„Bucureşti, Belle-Epoque... în imagini comentate”
Invitaţi : dr. Emanuel Bădescu, istoric, Cabinetul de Stampe al Academiei Române Radu Oltean, grafician şi director al editurii „Art-Historia”
Articol de George Popescu, 20 Martie 2017, 23:02
O fotografie poate face mai mult decât o mie de cuvinte. Parcă aşa era o vorbă. Negreşit, o fotografie de epocă posedă o mulţime de informaţii. Este aidoma ca valoare ca a unui timbru sau stampă.
Într-o fotografie de epocă – cea care ne interesează acum – puteţi vedea personajele, atitudinea lor, împrejurările istorice, topografia, mesajele non-verbale, detalii secrete, cu alte cuvinte, o fotografie de epocă poate fi înfăţişată ca o poveste de sine-stătătoare
Ceea ce remarcăm din fotografiile contemporane cu „La Belle Epoque”, varianta românească, similar cu Occidentul european este diviziunea clară socială.
Cele mai multe personaje din fotografiile epocii discutate aparţin clasei conducătoare, fie aristocraţiei în disoluţie, fie burgheziei în expansiune.
Pe undeva, fotografia prin costurile de obţinere şi realizare la vremea aceea, putea fi suportată şi susţinută de oameni cu dare de mână.
În presa românească inserarea fotografiilor în jurnalele tipărite a apărut mult mai târziu, cel puţin după anul 1917, iar ca fapt comun, după anii 1930.
Aşadar, o proiecţie vizuală a vieţii din perioada 1877-1914 se referă la aceast strat social şi nu la celelalte.
Desigur au fost şi astfel de captări însă, efectuate de călători străini sau de echipe de prospecţie occidentale pentru argumentarea sintezelor şi rapoartelor despre starea economică şi socială a României vechiului regat.
Albumul ilustrat cu titlul omonim are o valoare documentară deosebită fiindcă repune în circuitul cultural al memoriei un fragment din istoria noastră modernă, socotit de istoriografia autohtonă ca una dintre perioadele cele mai faste, în primul rând o perioadă de pace, apoi una de acumulare şi dezvoltare, trecerea de la un stat cu structură economică agrară la unul incipient industrial.
Mărturie stau eforturile imortalizate ale administraţiei Capitalei pentru funcţiuni urbane fără de care un oraş ca Bucureştiul nu ar putea exista: apă şi curent electric, comerţ şi aprovizionare, industrie casnică şi transporturi.
Ceea ce oferă albumul „Bucureştii Belle Epoque” sunt câteva repere ale dezvoltării şi evoluţiei oraşului în special după proclamarea regatului şi pretenţia de a-l aşeza în rând cu capitale europene mult mai faimoase şi mai bine articulate.
Un adevăr care transpare din expunerea textelor şi a ilustraţiilor este de netăgăduit: acest „Mic Paris” avea fără doar şi poate atracţia sa, vraja, seducţia exercitate asupra oricărui vizitator, însă rămânea pe mai departe un oraş al contrastelor, uneori al contrastelor extreme : luxul afişat, opulenţa oamenilor din clasa conducătoare în antiteză cu starea locuitorilor de dincolo de Calea Victoriei şi a principalelor bulevarde, pe drumurile către periferie sau dincolo de barierele oraşului, spre spaţiul rural. Diferenţele aproape că nu s-au uniformizat nici astăzi.
Regia de montaj : Eugenia Ivanov
Regia de emisie : Claudia Buzică şi Costin Iorgulescu
AUDIO, „Istorica”, ediţia din 20 martie 2017
Galerie foto: toate reproducerile provin cu permisiunea autorilor din volumul menţionat anterior ( „Bucureştii Belle Epoque”, editura „Art-Historica”, 2016, 127 pag.)
Pregătiri pentru vizita împăratului Franz Joseph I, în septembrie 1896, Bucureşti.
Piaţa Teatrului Naţional
Generaţia tânără de literaţi şi artişti. printre ei şi viitorul romancier, Liviu Rebreanu
Primul rond de la Şosea
De-aici de la Grozăveşti se făcea alimentarea cu apă a celor 150 de cişmele publice. Mai jos, Grozăveşti şi sala maşinilor pentru electricitate
Serbări de Ziua Naţională
Familie de români la picnic
La funeraliile regelui Carol I, în septembrie 1914 şi următoarele
Secvenţă de la ocuparea militară a Bucureştiului de armatele germane
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro