Ascultă Radio România Actualitaţi Live

România la Campionatele mondiale de fotbal (1930-1970)

Invitat : dr. Bogdan Popa - Institutul de istorie “Nicolae Iorga”, Bucureşti.

România la Campionatele mondiale de fotbal (1930-1970)
Naționala României la CM din Uruguay. Foto: Captură youtube.com

Articol de George Popescu, 08 Iulie 2014, 18:55

România se regăseşte în primul lot al echipelor naţionale de fotbal înscrise în FIFA şi are un palmares cotat ca meritoriu în privinţa numărului de jocuri disputate şi a performanţelor sale.

România este una dintre puţinele ţări participante la primul turneu final al C.M. din Uruguay - 1930 - alături de Franţa, Belgia şi Iugoslavia.

Prima noastră participare a însemnat şi prima surpriză a turneului, învingând selecţionata Perului cu 3-1, o partidă dramatică după însemnările din presa vremii, echipa noastră a consemnat doi atacanţi indisponibili pentrul meciul următor. Deşu, Barbu şi Stanciu au fost marcatorii pentru naţionala României. Meciul s-a disputat la Montevideo, iar arbitrul a fost un chilian, Warnken. Număr de spectatori : aproape 2500.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediția din 7 iulie 2014:

În grupă cu Uruguay - dublă campioană olimpică în 1924 şi 1928 - reprezentativa noastră a cedat cu 0 - 4. De data aceasta, interesul pentru partida de fotbal a fost enorm, evolua echipa ţării gazdă : 80.000 de spectatori.

Desfăşurarea primului turneu final a avut de înfruntat criza economică mondială şi scepticismul europenilor pentru participare la o competiţie ce se desfaşura la mare distanţă. Aici trebuie văzute şi costurile mari de participare ( cantonament, transport, cazare, asistenţă medicală, concedii plătite pentru jucători)

Dacă la primul turneu final au participat 15 echipe, la următorul, defăşurat în Italia - 1934 numărul s-a întregit la 16, formulă ce se va păstra mult timp şi după ultimul război mondial. Campioana ediției anterioare, Uruguay, a refuzat să participe la această ediție protestând astfel față de boicotul reprezentativelor europene la turneul din 1930. Competiția din 1934 a fost singura la care campioana en-titre nu a luat startul.

În ciuda statului de țară organizatoare, Italia a fost obligată să participe la preliminarii, singura dată când țara gazdă nefiind automat calificată la turneul final.

Din păcate, Cehoslvacia s-a dovedit un adversar greu de trecut pentru România. Am pierdut cu 1 la 2, golul României fiind înscris de Istvan(Ştefan) Dobay în minutul 11.

La ediţia din 1938 desfăşurată în Franţa, Italia a devenit prima echipă care și-a apărat titlul cucerit anterior, învingând în finală Ungaria cu scorul de 4-2.

A fost prima ediție la care atât țara gazdă, cât și deținătoarea trofeului s-au calificat automat la turneul final.

Inițial, au fost 16 echipe participante, dar Austria a fost anexată la Germania, astfel că turneul final s-a desfășurat doar cu 15 echipe. Competiția s-a desfășurat în sistem eliminatoriu, precum ediția din 1934

România a participat şi la această ediţie cu o echipă aflată într-un vârf de formă. Doar inabilitatea antrenorului şi a celor din conducerea Federaţiei a făcut ca echipa noastră să rateze o mare şansă de a merge mai departe, În partida disputată cu reprezentativa Cubei, rezultatul după prelungiri a fost egal, 3-3 ( de la români au înscris : Silviu Bindea, min 35, Iuliu Baratky, min. 88 şi Ştefan Dobay, min. 105) , iar la rejucare, România a prezentat rezervele, ceea ce a uşurat obţinerea victoriei de către cubanezi cu 2-1. (În fila audio, invitatul ediţiei argumentează şansa mare pierdută de România).

Războiul a întrerupt şi viaţa obişnuită de până atunci, cât şi competiţiile fotbalistice la nivel mondial, iar după conflagraţie, lumea s-a divizat în blocuri militare. România nu a mai fost reprezentată la astfel de manifestări sportive din cauze politice şi economice. URSS a postulat că nu are ce căuta în competiţii sportive în care se întâlneşte cu adversarul capitalist, în consecinţă , nici statele frăţeşti nu au de ce să o facă. Apoi, urmările economice ale războiului, în special lipsa banilor a cântărit mult la absenţa fotbaliştilor români din astfel de întreceri.

După o aşteptare de 32 de ani, România s-a calificat la turenul final al C.M. din Mexic, după preliminarii destul de dificile, împotriva Greciei, Elveţiei şi Portugaliei, echipa noastră este repartizată conform tragerii la sorţi în grupa a III-a sau “Groapa cu lei” unde avea să întâlnească o dublă campioană mondială, Brazilia (1958 şi 1962) şi pe campioana mondiala en-titre, Anglia(1966), dar şi mai vechea rivală, Cehoslovacia.

A fost momentul de glorie al fotbalului românesc la Mexic 1970, prezentând o echipă bine construită şi care avea şi o idee de joc. De data aceasta a lipsit doar şansa. Românii au învins Cehoslovacia cu 2-1, goluri marcate de Alexandru Neagu şi Florea Dumitrache şi au pierdut la limită în faţa Angliei 0-1, apoi cu Brazilia 2- 3, marcatori au fost : Florea Dumitrache şi Emerich Dembrovschi.

O dovadă a calităţii lotului naţional de fotbal din Mexic a fost atingerea sferturilor de finală ale Campionatului European din 1972.(Graţie unor victorii magnifice - 4-0 cu Finlanda la Helsinki, 2-1 cu Cehoslovacia la Bucureşti şi 2-0 cu Ţara Galilor, tot acasă - tricolorii au întâlnit “în sferturi" Ungaria, cu care a remizat atât la Budapesta (1-1, gol Lajos Sătmăreanu) şi Bucureşti (2-2, goluri Dobrin şi Neagu), fiind nevoită să aştepte deznodământul de la 17 mai după barajul susţinut la Belgrad. După ce Kocsis a deschis, scorul pentru unguri în minutul 26, Sandu Neagu a egalat şase minute mai târziu. Din păcate, vârful rapidist a mai ratat bune ocazii de a ne detaşa, însa prestaţia arbitrului grec Hristos Mihas a fost lipsită de imparţialitate, - nu a sancţionat un henţ clar comis de Pancsics în careu la lovitura de cap a lui lui Alexandru Neagu din minutul 85 - astfel că am pierdut biletul pentru Bruxelles. În minutul 88, ungurul Szoke l-a învins pe redutabilul Rică Răducanu)

Contribuţii editoriale : d-na Ştefania Dinu, muzeograf la Muzeul naţional Cotroceni despre pasiuni sportive ale membrilor Casei Regale de România, dar şi despre contribuţia acestora la dezvoltarea sporturilor în ţara noastră.(Promovarea sportului în România a fost susţinută constant de membrii familiei regale, începând cu regale Carol I, care a fost şi preşedinte de onoare al Societăţii Centrale Române de Arme, Gimnastică şi Dare la Semn , fondată în 1867, în timp ce principele moştenitor Carol a patronat Fundaţia Societăţilor Sportive din România, înfiinţată în 1912). Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro

„Teatru și actori, la răspântia dintre două lumi”
Istorica 21 Octombrie 2024, 22:43

„Teatru și actori, la răspântia dintre două lumi”

Invitată: d-ra Iulia Popovici, istoric şi critic de teatru, publicist

„Teatru și actori, la răspântia dintre două lumi”
„Filmul istoric românesc”
Istorica 14 Octombrie 2024, 23:50

„Filmul istoric românesc”

Invitat: dl. dr. Bogdan Alexandru Jitea, cercetător istoric al IICCMER

„Filmul istoric românesc”
„Tatarbunar, 1924 în documente”
Istorica 30 Septembrie 2024, 22:34

„Tatarbunar, 1924 în documente”

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă, istoric militar şi cadru didactic al Universităţii „Hyperion”, Bucureşti

„Tatarbunar, 1924 în documente”
„Istoricii şi politica”
Istorica 23 Septembrie 2024, 21:55

„Istoricii şi politica”

Invitat: dl. conf. dr. Ionuţ Cojocaru, cercetător istoric, cadru didactic al Universităţii Naționale de Știință și Tehnologie...

„Istoricii şi politica”
"Din istoria noastră. Faţă-verso"
Istorica 09 Septembrie 2024, 23:16

"Din istoria noastră. Faţă-verso"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Ioan Scurtu

"Din istoria noastră. Faţă-verso"
„În preajma lui 23 august 1944”, partea a II-a
Istorica 26 August 2024, 22:58

„În preajma lui 23 august 1944”, partea a II-a

Invitaţi: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric, preşedinte al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice „Gheorghe...

„În preajma lui 23 august 1944”, partea a II-a
„În preajma lui 23 august 1944”, partea I
Istorica 19 August 2024, 22:14

„În preajma lui 23 august 1944”, partea I

Invitaţi: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric, preşedinte al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice „Gheorghe...

„În preajma lui 23 august 1944”, partea I
"PCdR la 23 august 1944"
Istorica 12 August 2024, 23:59

"PCdR la 23 august 1944"

Invitat: dl. dr. Ştefan Bosomitu, cercetător istoric al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria...

"PCdR la 23 august 1944"