Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Alegeri parlamentare în România. Perioada interbelică

Invitaţi: prof. dr. Ion Agrigoroaie – Universitatea „A.I.Cuza” – Iaşi şi prof. dr. Gheorghe Sbârnă – Universitatea Valahia – Târgovişte.

Alegeri parlamentare în România. Perioada interbelică

Articol de George Popescu, 11 Decembrie 2012, 10:02

Media de funcţionare a unui guvern a fost de doi ani.

Nici un guvern nu a putut păstra puterea mai mult de patru ani, atunci când s-a aflat în fericita ipostază de a-şi duce mandatul până la capăt.

33 de guverne cu o medie de funcţionare de opt luni.

Perioada interbelică a fost renumită prin gradul de instabilitate politică.

Acestei tare i s-au mai adăugat şi altele destul de comune.

Trafic de influenţă, mediu transpartinic pentru realizarea unor afaceri, implicarea instituţiilor statului în afaceri personale, fie financiare, fie politice, nelipsita corupţie, promovarea pe „ochi frumoşi” sau relaţii.

Toate aveau o dimensiune, întrecută poate de afacerile Regelui Carol al II-lea şi membri Camarilei.

Ceea ce rămâne din această parte a istoriei contemporane e faptul că nu toţi politicienii au fost corupţi şi venali şi nici că Parlamentul nu a lucrat eficient, atunci când se forma pe baza unor majorităţi dictate de rezultatul alegerilor, scrutinului popular.

Oameni de calitate, cu avere personală dobândită în urma efortului lor, cu carte multă şi pricepere au ilustrat în dese rânduri, un parlament care încerca să-şi exercite funcţiunile pentru care fusese creat.

Alegeri parlamentare desfăşurate : nov. 1919, martie 1920, martie 1922, mai 1926, iulie 1927, decembrie 1928, iunie 1931, iunie 1932, nov. 1933, decembrie 1937.

În anul 1919, în România aveau drept de vot şi de a fi aleşi toţi bărbaţii, cetăţeni români în vârstă de 21 de ani pentru Adunarea Deputaţilor şi 40 de ani, pentru Senat.

Nu aveau drept de vot şi de a fi aleşi cei puşi sub interdicţie, cei condamnaţi pentru crime sau alte pedepse prevăzute de legea penală în vigoare, precum şi femeile şi militarii, magistraţii.

Femeile au dobândit dreptul de vot abia , în 1938, însă un drept rămas pe hârtie, în condiţiile regimului de autoritate monarhică.

Campaniile electorale s-au desfăşurat sub auspiciile unei propagande electorale, cu puternice accente demagogice, aflată la începuturi, rolul presei scrise fiind determinant.

Radioul, apărut în 1928 a mai adus puţină culoare.

Violenţa a fost un fapt obişnuit pentru desfăşurarea unei campanii, fapt detestat de candidaţi, condamnată, însă fără prea multă izbândă.

Partidele politice s-au constituit pe poli de centru-stânga şi centru –dreapta, în jurul lor gravitau alte grupuri politice mai mari sau mai mici.

Şi partidele aflate la extremitatea eşichierului au participat pentru o perioadă scurtă la procesul electoral din perioada interbelică.
De obicei guvernul care organiza alegerile, le şi câştiga cu unele excepţii: în 1919, 1928, 1937.

Concentrarea agitaţiei electorale transla de la oraşe la sate, unde se regăsea majoritatea votanţilor.

Restauraţia sau actul politic al revenirii Regelui Carol al II-lea pe tronul României a adus cu sine idei poate nu noi, însă primejdioase pentru regimul democratic al ţării.

Regele Carol al II-lea şi grupul său industrial-financiar a demantelat partidele tradiţionale până la obţinerea condiţiilor impunerii regimului de dictatură personală. Un amurg al partidelor, cum îl numea istoricul Nicolae Iorga.

Una dintre deficienţele întâlnite în perioada interbelică a fost lipsa de preocupare a clasei politice pentru educarea electoratului în materie de campanii şi alegeri parlamentare.

Cu adevărat, alegerile parlamentare au fost despuiate de orice formă şi conţinut democratic odată cu scrutinul din noiembrie 1946, când a contat cine a numărat voturile, recte PCR şi autorităţile militare sovietice, în dauna opoziţiei câştigătoare net la urne.

Contribuţii editoriale : Dan Ottulescu, fost deţinut politic, tânăr la momentul alegerilor din noiembrie 1946.

Un alt deţinut politic, Gabriel Gheorghe povesteşte despre împrejurările acelui scrutin. Interviuri realizate de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 10 decembrie 2012:

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro.


„Diplomaţie culturală şi propagandă. Cazul IRRCS”
Istorica 17 Iunie 2024, 22:21

„Diplomaţie culturală şi propagandă. Cazul IRRCS”

Invitată: d-na dr. Carmen Stratone, cercetător ştiinţific al INST

„Diplomaţie culturală şi propagandă. Cazul IRRCS”
„Pagini din istoria fotbalului românesc la Campionatul European”
Istorica 10 Iunie 2024, 21:29

„Pagini din istoria fotbalului românesc la Campionatul European”

Invitat: dl. dr. Bogdan Popa, cercetător istoric al Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române

„Pagini din istoria fotbalului românesc la Campionatul European”
„Operaţiunea 60 000”
Istorica 27 Mai 2024, 22:25

„Operaţiunea 60 000”

Invitat: dl. cdor dr. Ioan Damaschin, istoric militar, jurnalist şi publicist

„Operaţiunea 60 000”
„File din politica externă a României. 1958-1964”
Istorica 13 Mai 2024, 23:57

„File din politica externă a României. 1958-1964”

Invitat: dl. dr. Constantin Moraru, consilier superior al Arhivelor Naţionale

„File din politica externă a României. 1958-1964”
"Oameni, vapoare, destine, război"
Istorica 29 Aprilie 2024, 22:01

"Oameni, vapoare, destine, război"

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă, istoric militar, cadru didactic la Universitatea „Hyperion”, Bucureşti

"Oameni, vapoare, destine, război"
„Desprinderea. Aprilie 1964”
Istorica 22 Aprilie 2024, 23:25

„Desprinderea. Aprilie 1964”

Invitaţi: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS; dl. prof. Vasile Buga, cercetător asociat al INST, fost diplomat

„Desprinderea. Aprilie 1964”
„Basarabia 1917-1919”
Istorica 15 Aprilie 2024, 21:56

„Basarabia 1917-1919”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric şi istoric al Muzeului judeţean Giurgiu, „Teoharie Antonescu”

„Basarabia 1917-1919”
„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
Istorica 08 Aprilie 2024, 22:37

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”

Invitaţi : dl. Alexandru Armă, istoric militar şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor al evenimentelor

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”