“Basarabia - 1812”
Invitaţi: dr. Marian Stroia, cercetător şi conf. dr. Vlad Mischevca(Miscăuca), cercetător al Institutului de Istorie, stat şi drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.
Articol de George Popescu, 08 Mai 2012, 07:29
La 16 mai 1812 la Bucureşti se semna Tratatul de pace dintre Imperiul otoman şi Rusia ţaristă prin care jumătate din teritoriul istoric al Moldovei istorice intra în componenţa Imperiului Rusiei. Teritoriul dintre Prut şi Nistru. Se încheia totodată şi lunga ocupaţie de şase ani a Rusiei asupra celor două principate.
O anexare care ridiculiza prin dimensiunea şi modul de finalizare - cu forţa militară - orice normă de drept internaţional în epocă.
Pacea de la Bucureşti - documentele s-au semnat la hanul lui Manuc, agent prorus - a deschis o nouă etapă a disputelor în relaţia Rusia -Ţările Române - Rusia Sovietică - România, URSS - România, la care şi Marile Puteri Europene şi-au dat concursul, când în favoarea, când în defavoarea naţiunii noastre.
În principiu, aceste două imperii şi-au disputat zonele de influenţă din regiunea Balcanilor, fiecare după o agendă proprie a intereselor. Imperiul otoman să conserve puterea care i-a mai rămas, celălalt în ascensiune de formă pentru a-şi lărgi pe seama statelor mici, puterea acumulată.
Diferendul din care s-a născut suferinţa Ţărilor Române avea, după cum spuneau invitaţii noştri şi aplicaţii asemănătoare către partea asiatică a frontierei lor comune, în Iran, Georgia şi Armenia, inclusiv totalitatea bazinului Mării Negre.
Pretenţiile ruseşti mergeau către Grecia şi Serbia, provincii aflate sub influenţa Imperiului Otoman, pentru a izbândi cărarea către o mare caldă, un deziderat al politicii externe ruse de la Petru cel Mare.
AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 7 mai 2012:
Ocupaţia celor două ţări române a fost pustiitoare. Raportul agentului diplomatic francez Meriage către Paris vorbea : " .. Ţara Românească şi Moldova sunt de o fertilitate admirabilă. Erau acoperite de turme de vite; dar oştirea rusească a mâncat astfel această ţară, încât la începutul anului 1809, ea nu mai oferea decât icoana unui pustiu (14 iulie 1809)”.
Un alt pasaj din rapoartele diplomatice ale trimişilor Parisului relata: "Ţara Românească este în starea cea mai deplorabilă, dările ce divanul este silit să le perceapă pentru trebuinţele armatei sunt de patru ori mai mari de ceea ce erau sub domnitori. Un nenorocit de ţăran care are drept avere o pereche de boi şi un car, plăteşte nişte biruri ridicându-se până la 40 de lei pe lună. Totalul general stabilit la sfârşitul anului 1809, reprezintă o sumă de 30 de milioane pe care Ţara Românească a fost silită să le furnizeze ruşilor, de la intrarea lor în ţară, atât în bani, cât şi în provizii deosebite.Trebuie să se adauge la aceasta, tot ce boierii, în mâinile cărora ruşii au vândut autoritatea administrativă, au putut să mai stoarcă pentru propria lor socoteală, care se poate ridica la un alt total de aproape 10 milioane şi atunci, îşi va face cineva o idee de nevoia în care se găseşte această nenorocită ţară”.
Franţa, Austria şi Prusia de asemenea se găseau în rolul de mediatori ai unei păci sau purtătoarele propriilor interese în zonă.
Franţa, să nu uităm se afla la apogeul puterii sale militare sub Napoleon I Bonaparte. De altfel anexarea Basarabiei s-a făcut cu câteva săptămâni înainte de ofensiva franceză împotriva armatelor ţarului Alexandru I.
Turcia a recurs la această politică a concesiilor teritoriale pe seama statelor mici din Balcani pentru a salva ceea ce se mai putea salva din fala şi influenţa de odinioară.
Tratatele de la Tilsit şi Erfurt dintre Franţa şi Rusia au consfinţit o împărţirea a Europei, aşa după cum şi un alt tratat, însă în secolul 20, (Pactul) Ribbentrop – Molotov avea să procedeze în mod asemănător.
Imperiul Rus primea un teritoriu de 45 de mii de kilometri pătraţi cu o populaţie ce număra 482 630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe, 695 de sate, conform recensământului ţarist din 1817.
Au trecut în componenţa Imperiului Rus , ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotăriceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.
Autorităţile ţariste au denumit în anul 1813 noua regiune ocupată "Bessarabia”, după anul 1820 în ciuda promisiunilor ţarului Alexandru I, trecându-se la rusificarea forţată a noii provincii.
Contribuţii editoriale: "Cadrul juridic al anexării Basarabiei de către Imperiul Rus” de lector univ. dr. Aurel-Jean Andrei de la Facultatea de drept a Universităţii Bucureşti. Un interviu de Mirela Băzăvan.
Consultant ştiinţific: dr. Olga Sandu
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa de Internet : www.romania-actualitati.ro