„Societatea războinică din Principate şi modelarea ei”

Reguli şi convenţii sociale. Evident şi impunerea şi respectarea lor ca norme într-o societate. O direcţie dată de elitele timpului istoric cercetat.

De la referenţialitatea indicată de elitele unui timp istoric începe construcţia stratificată a unei societăţi.

Fără a teoretiza propunerea noastră, acest proces de schimbare a atitudinii şi comportamentelor clasei conducătoare ce definea societatea războinică a Principatelor în timpul Evului mediu are un parcurs identificat între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, mai târziu, dar nu cu mult faţă de Europa Occidentală.

În orice caz , curializarea sau organizarea, contopirea societăţii războinice într-una pacifică, structurată, bazată pe straturi sau stări care interacţionează pentru un beneficiu comun al statului potrivit cercetării invitatului nostru este definită de un debut furtunos, dificil, cu dispute ce par aproape neîntrerupte pentru accesul la puterea politică din stat, cu deznodăminte tragice şi acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate până la lichidări fizice de persoane.

Aproape 150 de ani de lupte şi dispute în care abuzurile dar şi părţile mai întunecate ale istoriei Principatelor au fost necesari pentru o tranziţie către o societate bazată pe regului şi în primul rând pentru ierarhizare, obedienţă şi stabilitate în relaţiile de putere politică ale statului.

„În spaţiul românesc, procesul curializării elitelor, definit ca transformarea vechii aristocraţii războinice în funcţionari administrativi în slujba statului reprezentat de prinţ a luat forma unui proces de „domesticire” a boierimii, de fidelizarea a ei prin raporturi de forţe politice şi simbolice în elementele mecanismului de exercitare a puterii de către prinţ şi în numele lui.”

(„Curtea şi societatea de curte în Ţările Române. Secolele XVI-XVII”, editura Accent, 2021, pag. 89, autor : Toader Nicoară)

În fond ce se întâmpla ? Orice boier dintr-o familie recunoscută ca ramură princiară avea drept la succesiune în scaunul domnesc. De aici, din această situaţie au derivat şi luptele pentru puterea supremă în stat între membrii diferitelor familii ce pretindeau că sunt îndreptăţite la succesiune.

Această referinţă a dat naştere la societatea în care elitele se găseau mereu în conflict de interese şi constituiau creuzetul unei societăţi războinice.

Pentru a nu lăsa expunerea în penumbră sau unghiuri moarte, e justificat să amintim că într-o situaţie similară mai mult sau mai puţin acută se găsea majoritatea statelor din Europa.

Actele de cruzime, lichidarea concurenţilor, otrăvire, asasinate plătite sau din raţiuni de stat pot fi enumerate cu prisosinţă şi fără mari diferenţe în timpul Evului Mediu, fie oriental, fie apusean fără a crede că Principatele aveau o predilecţie pentru evenimente sangvinare din cale afară. Uciderile de boieri din Ţările Române nu au fost singulare. Invitatul ediţie ne reaminteşte de noaptea Sfântului Bartholomeu din Franţa sau conflictul religios dintre catolici şi protestanţi, comportamentul regelui Henric al VIII-lea al Angliei, de războiul de 30 de ani şi altele.

Societatea războinică de la noi îşi începe decăderea odată cu pătrunderea ideilor şi noilor concepte ale exercitării puterii de către prinţ sau domnitor, iniţial prin răspândirea modelului italian, apoi sub presiunea Imperiului Otoman, odată cu căderea Principatelor sub suzeranitatea Porţii otomane.

Un proces accelerat şi de transformarea Ungariei în paşalâc, după 1526, în urma pierderii bătăliei de la Mohács de către creştini. Imperiul Otoman avea nevoie de domnitori, cel puţin în Principate care să nu atenteze la stabilitatea imperiului, să respecte condiţiile autonomiei şi desigur să nu se răscoale împotriva autorităţii sultanului.

„Dacă în perioada războinică în care, în luptele cu turcii, boierimea şi domnitorul aveau interese comune, odată cu instaurarea dominaţiei otomane în care iniţiativele războinice împotriva turcilor devin tot mai sporadice, problema centrală pe care se dispută cei doi factori, domnitorul şi boierii a fost problema deţinerii puterii.

Domnul primind puterea de la turci, cu mandatul de a păstra Principatele în sfera Turcocraţiei, nu mai era dispus să o împartă în mod egal cu boierimea care la rându-i, nu dorea să renunţe cu uşurinţăla exercitarea sa plenară, în principal, participând la alegerea Prinţului, domnitorului şi la exercitarea guvernării de la egal la egal cu acesta.” („Curtea şi societatea de curte în Ţările Române. Secolele XVI-XVII”, editura Accent, 2021, pag. 89, autor : Toader Nicoară)

Astfel se face că rivalitatea aceasta aprodus multă suferinţă şi pierderi de vieţi ale boierilor, dar şi domnitorilor. Principala acuzaţie a fost cea de trădare sau hiclenie.

Radu Ciobanu, Alexandru Lăpuşneanu, Ştefan al II-lea Tomşa au fost dintre domnitorii care au tăiat capetele boierilor potrivnici, pe când Pătraşcu cel Bun, Petru Cercel, Petru Şchiopul sau Miron Barnovschi s-au dovedit mai pacifici cu boierimea.

„Domesticirea„ boierimii a fost un proces lent, la început, prin anul 1541 printr-un debut violent şi sângeros, care într-un interval de un secol şi jumătate să se estompeze până în 1714, odată cu instalarea primilor domni fanarioţi.

Începând cu fanarioţii, societatea războinică este adusă la stadiul de disciplinată, ceea ce însemna că era la mâna sau mila domnitorului, la accederea spre favorurile acestuia ceea ce nu mai semăna deloc cu ceea ce fusese înainte.

În paralel după modelul otoman, vechea boierime a fost înlocuită în mare parte cu boieri de categorii mai mici, cu slujbaşi înobilaţi de domnitor pentru diverse servicii aduse puterii sale , cu oameni docili sau dornici de înavuţire, de realizare a unor cariere în aparatul de stat şi chiar în preajma domnitorului, ceea ce mai târziu a luat numele de camarilă. Personaje de execuţie şi nu de iniţiativă.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 2 mai 2022 (integral)

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Florina Neda

Regia de emisie: Dragoş Iancu şi Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro