„Revista Memoria – trei decenii de apariţie”

Primul număr al revistei sub intitulată „Revista gândirii arestate apărea în septembrie 1990.

Publicaţia şi-a rostit încă din primul număr dorinţa de a contrbui prin paginile sale de istorie orală la reconstituirea unei părţi mai puţin cunoscute a trecutului recent.

Povestiri, dezvăluri, confidenţe, memorii, jurnale, puncte de vedere, opinii ale foştilor deţinuţi politici din timpul regimului totalitar de stânga către conaţionalii lor, către adversarii politici, către prieteni şi simpatizanţi.

Iniţiatorul şi „piesa de rezistenţă” a noii construcţii editoriale a fost Banu Rădulescu, el însuşi deţinut politic prin mai multe penitenciare ale gulagului românesc. Perseverenţa şi abilitatea redactorului şef au statornicit apariţia publicaţiei în forma scrisă mulţi ani, până la dispariţia sa.

Subiectele pe care le-a abordat revista Memoria de-a lungul celor trei decenii de apariţie au fost destul de diverse. Pe lângă rubricile constante: „Geografia detenţiei”; „Literatura de după sârma ghimpată” sau „Biografii încarcerate” ori „Istoria furată”, interviurile cu personalităţi române şi străine au constiuit apariţii destul de obişnuite pentru cititorii publicaţiei.

Despre neajunsurile, criza de hârtie de la începutul anilor '90 ori suspiciunile unor oficialităţi ne-a vorbit şi dl. Octavian Bjoza, actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România ( interviul a fost realizat de colega mea, Mirela Băzăvan şi-l puteţi găsi în cuprinsul fişierului audio al ediţiei).

Colegiul de redacţie al revistei „Memoria” îi cuprindea la debut pe următorii:

Ernest Bernea

Ana Blandiana

Ştefan Augustin Doinaş

Adrian Marino

Ion Negoiţescu

Alexandru Paleologu

Dumitru Stăniloaie

Petre Ţuţea

Ion Vianu

Romulus Vulcănescu şi desigur pe iniţiatorul proiectului editorial şi publicistic, Banu Rădulescu.

Pe măsura trecerii timpului, revista a mai găzduit şi puncte de vedere ale unor autori care nu au avut foaie matricolă penitenciară în regim politic, care reprezentau şi polemici la articolele publicate.

Autorii articolelor din revista „Memoria” s-au bucurat integral de libertatea de opinie şi a cuvântului, apartenenţa lor politică anterioară arestării şi condamnării nefiind un obstacol pentru publicarea opiniilor şi punctelor de vedere, a fragmentelor de jurnale sau memorii pe baza experienţei din spaţiul concentraţional românesc. Au scris ţărănişti şi liberali, foşti militari, muncitori şi ţărani, au scris şi legionarii, dar şi cei fără afiliaţie politică.

Odată cu apariţia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în paginile revistei au apărut şi roadele cercetării istorice, un bun obicei ce se păstrează şi astăzi. De altfel, pe măsura trecerii timpului e mai mult decât probabil că revista se va îndrepta mai mult spre cercetare, documentare şi publicare a unui impresionant volum de amintiri şi memorii rămas neprelucrat înainte de anul 2000.

Alături de fondul bogat al ilustrării impunerii, consolidării şi sfârşitul regimului totalitar de stânga din România, revista „Memoria a fost şi rămâne un important reper bibliografic de consultat pentru cunoaşterea ultimei jumătăţi de secol.

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 30 decembrie 2019

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Carmen Idriceanu

Regia de emisie: Ileana Băjenaru şi Victor Mihăescu

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.