Jurnal Militar din 02.05.2015

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa! Am fi vrut să începem cu veşti bune, să zicem că ele nu sunt nici bune, dar nici foarte rele. Vă prezint, ca în fiecare sâmbătă, de la această oră, o producţie "Ora Armatei", un brand al Radioului românesc, care peste circa o lună va împlini 75 de ani.

Înainte de a trece în revistă evenimentele săptămânii, care au fost şi numeroase, dar şi importante, probabil că aţi aflat deja de incidentul din Afganistan, unde plutonierul major Marius Sorin Diaconeasa şi caporalii clasa a III-a Valentin Ciolan-Uţă, Dan Cornel Crăciun şi Cristian Stoica au fost răniţi, alaltăieri, joi, 30 aprilie, în jurul orei 9:00, ora României. Militarii executau o misiune de patrulare terestră, la aproximativ 8 kilometri Sud-Est de Baza Militară de la Kandahar. O maşină capcană a explodat în apropiere de maşina de luptă în care se aflau ai noştri. În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor, la faţa locului, şi au fost transportaţi la Spitalul din Kandahar, unde se află internaţi în stare stabilă. Mai multe despre militarii răniţi găsiţi pe site-ul mapn.ro. Vom reveni cu amănunte pe parcurs.

Audio: Emisiunea Jurnal Militar din 02.05.2015, ora 09.05.

Iată că, în săptămâna şi în Anul Veteranilor de Război, România are, din păcate, încă patru veterani în teatrele de operaţii, veterani răniţi şi care sperăm că nu sunt în stare foarte gravă şi că îşi vor reveni foarte, foarte curând. Spuneam că a fost săptămâna cu această aniversare, mult aşteptată, a veteranilor de război. Miercuri, 29 aprilie, s-au împlinit 25 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, iar Ministerul Apărării Naţionale a organizat, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, în toate marile garnizoane din ţară, manifestări speciale dedicate Zilei Veteranilor de Război, la 70 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost şi un spectacol la sediul Ministerului Apărării Naţionale, despre care vom mai vorbi astăzi în emisiune. Iată, pentru că Radioul public a fost partener la eveniment, vă invit să ascultăm prima piesă a orei 9:00 din această dimineaţă. Grigore Leşe şi Corul de bărbaţi din Libotin, înregistrare din spectacol.

Realizator: Am revenit în direct, aici, la Radio România Actualităţi. Am ascultat unul dintre cele mai vechi cântece de luptă, un cântec care s-a cântat pentru prima dată la 1877, în Războiul de Independenţă. Marele artist al Transilvaniei şi al tuturor românilor, Grigore Leşe, alături de Corul de bărbaţi din Libotin. Interesant este faptul că, dacă am ascultat cu atenţie versurile, a fost cântat, iată, şi în Primul Război Mondial, în Războiul de reîntregire. Vom reveni la Grigore Leşe, mai spre finalul emisiunii. Avem un interviu excepţional, pe care artistul i l-a acordat colegei noastre Cecilia Sfetcu. Dar toate la vremea lor.

Rămânem la aniversarea veteranilor de război, în Anul Veteranilor de Război, la 70 de ani de la încheierea Războiului Mondial. Miercuri, 29 aprilie, la Palatul Cercului Militar Naţional s-a desfăşurat adunarea solemnă a veteranilor, răniţilor, invalizilor şi urmaşilor celor care şi-au pierdut viaţa ca urmare a participării la cel de-Al Doilea Război Mondial. Acolo au participat, evident, numeroşi veterani de război, dar şi înalte oficialităţi din Guvern şi din partea Preşedinţiei. Au fost mai multe luări de cuvânt. Am selectat un fragment din mesajul transmis de viceprim-ministrul pentru securitate naţională şi ministrul afacerilor interne Gabriel Oprea, la evenimentul de la Cercul Militar Naţional, de miercuri.

Gabriel Oprea: Pentru generaţiile tinere, dvs sunteţi părinţii României moderne. Iar dacă România este astăzi o ţară respectată în lume acest lucru se datorează în primul rând sacrificiilor veteranilor de război, care şi-au jertfit tinereţea pentru apărarea identităţii şi interesului naţional al acestei ţări, România. Vă doresc multă sănătate! Toţi românii să nu uite niciodată sacrificiul dvs. Onoare şi respect veteranilor de război ai României! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Realizator: Tot cu această ocazie, acolo, la Cercul Militar Naţional, la acea adunare solemnă a fost anunţată avansarea tuturor veteranilor de război până la gradul de colonel, la gradul următor, evident, şi mărirea indemnizaţiilor de veteran de război. În urma celui de-Al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, circa 92.000 de militari decedaţi. În prezent, mai sunt în viaţă în jur de 20.000 de veterani de război, 760 de văduve de război şi aproximativ 102.000 de văduve de veterani de război.

Acum, însă, vă propun să aflaţi ce s-a întâmplat în Armată, aici, în ţară. Urmează rubrica de actualitate militară. Bună dimineaţa, Andreea Popescu!

Andreea Popescu: Bună dimineaţa!/atataru/ Şi bine v-am regăsit! Timp de zece zile, artileriştii antiaerieni şi Forţele Aeriene Române s-au instruit în Poligonul Capu Midia, în cadrul exerciţiului cu trageri de luptă "Albatrosul 2015".

Colonelul Gheorghe Baciu, directorul exerciţiului: Exerciţiul s-a desfăşurat în trei etape: pregătirea tehnicii pentru trageri reale, executarea tragerilor pe ţinte bine marcate de către elicoptere de la Baza 86 Kogălniceanu şi trageri reale de apreciere cu sistemele de artilerie şi de mitraliere antiaeriene, atât ziua, cât şi noaptea, cu preponderenţă noaptea şi cu executarea tragerilor din scurte opriri. Forţele terestre au executat pregătirea tehnicii pentru tragere şi trageri de zi şi de noapte, iar în ultima parte am executat un exerciţiu integrat de angajare a ţintelor aeriene marcate, în care activitatea a fost coordonată de către punctul de comandă din cadrul Forţelor Aeriene.

Andreea Popescu: Până la jumătatea lunii mai, 40 de militari din unităţi aparţinând Diviziei IV Infanterie Gemina efectuează un stagiu de pregătire în comun cu o echipă de instructori din Marea Britanie. Militarii români se pregătesc să devină instructori pentru comandanţii de grupe şi de plutoane, iar cursul are loc în Batalionul 811 Infanterie din Dej.

Comandantul batalionului, colonelul Sever Zanc: Obiectivele urmărite sunt stabilite în corelaţie cu pregătirea unei structuri în vederea participării la misiuni în teatre de operaţii, tip coaliţie sau NATO, şi se axează pe exerciţii de instruire ziua şi noaptea, de rezolvare a unor situaţii tactice, de antrenament în teren până la nivel pluton, se vor executa trageri de luptă cu armamentul individual, pregătirile privind acordarea primului ajutor - salvare şi evacuare, de utilizare a mijloacelor de comunicaţii, de instruire pe linie Geniu şi EOD, contradispozitivelor explozive improvizate, de executare a unor misiuni de patrulare, îmbarcat şi debarcat, pe căi de comunicaţii în teren variat, de cercetare în puncte de verificare vehicule şi personal, de securizare a unei baze de dispunere, de reacţie la focul inamicului sau în caz de contact cu acesta.

Andreea Popescu: Continuăm cu două aniversări: în fiecare an, pe 30 aprilie, militarii din Armata României sărbătoresc Ziua Infanteriei şi a Logisticii. La 30 aprilie 1830, în baza prevederilor Tratatului de Adrianopol, încheiat între Rusia şi Turcia, se preciza că ţările române obţin dreptul să îşi organizeze un număr de gărzi înarmate pământene, adică să îşi înfiinţeze propria armată, iar numărul şi întreţinerea lor urmau să fie stabilite de domnul Ţării Româneşti şi cel al Moldovei, împreună cu divanele lor. De atunci şi până în prezent, Infanteria a rămas arma cu cele mai mari efective din Armata României.

Colonelul Nicolae Ivan: Infanteria reprezintă arma principală din cadrul Forţelor Terestre Române, este organizată şi pregătită astfel încât să constituie forţa credibilă descurajantă pentru îndeplinirea întregii game de misiuni. Chiar dacă astăzi coordonatele războiului modern, ultradigitizat, s-au schimbat, Infanteria rămâne componenta principală a Forţelor Terestre, cu misiunea de executat operaţii decisive, independent sau în cooperare cu celelalte arme, la nivel naţional şi în cadrul NATO, în orice zonă şi prin orice direcţie, şi reprezintă arma de bază în ceea ce priveşte controlul şi cucerirea spaţiului de luptă integrat, contribuind la certitudinea victoriei, iar rolul ei în ducerea acţiunilor militare continuă să rămână hotărâtor.

Andreea Popescu: Tot la 30 aprilie este sărbătorită şi Ziua Logisticii Militare. Din cele mai vechi timpuri, asigurarea logistică a fost importantă în obţinerea victoriei pe câmpul de luptă.

Comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Logistică, colonelul Miluţă Orheanu: Niciodată nu se poate lua decizia, nu putem să câştigăm nicio operaţie fără sprijin logistic. Mai bine zis, atunci când analizăm o operaţie, pe categorii de forţă sau chiar de nivel tactic, nu putem să declanşăm această operaţie la care mă refeream fără să facem o analiză a operaţiei logistice. Întotdeauna plecăm de la simpla estimare a costurilor şi abia pe urmă putem declanşa şi o activitate, chiar de-ar fi exerciţiul tactic pe hartă. Şi asta implică costuri, şi aici trebuie să privim totul numai şi numai prin costuri, pentru a putea cu siguranţă să avem un sprijin, respectiv un suport logistic, înainte de a declanşa o activitate. Dacă facem referire la asigurarea stocurilor necesare, când efectiv războaiele se purtau pedestru sau călare, asigurarea hrănirii efectivelor pe atunci era destul de simplă. Poate se rezumau la simpla pastramă păstrată la şaua calului sau boabele de grâu în buzunarul de la manta.

Andreea Popescu: Atât din actualitatea militară de astăzi. Sunt Andreea Popescu. Vă doresc un sfârşit de săptămână excelent!

Realizator: Mulţumesc, Andreea, suntem din nou în direct. Bună dimineaţa, tuturor celor sunteţi pe frecvenţele Radio România Actualităţi! Ne ascultaţi şi pe internet. Vă spuneam, vom reveni asupra subiectului săptămânii legat de aniversarea veteranilor de război, aşa că vă voi spune că marţi, 28 aprilie, de la ora 14:00, în colaborare cu Societatea Română de Televiziune şi cu Radioul public, a avut loc spectacolul despre care vă spuneam, din Aula Alexandru Ioan Cuza, la Ministerul Apărării Naţionale. Am ascultat mai devreme şi un cântec de acolo, au evoluat pe scenă Felicia Filip, Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, Grigore Leşe, Gheorghe Roşioga, Margareta Clipa, Ovidiu Purdea Someş, Oana Matei, Maria Guzu, Grupul de bărbaţi din Libotin, formaţia de căluşari din Ansamblul Folcloric Romanaţi din Caracal, muzia reprezentantivă a Ministerului Apărării Naţionale şi Orchestra de Muzică Populară Radio. Cecilia Sfetcu ne-a adus la redacţie o bijuterie de interviu cu Sava Negrean Brudaşcu. Ascultăm.

Sava Negrean Brudaşcu: Eu fac parte dintr-o familie de plugari din judeţul Sălaj, dar nu orice fel de plugari, fac parte dintr-o familie în care tatăl meu a fost poate camarad cu cei pe care îi omagiem astăzi. Dar tatăl meu, Dumnezeu să îl odihnească, s-a dus în ceruri!

Îmi aduc aminte din copilăria mea cum povesteau părinţii între ei, şi vecinii, şi neamurile, cum a ajuns tatăl meu din război cu picioarele îngheţate, în zdrenţe, plin de păduchi, bolnav de tifos. Dar avea în suflet cea mai puternică dragoste: cea de pământ. Mi-a dăruit-o şi mie. Merg mai departe, bunicii mei, unul a fost sfârtecat de un obuz pe frontul de Cârlibaba, celălalt a murit pe râul Piave, în Italia.

Am fost şi într-o parte şi în alta să îi caut, măcar amintirea lor, nu am găsit nicăieri. Cineva în Cârlibaba, un preot în vârstă, a zis: poate este laolaltă cu ceilalţi soldaţi care au murit într-o groapă comună. Dumnezeu să îi odihnească pe toţi!

Eu am de la ei cântecul, pe care l-am învăţat în familia mea, de micuţă, cântecul acesta de neam şi ţară, şi am în suflet dragostea pentru pământ. Eu fac parte, aşa cum era şi Ion al Glanetaşului al lui Rebreanu, din oamenii, acea categorie specială, care, eu, când ajung la pământul meu, toamna sau primăvara, mă aşez în genunchi, fac semnul crucii şi sărut pământul. Prea a fost udat cu mult sânge.

Realizator: Am revenit în direct. Vă propun să îl ascultăm pe generalul de armată în retragere Marin Dragnea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, un fragment dintr-un interviu realizat la Trustul de Presă al Armatei, cu ocazia Anului Veteranilor de Război.

Marin Dragnea: Jertfele celui de-Al Doilea Război Mondial, ale Armatei Române sunt colosale, enorm de grele, enorm de dure, pe care le-a suportat poporul, le-au suportat părinţii noştri, bunicii noştri, copiii noştri, prietenii noştri, cei care acum 70 de ani luptam pentru întregirea României. Sunt unul care am participat, de la Ismail, cu Unitatea de Cavalerie 4 Călăraşi, Regimentul 4, Grupul 52 Cercetaşi - Ismail-Tatar-Bunar-Tighina-Tiraspol-Dalnic-Odessa-Kiev-Cotul Donului-Cotelnicov-Stalingrad, pe jos şi călare pe armăsarul care m-a purtat 3.000 km, şi la 6 august el este omorât la Stalingrad, nu departe de oraşul Stalingrad, iar eu sunt astăzi să prezint care mai este situaţia noastră.

Realizator: Dle general vă mulţumim. Aş vrea să transmiteţi un mesaj pentru oamenii de acasă, în anul acesta aniversar.

Marin Dragnea: În numele celor care mai suntem în viaţă, sănătate, viaţă lungă şi să ducă mai departe tradiţiile familiilor lor! Tineretul patriei noastre de la sate şi de la oraşe să cunoască trecutul glorios al poporului român, istoria şi sacrificiile care au fost, iar armatei noastre succes deplin în tot ceea ce face pentru binele României! La mulţi ani!

Realizator: Şi, dacă tot este un an în care se cinsteşte memoria tuturor veteranilor de război, am vorbit acum câteva zile şi cu preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Octav Bjoza, care a cunoscut în închisoare personalităţi militare ce au pătimit şi care, multe, au şi murit în detenţie. Iar dl Bjoza susţine că trebuie făcut mai mult decât s-a făcut în ultimii ani pentru veteranii de război, care nu au mai ajuns să se bucure de recunoaşterea generaţiilor următoare. Ei nici măcar nu au fost reabilitaţi în plan legal.

Octav Bjoza: Pentru mine este de neexplicat, dle. Ţara te trimite să o reîntregeşti şi, apoi, ţara să te trimită la moarte în temniţă, pentru neruşinarea ta de a fi întregit-o! Ce ruşine! Să nu se predea la lecţiile de istorie militară, unde nu se poate, dle, nu se poate să nu pomeneşti nimic?! Păi, cei 50 de generali care au murit, dle, am lista lor pe undeva pe acasă, au dispărut fără urmă, au fost azvârliţi în gropi, uneori comune - dar comune, ce însemna comune în temniţă, dacă mureau doi, trei în noaptea aia, îi azvârlea pe toţi într-o..., uneori au mai avut nişte lădoaie din scânduri aşa, îi mai punea într-un lădoi din ăsta, dar multe au fost cazurile când nu au mai stricat scândurile pe noi. Dacă ne referim la o reabilitare, poate ar fi bine să înceapă.

Reporter: Cine ar trebui să îi reabiliteze?

Octav Bjoza: Numai prin parlament, propunerea poate veni de oriunde, pentru că, vedeţi dvs, mulţi dintre militari nu au acceptat. V-am zis povestea cu Tudor Vladimirescu.

Reporter: Da. ctav Bjoza: A fost o ruşine pentru Armata Română şi pentru România, ei au venit cu Divizia "Tudor Vladimirescu", /nu avea orice oştean/. O ruşine a fost! Au preferat să rămână să moară şi, tot din vorbe, 60% se spune că din trupă au murit ca prizonieri în Rusia.

Realizator: Ultimul interviu al emisiunii este semnat tot de Cecilia Sfetcu, interviu cu Grigore Leşe, realizat tot la spectacolul de la Ministerul Apărării Naţionale dedicat veteranilor de război. Ascultăm.

Reporter: Maestre, aţi cântat cu Grupul de bărbaţi din Libotin, Maramureş, al cărui dirijor aţi fost la început. Ce a însemnat pentru dvs să cântaţi astăzi pentru veterani?

Grigore Leşe: Am avut o emoţie. Sentimente deosebite, când vezi oameni de 90 de ani care au fost pe front, vezi nepoţii oamenilor din Libotin, cei care au fost pe front, nu îţi provoacă decât o emoţie deosebită. Cântecele acestea vorbesc despre trecut, dar, aşa cum am spus şi pe scenă, nu putem trăi în trecut, trebuie să trăim în prezent şi să vedem viitorul, într-un anumit fel. Oamenii aceştia sunt dint-o altă generaţie, iată se schimbă generaţiile şi ei trebuie să preia forţa spirituală din comunitatea unde trăiesc. Lucrurile acestea trebuie să le aducem în atenţia omenilor din Europa, toate ţările umblă să îşi caute identitatea, toţi suntem identitari prin felul de a vedea sentimente, de a trăi sentimente, de a privi jalea, de a privi moartea cu seninătate. Şi oamenii aceştia s-au apropiat cu drag şi cu suflet de aceste cântece, care vorbesc de Războiul de Independenţă, vorbesc despre Primul Război Mondial, despre Al Doilea Război Mondial, vorbesc despre Revoluţia de la 1848, şi atâtea şi atâtea evenimente cruciale pentru istoria românilor.

Reporter: Maestre, pentu că a venit vorba de sentimente, sentimente de jale, de dor, de înstrăinare, care sunt prezente în cântecele dvs şi care, de fapt, reprezintă folclorul autentic.

Grigore Leşe: Prin astea ne identificăm noi în lume. Câteodată îmi pun problema: oare suferinţa nu ar putea reprezenta un brand pentru România? Deci, având suferinţă, prin suferinţă putem ajunge la bucurie şi la fericire.

Reporter: Maestre, mai ştiu românii în ziua de astăzi să îşi cinstească aşa cum se cuvine valorile, inclusiv veteranii?

Grigore Leşe: Eu am încredere în generaţia tânără. Eu mă raportez la ei, la spectacolele mele vin, sunt sălile arhipline şi nu trebuie să ne grăbim, că, dacă or vrea să trăiască în tradiţional şi să respecte rânduiala din comunitate, or face-o, dacă nu, nu, că aşa este lumea, aşa este vremea, aşa umblă timpul. Nu trebuie să ne îngrijoreze pe noi, ce ar fi mâine cu cultura tradiţională? Dacă -aţi întreba pe mine: cum au cântat dacii? Dar de unde să ştiu, că nu am trăit cu ei, eu trebuie să trăiesc prezentul, clipa. Eu trebuie să mă compun în societatea de astăzi, în priorităţile de astăzi, lumea nu stă pe loc, tot timpul se schimbă, şi muzica se schimbă, şi felul de a trăi, felul de a locui, toate lucrurile astea se schimbă. Câteodată se schimbă în bine. Pentru români aştept ziua când să văd că au dat de fericire. Să dea Dumnezeu şi să deie Dumnezeu să o găsim! Dacă om fi noi vrednici şi om fi iertători, om găsi fericirea şi ne-om găsi duhul sfânt dinăuntrul nostru!

Realizator: Ascultăm şi, la sfârşitul emisiunii, ultima piesă, tot cu maestrul Grigore Leşe. De asemenea, nu uitaţi să ascultaţi "Feciori la oaste", cu Cecilia Sfetcu, o emisiune dedicată spectacolului pentru veteranii de război, din care noi am difuzat fragmente.

Mâine dimineaţă, "Pro Patria", la 9:30 pe TVR 1, unde veţi putea viziona în premieră ultimul film documentar despre veteranii de război, realizat la Studioul Cinematografic al Armatei. Şi, în fine, "Observatorul militar" şi "Viaţa militară" se pot citi pe site-ul presamil.ro. Sunt Cristian Dumitraşcu. Vă salut regulamentar! Raportez emisiune îndeplinită!