Instituţia recensământului. Caz particular: 1838 şi 1930
După război (prima conflagraţie mondială) România a ieşit întregită cu provinciile istorice, sporul populaţiei "sărind" de la 7 milioane la 16 milioane de locuitori. Invitată: dr. Georgeta Filitti
Articol de George Popescu, 31 Ianuarie 2012, 10:16
“Facem acest recensamânt sau numărătoare a populaţiei ca să înlesnim conducătorilor de azi şi de mâine ai acestei ţări, cunoşterea ei reală şi exactă, căci legile bune şi drepte se fac în cunoştinţă de cauză de numărul şi starea locuitorilor, aşa cum capul unei familii îşi potriveşte puterile şi ostenelile, după numărul şi nevoile celor pe care îi are în grijă. Recensământul populaţiei nu trebuie pus aşadar laolaltă cu treaba preceptorilor care urmăresc birurile sau cu a poliţiei şi jandarmeriei, care fac rechiziţii”
Este un fragment din motivarea enunţată de Direcţia generală a recensamântului din 1930, un act mult peste puterea sa statistică.
După război (prima conflagraţie mondială) România a ieşit întregită cu provinciile istorice, sporul populaţiei “sărind” de la 7 milioane la 16 milioane de locuitori.
Până la data recensământului - 29 decembrie 1930 - populaţia ţării a ajuns la peste 19 milioane şi 293 de mii de kilometri pătraţi.
Importanţa recensământului a fost dată de necesitatea cunoaşterii potenţialului ţării, uman, social şi material în perspectiva operei de modernizare şi reformare a noului Stat român.
Se poate recunoaşte la acestă numărătoare capacitatea de organizare a iniţiatorilor, simplitatea şi justeţea chestionarelor, cât şi calitatea recenzorilor, proveniţi din oameni cultivaţi, în majoritate învăţători şi profesori.
Cu această ocazie a fost făcută şi o radiografie a societăţii româneşti, căreia i se adăugau peste populaţia românească şi membrii minorităţilor naţionale în proporţie de 30 la sută din numărul total .
Cine este sărac, ori bogat, câţi ştiutori de carte sunt, în ce condiţii locuieşte familia de ţărani, ori cea de la oraş, încotro se îndreaptă economia şi investiţiile, cum arată sistemul de sănătate, care sunt zonele defavorizate, statusul marital şi relaţiile dintre oameni, consumurile alimentare şi productivitatea muncii.
În cadrul ediţiei de faţă, invitata noastră a detaliat şi evoluţia acestor consultări, numărători, relaţionându-le cu decizia politică a conducătorilor ţării din epocă. Mai multe regăsiţi în fişierul sonor.
AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 30 ianuarie 2012
Contribuţii editoriale : dl. prof. univ. dr. Bogdan Murgescu - Universitatea Bucureşti - despre nivelul de trai şi prin prisma recensământului efectuat în anul 1930. Un interviu de Mirela Băzăvan
Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu
Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro