţi, care vor să ajungă la Jocurile Invictus, am vorbit şi săptămâna trecută, la "Ora Armatei", şi vom mai vorbi şi în ediţiile viitoare. Şeful Statului Major General, gral lt. Nicolae Ciucă s-a alăturat, ca de fiecare dată, acestei iniţiative.

Gral.lt. Nicolae Ciucă: Această activitate este cât se poate de apreciată în rândul Ministerului Apărării Naţionale, al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Sigur, prezenţa noastră aici este una a cărei valoare este cu mult mai mică decât valoarea iniţiativei pe care au avut-o camarazii noştri. Doresc să-i felicit, să le mulţumesc şi să-i asigur de tot sprijinul nostru pe tot parcursul continuării acestui demers.

Realizator: Maiorul Petre Luca este unul dintre organizatorii mişcării Invictus România.

Mr.Petre Luca: Invictus este şi o punte de legătură între Armata României şi societatea civilă. Deocamdată avem strânşi aproximativ 30 de mii de lei. Suntem cam la jumătate cu această sumă. Avem nevoie de sprijin. Drapelul României trebuie să ajungă la aceste jocuri paralimpice. El nu poate fi dus decât de către un luptător rănit în teatrul de operaţii. Fac apel să acceseze www.invictusromania.ro, să citească despre proiect şi acolo găsesc şi modalitatea de a contribui la acest proiect.

Realizator: Colega mea, Gabriela Ivan, a vorbit şi cu doi veterani de război, care au participat la luptele dramatice de pe fronturile de est şi de vest, veterani care s-au alăturat şi ei mişcării Invictus să-i ascultăm.

Dobrescu Florea: Mă numesc Dobrescu Florea, general de brigadă, veteran de război. În război, până a ajunge la Carei, trecuseră vreo trei ani şi ceva. Muriser 800.000 de militari, în afară de prizonieri, în afară de cei dispăruţi şi mulţi alţii. În cinstea lor, mă bucur că particip pentru a doua oară şi mi pare rău că nu particip şi eu la marş.

Vasilache Romulus Dumitru: Mă numesc Vasilache Romulus Dumitru, sunt general maior, veteran de război. Particip cu inima deschisă oricând şi, bineînţeles, începând cu această dată la astfel de acţiuni, care reamintesc jertfa unor oameni, cărora noi toţi, supravieţuitorii, tineri şi batrâni, le suntem şi rămânem datori pentru realizările pentru graiul nostru, pentru libertăţile noastre.

Realizator: V-am promis la începutul emisiunii că vom vorbi despre o descoperire importantă a Institutului de Investigare a Crimelor Comunsimului în România: osemintele partizanilor anticomunişti, ucişi de Securitate în Munţii Apuseni, au fost găsite în cadrul unor acţiuni din teren, care s-au desfăşurat în colaborare cu Primăria comunei Bistra, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Muzeul de Istorie Turda. Pe 2 septembrie s-au încheiat aceste acţiuni arheologice. La telefon este domnul Gheorghe Petrov, arheolog în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunsimului. Domnule Petrov, dacă ne auziţi, bună dimineaţa.

Gheorghe Petrov: Bună dimineaţa.

Realizator: Sunteţi unul dintre puţinii oameni din România, care vă ocupaţi de descoperirea acestor urme ale crimelor comunismului şi cum se poate face altfel atunci când vrei să incriminezi un criminal sau un regim criminal decât prin descoperirea mobilului crimei. Când a început această acţiune amplă, pentru că nu este prima acţiune pe care o desfăşuraţi?

Gheorghe Petrov: Aceste tipuri de acţiuni au început, practic, în cursul anului 2006, când institutul proaspăt înfiinţat la sfârşitul anului 2005, a demarat acest program important de cercetare, prin care se dorea scoaterea la lumin a dovezilor materiale concrete ale crimelor comunismului. Suntem la zece ani distanţă, când practic, în zilele anterioare am avut parte de cea mai importantă acţiune de acest gen din întreaga activitate de zece ani de cercetare în acest domeniu a institutului, cea mai complexă acţiune care a privit una dintre cele mai importante grupări armate anticomuniste din România, gruparea maiorului Nicolae Dabija, un caz extraordinar de greu, care a implicat multă concentrare de forţe, o pregătiore intensă. Practic, numai cercetările preliminare în acest caz au fost demarate în cursul anului 2009 şi vă daţi seama, au trecut şase ani de zile până am avut curajul să organizez această acţiune într-un loc, practic, neprielnic. S-a desfăşurat la cota 1350, în zonă muntoasă, lipsită de localităţi apropiate, un teren potrivnic pentru astfel de misiuni.

Realizator: Este, domnule Petrov, o vorbă din popor binecunoscută "Caută acul în carul cu fân". Cam asta faceţi dumneavoastră.

Gheorghe Petrov: Păi vă daţi seama. Au trecut mai bine de şase decenii de la petrecerea eveniementelor. Martorii contemporani cu acele evenimente sunt pe care de dispariţie, este vorba de generaţia anilor '20, abia o mai întâlneşti. De ci nu mai ai posibilitate să ai acces la surse primare de informare. Sigur, şi ele sunt foarte importante, cele mai importante, dar totul trebuie coroborat: informaţia din documentele de la CNSAS, informaţia de la oamenii care au fost implicaţi direct sau indirect în aceste evenimente, localnicii din zonele unde s-au întâmplat aceste lucruri. Deci este o muncă în primul rând de teren, o muncă epuizantă, o muncă grea, care totuşi, la nivelul institutului se desfăşoară, dar ea trebuia să fie făcută cu forţe mult mai ample, cu o logistică mult mai mare...

Realizator: Aşa cum se întâmplă, domnule Petrov, în alte ţări foste comuniste, unde se alocă.

Gheorghe Petrov: A face comparaţie, stimate domn, cu institutul similar din Polonia, care au câteva mii de oameni angajaţi numai pe urmărirea crimelor comunismului, cu o logistică impresionantă, cu filiale în fiecare voivodat, deci în fiecare structură teritorială, cu procurori angajaţi, cu poliţişti de investigaţie criminal angajaţi direct la institut.

Realizator: Câteva cuvinte la sfârşit, pentru că avem foarte multă vreme aici, la "Jurnal militar", vom veni la dumneavoastră în Ardeal şi vom realiza un reportaj amplu despre maiorul Nicolae Dabija, un ofiţer al Armatei regale, un ofiţer curajos. I-aţi găsit acum câteva zile pe colegii lui, iată, împuşcaţi de Securitate şi după atâta timp. Câteva cuvinte să afle ascultătorii care poate nu au auzit despre această personalitate.

Gheorghe Petrov: Da, Nicolae Dabija a fost unul dintre marii eroi ai Armatei Române în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, făcându-se remarcat pe frontul de răsărit. Se ştie că a fost rănit de două ori în timpul luptelor, a fost citat de două ori pe armată, o dată pe naţiune, a fost decorat cu înalte decoraţii şi ordine militare româneşti şi germane, a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazu" prin decret regal, a fost primul ofiţer de rang inferior al Armatei Române care a fost pus în fruntea unei unităţi militare de comando, deci a coordonat singura unitate de comando, pe care a avut-o Armata Română pe frontul de răsărit. El a rămas în armată până în anul 1946, când a fost dată vestita lege din vara lui '46 pentru epurarea ofiţerilor de carieră, el şi-a dat anticipat demisia că ştia ce îl aşteaptă. El oricum trebuia să fie catalogat ca criminal de război, pentru că a intrat în evidenţele sovieticilor, făcându-se remarcat în luptele împotriva lor. Un militar deosebit, care a sfârşit sub gloanţele comuniştilor....

Realizator: A fost împucat la Sibiu, din ce ştiu, de Securitate.

Gheorghe Petrov: El a fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu la pedeapsa capitală, fiind executat în 28 octombrie 1948, îngropat pe ascuns cu alţi şase camarazi şi fiind descoperit în 1991, datorită mărturiilor paznicului cimitirului din Sibiu, care a ştiut locul secret unde Securitatea a îngropat trupurile celor şapte rezistenţi anticomunişti.

Realizator: Şi iată că, după atâţia ani, i-aţi găsit şi pe prietenii şi camarazii de arme acum câteva zile. Îi invit pe cei care ascultă acum Radio România Actualităţi să intre pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România să vadă mai multe despre această muncă extraordinară pe care o duceţi. Vă mulţumesc foarte mult şi la sfârşit am pregătit o piesă cu Phoenix, nu cred că era alta mai potrivită, "În umbra marelui urs". Să ne auzim cu bine, domnule Gheorghe Petrov, şi multă sănătate.

Gheorghe Petrov: La revedere şi vă mulţumesc.