"La poarta Facultăţii de Istorie"

Subiectul ediţiei pare a fi o excepţie de această dată, însă credem că uneori sau din când în când e necesară o revenire în actualitate cu deosebire când perspectiva formării profesionale şi educative oferită de sistemul public pierde din exigenţa cu care eram obişnuiţi ori că piaţa muncii suferă deformaţii ce duc la alterarea nomenclatorului de profesii de la noi.

Vara îşi păstrează specificul pentru cei care se încumetă să bată la porţile învăţământului superior.

Cu câteva excepţii, facultăţile din România acceptă studenţi pe baza mediei de la bacalaureat şi a unei scrisori motivaţionale.

Eliminarea examenului de admitere e considerată în continuare o eroare fiindcă varianta de înscriere aproape liberă nu oferă suficiente garanţii pentru o instruire, pregătire de nivel înalt a candidaţilor, cel puţin primul an de studii fiind rezervat corijării, actualizării cunoştinţelor presupus acumulate în ciclurile preuniversitare.

Nu este un secret că pregătirea unui absolvent de liceu este deficitară şi că nu întotdeauna elevul sau profesorul poartă vina, ci extrem de desele schimbări de metodologie, conţinut şi examinare conţinute în la fel de desele amendări ale legii educaţiei impuse de mediul politic.

La fel de păguboasă se dovedeşte şi impunerea de pe filiera comunitară europeană – situaţia de decădere a calităţii învăţământului e valabilă pentru sistemul public şi în şcoli din ţări mult mai avansate – a finanţării pe student, implicit de păstrare a numărului de studenţi indiferent de rezultatele obţinute.

Universitatea din Bucureşti se bucură de credenţialele, de încrederea cea mai mare alături de alte două centre universitare: de la Cluj şi de la Iaşi.

Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti îşi păstrează tempoul de lider, alături de cele din oraşele amintite.

Poate că era mai bine să începem cu concluziile, căci oferta profesională sau de carieră oferită la absolvire este mai mult decât tentantă şi arată întru-câtva şi nivelul de pregătire al absolventului după întregul parcurs academic, licenţă şi master:

Studii universitare de licenţă:

profesor, ziarist, cercetător, muzeolog, diplomat, arhivist, istoric de artă, muzeograf, bibliotecar, specialist în cadrul unor instituţii şi organizaţii axate pe problematica integrării europene (primării, prefecturi) etc.

Studii universitare de master:

cercetător în institutele de cercetare; funcţionar în cadrul administraţiei publice centrale şi locale (diplomat în cadrul MAE, consilier pe probleme politice şi strategice în cadrul guvernului României); profesor; jurnalist; muzeograf; etnolog; ghid turistic; angajat în serviciile de informaţii româneşti (SRI, SIE); expert în probleme politice şi culturale în organizaţii internaţionale (instituţii şi agenţii ale UE, ONU, UNESCO); arheolog în centre de cercetare publice (institute ale Academiei, muzee etc.) şi private (firme, fundaţii, ONG-uri etc.); expert al primăriilor şi guvernului pentru conservarea patrimoniului naţional; angajat al arhivelor naţionale, CNSAS, arhiva MAE, etc.

Fără a ne îmbăta cu apă rece, sunt diferenţe de la a-ţi dori o carieră anume în locurile enumerate şi a dobândi calitatea de angajat în aceste locuri.

Însă, trebuie reţinut că pregătirea fiecăruia cu cât e mai largă, complexă şi de substanţă, cu atât cresc şansele de promovare într-un viitor nu prea îndepărtat.

În plus, Facultatea de Istorie da Universităţii din Bucureşti are o tradiţie a excelenţei ilustrată de mari profesori în decursul existenţei sale. Aici au predat Nicolae Iorga şi Gheorghe Brătianu, Vasile Pârvan, Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Mihail Berza, Emil Condurachi, Ion Nestor, Dionisie Pippidi, Constantin C. Giurescu şi mulţi alţii care sunt în viaţă, dar nu dorim să discriminăm. Nenumăraţi profesori care au fondat şi au îmbogăţit tradiţia studiilor istorice în această instituţie.

Contribuţii editoriale: Adelina Tudor, masterand şi preşedinte al Asociaţiei „Dacia” a studenţilor la Istorie, Mihai Ochetan, student anul I şi George Gâlcă, student anul III despre viaţa ca studenţi la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 5 iulie 2021 (integral)

Regia de montaj: Radu Sima şi Nicu Tănase

Regia de emisie: Victor Mihăescu şi Mirela Drăgan

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro