Ziua Jandarmeriei Române

Ediţia din 4.04.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Vom discuta în această seară despre jandarmi şi jandarmerie, despre misiunile acestor militari pe care îi vedem pe străzi, la mitinguri, la meciuri, la evnimente speciale. O armă, o forţă de ordine asimilată de societatea contemporană cu un reper important de dezvoltare şi echilibru, de modernitate instituţională. O instituţie importantă a unui stat în scopul păcii interne pentru ordine şi siguranţă în vreme de pace sau de criză, la incidente, evoluţii şi evenimente speciale. Din păcate, valoarea acestor luptători nu este apreciată pe deplin, poate şi pentru că ne-am obişnuit să-i avem la vedere sau pregătiţi să intervină. Exprim acest punct de vedere după o experienţă de aproximativ patru ani în Aganistan ş Irak, acolo unde prioritatea pentru dezvoltarea socială şi economică este obţinerea păcii şi securităţii. După ce am văzut şi am trăit în aceste zone de conflict, pot spune că această armată de pace susţine liniştea şi stabilitatea internă. Ieri, 3 aprilie, am marcat 163 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române.

Invitaţi pentru această ediţie dedicată Jandarmeriei sunt colonelul doctor Ovidiu Vasilică, prim adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române, europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu şi analistul Horia Mihălcescu. Urmează să intrăm în direct cu jandarmii din Afganistan. Vom avea în emisiune corespondenţe de la Timişoara şi Paris. Colonelul Ovidiu Vasilică îndeplineşte şi funcţia de şef de Stat Major al Jandarmeriei Române. Bună seara, domnule colonel şi bine aţi venit la Radio România Actualităţi.

Ovidiu Vasilică: Bună seara şi vă mulţumesc mult pentru invitaţie.

Realizator: La mulţi ani dumneavoastră, Jandarmeriei şi jandarmilor, le urez pe această cale. La mulţi ani şi jandarmilor care de ani de zile păzesc şi protejează Radioul Public. În studioul 31 mă ajută în această dezbatere Horia Mihălcescu, fondator al grupului pentru consolidare instituţională, specialist în această problematică importantă. Bună seara.

Horia Mihălcescu: Bună seara.

Realizator: Colegele din regia de emisie, Ileana Băjenaru şi Claudia Buzică îmi confiormă că avem legătura prin telefon cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Bună seara, domnule eurodeputat. Bine aţi revenit la Euroatlantica.

Marian Jean Marinescu: Bună seara. Bine v-am găsit.

Realizator: Mulţumim din nou că sunteţi alături de Radio România Actualităţi. Domnule colonel, Ovidiu Vasilică, înţeleg că această aniversare v-a surprins pregătit pentru noi intervenţii. Este vorba de alertele meteo şi posibilele inundaţii în diferite regiuni din ţară. Vă rugăm să vă referiţi la acest subiect delicat. De altfel, colega mea, Anda Marin, a amintit în buletinul de ştiri, care a fost difuzat înainte de emisiunea Euroatlantica, despre aceste inundaţii.

Ovidiu Vasilică: Aş putea să spun că participarea noastră la aceste activităţi de ajutorare a populaţiei în situaţiile de urgenţă este o constantă. Am participat, hai să zic, pe tot parcursdul sezonului de iarnă la mai multe activităţi şi în acest moment, ca să mă refer strict la situaţia de astăzi, chiar dacă nu a trebuit, din fericire, să intervenim, avem în jur de 2.000 de oameni care sunt pregăiţi ca să ofere în orice moment în orice punct din România ajutor cetăţenilor care s-ar afla în dificultate, la solicitările comandamentelor judeţene pentru situaţii de urgenţă care îşi desfăşoară activitatea sub conducerea prefectului.

Realizator: Unde credeţi că sunt posibile inundaţii sau puncte fierbinţi în acest moment în ţară, pentru zilele următoare?

Ovidiu Vasilică: Acolo unde au fost precizate situaţii de cod galben, cod portocaliu sau chiar cum a fost la Răcari pe Jiu, la confluenţa Jiului cu Motru, unde au fost nişte situaţii mai sensibile. Dar încă o dată, din fericire, nu am solicitaţi pentru intervenţii până la momentul actual, dar dacă vom fi, suntem pregătţi.

Realizator. Comandamentele regionale, pentru că ştiu că sunteţi organizaţi în comandamente regionale, sunt pregătite pentru.

Ovidiu Vasilică: Bineînţeles, sub conducerea prefectului, desfăşurăm aceste activităţi astfel încât să fim totdeauna la datorie. Am avut şi astăzi o videoconferinţă cu domnul viceprim ministru Dragnea şi unde au fost stabilite principiile acestei activităţi.

Realizator: Domnule eurodeputat Marian Jean Marinescu, dvs din Parlamentul European aveţi cu siguranţă o perspectivă amplă asupra importanţei Jandarmeriei şi Forţei Europene de Jandarmerie, la nivel european, bineînţeles. Ce ne puteţi spune despre importanţa unor astfel de militari, a acestor trupe de pace, cum le-am denumit eu la începutul emisiunii?

Marian Jean Marinescu: Forţa de Jandarmerie Europeană este unul dintre mijloacele prin care se încearcă să se creeze Politica Comună de Securitate şi de Apărare europeană. După cum ştiţi, sunt foarte multe discuţii în acest sens, sunt, în acelaşi timp, şi foarte multe probleme între statele membre, dar, pas cu pas, eu cred că până la urmă se va ajunge la acest lucru, pentru că este absolut necesar pentru Europa. Şi jandarmii au făcut un prim pas, un pas, după părerea mea, important, chiar dacă nu cuprinde decât şase state membre, dar este un pas important, mai ales că aceste forţe, să spunem, militarizate sunt de real folos în foarte multe situaţii-limită şi au dovedit că pot interveni şi pot readuce calmul sau stabilitatea sau normalitatea în diverse situaţii-limită.

Realizator: Cum putem aşeza această instituţie, domnule europarlamentar, pe harta administrativă a unui stat modern? Bineînţeles, în urma evoluţiei unui stat, probabil că se simte şi nevoia întăririi acestor efective militare de apărare a păcii interne. Cum putem caracteriza - eu la începutul emisiunii am vorbit chiar şi de faptul că acesta este un argument, această instituţie, pentru modernizarea unui stat.

Marian Jean Marinescu: Spunea domnul colonel acum câteva minute, sunt pregătiţi să intervină sub comanda prefectului. Eu am avut această posibilitate, este adevărat, cu multă vreme în urmă...

Realizator: La Dolj aţi fost prefect, la Craiova, la Scorpionii Roşii.

Marian Jean Marinescu: ...şi vă rog să mă credeţi că n-aveam niciun fel de ezitare când am avut probleme, vorbesc de inundaţii, în special, şi de iarnă, de probleme cu viscolul, să apelez la jandarmi şi la armată, pe vremea aceea încă se mai putea. Şi întotdeauna m-am sprijinit pe aceste forţe, pentru că erau şi foarte bine antrenate, n-aveau niciun fel de ezitare să intervină şi interveneau cu sufletul, adică chiar voiau să ajute oamenii. Şi cred că această instituţie este una dintre instituţiile de bază ale statului şi este o instituţie de care avem nevoie, una dintre instituţiile, aşa, teoretic, pe care ne-am dori să o întreţinem, dar să nu apelăm la ea, dacă putem spune aşa. Asta însemnând că nu am avea situaţii-limită, dar să o avem acolo pregătită şi să putem să apelăm atunci când avem nevoie.

Realizator: Horia Mihălcescu, în calitate de analist, de jurnalist, de reprezentant al societăţii civile şi fondator al Grupului pentru Consolidare Instituţională, care este părerea ta despre această instituţie militară a Jandarmeriei? Discutam înainte de a intra în emisie cu domnul comandant, cu domnul colonel Ovidiu Vasilică despre întâmplări şi despre intervenţii ale Jandarmeriei şi ne-am dat, cred, amândoi seama că peste tot jandarmii sunt puşi într-o situaţie delicată. Deseori... Şi au fost şi acuzaţi pentru intervenţiile lor din Piaţa Universităţii, ne aducem aminte.

Horia Mihălcescu: Acum, ce se poate constata înainte de toate, sigur, "La mulţi ani!" Jandarmeriei Române, este un moment important. Însă aş vrea să constat două lucruri, există două paliere în care acţionează Jandarmeria. Pe de o parte, în situaţiile-limită, cum spunea domnul europarlamentar - ape, foc ş.a.m.d. -, situaţii de cataclism natural, dar există şi contactul cu omul. Noi ceea ce vedem la nivel european situaţii de cataclism natural, dar există şi contactul cu omul. Noi ceea ce vedem la nivel european, în urma crizei economice, aceste conflicte sociale încep să se dezvolte, este normal, este o criză economică, sigur, va trece, lumea va intra în normal la un moment dat, poate că nu în foarte lung timp şi pentru treaba asta avem Jandarmeria, de aia avem Jandarmeria, sigur, alături de alte structuri, de servicii de informaţii, de structuri ale poliţiei, însă este fundamental pentru Jandarmerie, pentru orice instituţie care intră în astfel de confruntări cu o populaţie care fie protestează, fie îşi manifestă simpatia, fie îşi manifestă dezacordul, să aibă o imagine contactă, credibilă. Jandarmeria Română la acest moment - ca să facem o analiză a imaginii pe care această instituţie o are, a procedat, din punct de vedere instituţional, absolut corect, începân de la momentul înfiinţării ei, în 1990, încă din primele zile ale lui 1990...

Realizator: ... reînfiinţării, pentru că instituţia Jandarmeriei a existat şi are o istorie de 163 de ani.

Horia Mihălcescu: Ea ca entitate instituţională în România contemporană a fost recunoscută în baza decretului de înfiinţare, la începutul lui '90, însă, pe nedrept, Jandarmeria, din motive care multora le pot scăpa, a avut şi o imagine şifonată. De aceea eu cred foarte tare că şi datoria ta, Radu, şi datoria Jandarmeriei ca instituţiei este să-şi folosească toate instrumentele pentru a-şi câştiga şi a-şi consolida credibilitatea pe care, fără discuţie, o are, dar pe care sunt şi vedem că sunt o grămadă de oameni care încearcă să o afecteze. Vremurile care au trecut - şi probabil că se vor mai prelungi o perioadă - vor pune la încercare şi instituţia ca atare şi mai ales credibilitatea ei. Nu facem niciun secret că şi la nivelul Uniunii Europene sunt confruntări sociale, sunt tulburări. Instituţii credibile, care să asigure pacea şi să asigure calmul şi calmarea acestor conflicte interne sunt deja devin fundamentale pentru că în astfel de situaţii ierarhia instituţională, importanţa anumitor instituţii creşte, iar astăzi - şi sunt sigur, Radu, că nu te-ai gândit la această emisiune doar pentru că a fost Ziua Jandarmeriei.

Realizator: Nu! A fost un prilej pentru această emisiune...

Horia Mihălcescu: /.../ şi şi pentru că Jandarmeria devine un element din ce în ce mai important pentru orice ţară europeană aflată în situaţia în care se află Uniunea Europeană şi că oamenii aceştia, care până la urmă intră în contact cu cele mai neplăcute situaţii, riscându-şi de multe ori şi viaţa, trebuie susţinuţi pentru a-şi câştiga şi a-şi recâştiga sau a-şi consolida o reputaţie socială pe care o merită şi de care, până la urmă, întreaga arhitectură instituţională şi societate în care noi trăim are nevoie.

Realizator: Aş adăuga la cele pe care le-ai spus, Horia, şi faptul că deseori şi aşa este memoria şi conştiinţa umană, deoseri lucrurile rele le reţii pe o perioadă îndelungată.

Horia Mihălcescu: Absolut!

Realizator: Aşa cum au fost acele acţiuni şi intervenţii ale Jandarmeriei din Piaţa Universităţii. Pe de altă parte şi din păcate, acţiunile pozitive se uită repede. Spre exemplu, imaginea acelui jandarm care coboară legat de o sfoară din elicopter la inundaţii şi salvează atâtea vieţi, punându-şi propria viaţă în pericol.

Horia Mihălcescu: Absolut!

Realizator: Mi-aduc aminte că a existat şi cazul în care un jandarm a făcut un astfel de gest şi doamna pe care a salvat-o i-a furat telefonul, dacă îmi aduc aminte bine, nu?, domnule colonel? Deci există, iată, şi recunoştinţa acestui /.../ Noi rândem, dar aşa s-a întâmplat, în timp ce jandarmul era dedicat şi se gândea cum să o salveze şi să o ridice, dânsei i-au alunecat mâinile în buzunarele domnului jandarm şi a plecat cu telefonul lui acasă, nu a ajuns că a salvat viaţa. De fapt asta voiam să scot în evidenţă, faptul că lucrurile şi intervenţiile în forţă se reţin vreme îndelungată. De asemenea există procese care ne reamintesc, şi rezoluţii, care ne reamintesc de ce s-a întâmplat acolo, dar nu există alte procese pozitive care să ne reamintească totuşi că Jandarmeria, iată, şi jandarmii îşi pun viaţa în pericol pentru a salva alte vieţi. : Eu nu am auzit totuşi până acum vreo sursă credibilă care să fii spus vreodată că Jandarmeria a acţionat abuziv, decât retorică politică... Dar individual cred că au existat cazuri şi trebuie să le punctăm. : Dar haideţi să fim oneşti până la urmă. Această instituţie este obligată, pe lângă ce spuneam la început, calamităţi naturale, e obligată să asigure stabilitatea instituţională a unei ţări, democraţia şi statul de drept. Ce să facă? Să accepte... Şi noi înşine, chiar dacă am simpatizat cu o parte sau cu alta a unei astfel de confruntări la nivel social, am fi periclitaţi, dacă Jandarmeria n-ar exista acolo să-şi facă treaba. Sigur. Şi pentru că dl Marian Jean Marinescu a adus aminte de Forţa Europeană de Jandarmerie... Reamintesc a fost creată în 2004 şi, din 2008, acestei alianţe în sprijinul legii i s-a alăturat Jandarmeria Română.

Reporter: Arina Petrovici - Lex Paciferat sau Legea care aduce pace este profesiunea de credinţă a tinerei, dar ambiţioasei Forţe de Jandarmerie Europeană, creată în 2004, la iniţiativa a cinci state membre ale UE: Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Spania cărora, în 2008, li s-a alăturat şi România. Obiectivul acestei noi structuri este de a îmbunătăţi capacitatea de gestionare a crizei din regiunile sensibile şi de a contribui la dezvoltarea unei politici comune de apărare şi securitate. Conform tratatului în baza căruia funcţionează Forţa de Jandarmerie Europeană, operaţională din 2006, poate fi considerată drept un instrument integrat, menit să desfăşoare misiuni în diverse teatre din zone destabilizate, sprijinind acţiunile UE, ale NATO, ONU, OSCE sau a altor coaliţii instituite ad-hoc. Totodată, FJE se defineşte ca fiind una operaţională, preorganizată, solidă şi care poate oferi protecţie rapidă, contribuind la politica de securitate şi apărare comună, dar care poate fi în acelaşi timp desfăşurată şi în afara structurilor UE. Cartierul general al organizaţiei este la Vicenza, în nord-estul Italiei, are un efectiv de bază de 800-900 de membri, pregătiţi să fie desfăşuraţi în 30 de zile şi unul suplimentar de 2.300, în stand-by. Până în prezent, ea a avut trei mari misiuni. În 2007 a participat în premieră la o operaţiune de gestionare a crizei, Operaţiunea EUFOR Althea a UE în Bosnia-Herţegovina. Acest prim angajament a fost urmat, în 2009, de implicarea sub comandament NATO, în misiunea Forţei Internaţionale de Securitate şi Asistenţă, ISAF, în Afganistan. Ea este încă prezentă acolo şi ia parte la formarea a mii de poliţişti care urmează să asigure securitatea Afganistanului după retragerea trupelor NATO, iar în perioada februarie-decembrie 2010, FJE a sprijinit misiunea ONU în Haiti după cutremurul devastator care a afectat micul stat din Caraibe.

Reporter: Colega mea a sintetizat informaţiile despre Forţa Europeană de Jandarmerie. În ce măsură era necesară o astfel de alianţă?

Marian Jean Marinescu: Spuneam că sunt necesare astfel de alianţe nu numai pentru Jandarmerie, dar şi pentru toate celelalte forţe care lucrează, să spunem, în sprijinul legii, pentru că sunt cooperări pe Poliţie, sunt cooperări... Mai nou se cere să se organizeze o forţă a poliţiştilor de frontieră europeni, să existe un corp de poliţişti de frontieră europeni care să poată fi dislocaţi pe toate frontierele externe. Deci este nevoie de astfel, să le denumim începuturi, pentru ca pas cu pas să ajungem la ceea ce avem nevoie, după părerea mea, o politică comună pentru securitate şi apărare. Este adevărat că trebuie depăşite şi mentalităţi şi, să spunem, sentimente mai naţionaliste, dar este absolut nevoie în viitor de acest lucru. Europa trebuie să se manifeste cu voce unică, atât în politică externă şi acolo să spunem că e cu un pas mai înainte Europa, şi în economie şi şi în această politică de securitate şi de apărare. Sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le prevedem şi depăşi în această perioadă. Unele dintre ele este terorismul, unde chiar şi acolo sunt forţe care pot să coopereze, inclusiv jandameria. Deci cred eu că este un început foarte bun, sper să continue şi să fie cât mai multe state care să adere la această mişcare. Eu cred că succesul acestei forţei de jandarmerie europeană depinde şi de succesul intervenţiilor pe care le are atât în interiorul Uniunii cât şi în exteriorul Uniunii. În momentul în care se va vedea că această forţă poate să sprijine rezolvarea unor situaţii limită, atunci viitorul este asigurat.

Realizator: Domnule eurodeputat, aţi vorbit în intervenţia dumneavoastră acum, despre corpul poliţiştilor de frontieră europeni, cu toate că nu este tema emisunii de astăzi dar e foarte interesant ceea ce ne-aţi spus. Nu pot să nu acţionez ca un jurnalist şi să insist asupra acestui subiect care mi se pare destul de interesant. Credeţi că înfiinţarea acestui corp al poliţiştilor de frontieră europeni ne-ar ajuta şi pe noi cu integrarea mai rapidă în spaţiul Schengen sau ar sprijini acest lucru pentru că trebuie să recunoaştem. România are graniţa Schengen cea mai extinsă, cea mai lungă. Credeţi că ar putea veni în sprijinul României acest corp al poliţiştilor de frontieră europeni? Ce e cu ei? Când se va concretiza această idee?

Marian Jean Marinescu: Da. Este o idee care a apărut acum, să spunem doi-trei ani, este deja în mai mai multe texte ale Parlamentului votată această propunere. Deci, este deja trimisă către Comisie, în mai multe rezoluţii ale Parlamentului eruopean. Ideea este, de fapt, s-a plecat de la uniformizarea nivelului de securitate al frontierelor externe, de la ajungerea la un standard, să spunem minim comun pentru securitatea frontierelor externe şi acest corp de poliţişti de frontieră ar sprijini, ar ajuta în acest sens foarte mult pentru că ar veni cu, să spunem o cultură în această profesie comună, da, şi la un anume nivel, pe care ar transfera-o celor cu care lucrează în diverse zone. Eu sper ca România să intre în Schengen înainte de a se ajunge să se creeze această forţă pentru că durează, vă daţi seama. Dacă această forţă de jandarmerie europeană s-a creat în 2004, nu, şi e o inţiativă a 5-6 state, nu? Pentru poliţiştii de frontieră probabil că va dura ceva. Deci eu sper ca noi să ne rezolvăm problemele pe care le avem şi să aderăm la Schengen pentru că repet, după părerea mea, ne-am făcut temele, mai mult decât trebuie şi nu e chiar foarte corect ce ni se întâmplă în acest moment. Vedeţi, acest nivel de securitate al frontierelor şi o standardizare şi o armonizare a metodelor de securizare a frontierelor vine tocmai de la abordarea Schengen. Pentru că dacă s-ar compara specificaţiile tehnice pe care le-a avut România, acea foaie de drum primită acum 7 ani şi specificaţia tehnică pe care o care Croaţia, de exemplu, luându-se în calcul bineînţeles specificul frontierei, pentru că sunt diferite frontierele, o să vedeţi că sunt diferenţe foarte mari pentru că nu există un nivel nimim, comun pentru securizarea frontierelor. Să revenim la ce discutam. Eu cred că acest corp, având în vedere că a fost acceptată deja această idee de a exista un corp de poliţie de frontieră, a fost acceptată deja în Parlamentul european, s-ar putea să se întâmple acest lucru mai repede decât credem.

Realizator: Domnule colonel Ovidiu Vasilică, am vorbit despre această Forţă Europeană de Jandarmerie. Câţi militari din structura dvs sunt implicaţi, bineînţeles, şi la Cartierul General din Italia, şi aici, în România, sunt pregătiţi pentru a răspunde ca o forţă de reacţie pentru această alianţă?

Ovidiu Vasilică: În Italia, pentru moment, avem doar un ofiţer, un locotenent-colonel, care este şeful Biroului doctrină din cadrul Cartierului Forţei de Jandarmerie Europene, iar începând din luna iunie vom avea, cum spunem noi, "second-in-charge", adică al doilea în ierarhia Forţei de Jandarmerie Europene şi care va îndeplini funcţia de adjunct al comandantului Forţei de Jandarmerie Europene. Deci, contribuţia la momentul actual, pentru că Forţa de Jandarmerie Europeană funcţionează deocamdată ca un stat major...

Realizator: Este simbolică mai mult...

Ovidiu Vasilică: N-aş putea să spun simbolică, pentru că ea de fapt pregăteşte şi nişte scenarii şi o să dau un exemplu...

Realizator: Sigur, dar acolo italienii au 100 de oameni; noi vom avea doi. De asta zic că este simbolică. Carabinierii...

Ovidiu Vasilică: Ei nu sunt... Carabinierii... De fapt, acest Cartier General nu include cei 900 de oameni; este vorba de contribuţia pe care o oferă statele în momentul în care s-ar întâmpla o criză sau s-ar participa la o acţiune.

Realizator: În cât timp puteţi pune la dispoziţie o anumită forţă de reacţie, cum este, de exemplu, forţa de rezervă NATO pe care o pune la dispoziţie România? Jandarmeria pentru această Forţă Europeană de Jandarmerie în cât timp poate pune la dispoziţie...

Ovidiu Vasilică: Nu vorbim de aceeaşi abordare, dar, în raport de decizia politicului, putem să punem la dispoziţie o forţă de 200 de jandarmi, care sunt deja pregătiţi, rodaţi în misiuni internaţionale şi care, la solicitarea Forţei de Jandarmerie Europene şi cu o decizie a CSAT, pot participa la o eventuală misiune, cum este, de exemplu, în Mali.

Realizator: Aţi adus aminte de misiuni internaţionale, dvs de altfel aveţi experienţa acestor misiuni, aţi acumulat perioade dificile de comandă în Kosovo şi în Afganistan, unde i-aţi însoţit pe jandarmii români. De aproximativ doi ani, un detaşament de 70 de jandarmi execută misiuni în Afganistan, alături de alte forţe specializate din NATO. Înainte de a aborda acest subiect şi de a intra în direct cu Afganistanul, vă invit să ascultăm un interviu realizat de colegul meu Mario Balint cu colonelul Gabriel Toma, şeful de stat major al Brigăzii de la Timişoara, mare unitate care are batalioane în acest moment în Afganistan.

Reporter: L-am vizitat pe col. dr. Gabriel Toma în biroul său din Timişoara, înconjurat de amintirile aduse din teatrele de operaţiuni. L-am întrebat dacă tactica aplicată de talibani s-a modificat în decursul timpului.

Gabriel Toma: Ei aveau tactici şi proceduri diverse. Era un obiectiv deosebit de important ca noi să identificăm procedurile şi tacticile lor, pentru a putea să le contracarăm pe timpul executării misiunilor noastre, în primul rând pentru a ne proteja oamenii şi pentru a putea să ne îndeplinim misiunile noastre, misiunile de bază. Pe măsură ce noi identificam şi contracaram procedurile şi tacticile acestor talibani, ei bine, şi ei, la rândul lor, găseau alte tactici şi alte proceduri, pentru a le schimba şi pentru a deveni mai periculoşi. Prima dată au fost oarecum rudimentare, zicem noi, deşi ei au o experienţă de război destul de mare. După atâţia zeci de ani de acţiuni militare pe teritoriul lor, am beneficiat de instruire foarte bună în ţară, în bazele militare din NATO, unde militarii noştri ştiţi că se instruiesc înainte de a începe misiunile în teatre de operaţiuni, şi am putut să facem faţă de fiecare dată bine.

Reporter: Care au fost cele mai periculoase acţiuni ale talibanilor îndreptate împotriva militarilor coaliţiei?

Gabriel Toma: Ştiţi foarte bine că nicio misiune nu seamănă cu alta. De aceea fiecare misiune trebuie foarte, foarte bine pregătită. Toate acţiunile lor împotriva forţelor coaliţiei sunt acţiuni împotriva militarilor noştri şi, ca atare, toate trebuie tratate cu foarte multă atenţie pentru a fi contracarate. Din punctul meu de vedere, cele mai imprevizibile acţiuni ale lor împotriva trupelor noastre cred că erau acele atacuri cu rachete asupra bazelor, pentru că nu puteai să controlezi lucrul acesta.

Reporter: A influenţat schimbarea tacticii de luptă în vreun fel echiparea militarilor români?

Gabriel Toma: Tactica, arta operativă şi strategia sunt într-o continuă schimbare, pentru că caracterizează acest sistem militar, care este un sistem deschis şi, ca atare, există întotdeauna acţiune şi reacţiune. S-au schimbat tacticile şi procedurile. Aţi observat şi dvs. că prima data executam misiunile în teatrul de operaţii cu tehnica noastră autohtonă, care până la un moment dat a făcut faţă, vorbim de transportoarele blindate, apoi de transportoarele Zimbru. La un moment dat când adversarii, insurgenţii au văzut că se poate acţiona asupra lor /.../ cantitatea de trotil din dispozitivele explozive improvizate au mărit această cantitate de trotil şi am fost nevoiţi să le mărim viteza de acţiune cu care executam misiunile, am folosim Humvee-uri la un moment dat şi acum militarii noştri acţionează cu tehnică mult mai performantă cu MRAP-urile care protejează personalul împotriva acestor acţiuni deosebit de distrugătoare.

Reporter: Ce le transmiteţi militarilor timişoreni aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan?

Gabriela Toma: Vorbesc aproape zilnic cu ei, cu comandanţii lor şi ce să le doresc? Să-şi îndeplinească misiunile şi neapărat să se întoarcă sănătoşi toţi acasă. Aşa cum i-am obişnuit noi, îi aşteptăm cu mult drag şi ne gândim tot timpul la ei.

Realizator: Aşadar, Afganistan, o zonă în continuare tulbure din punctul de vedere al securităţii şi stabilităţii. Ar trebui să avem legătură în acest moment cu şeful contingentului de jandarmi de acolo, şef contingent Kabul, cu maiorul Buzoianu Marius. Bună seara, domnule maior.

Marius Buzoianu: Bună seara.

Realizator: Sunt două ore şi jumătate diferenţă ca fus orar între noi şi dvs., dacă nu cumva lucraţi, ca şi trupele americane, după Zulu Time.

Marius Buzoianu: Nu! Diferenţa este doar de o oră şi jumătate, de duminică noaptea.

Realizator: Da, aveţi dreptate. Este bine totuşi că nu acţionaţi după Zulu Time, pentru că eu am trăit cinci luni acolo şi se derula viaţa şi programul atât al meu, cât şi al militarilor români, după trei ore. Era ora, bineînţeles, locală, era bineînţeles acest Zulu Time care de fapt era GMT şi era ora naţională din ţară de la noi şi eu dădeau corespondenţele după ora naţională, acolo se făcea hrănirea trupelor şi orele de mese erau după Zulu Time, dar soarele se ridica după ora locală. Adică ştiu ce înseamnă. Cum este acolo? În zona Kabul ştiu că este ceva mai bine decât în S-E şi în estul Afganistanului. Cum este acolo unde sunt jandarmii români?

Marius Buzoianu: Kabul într-adevăr putem spune că este altceva faţă de restul Afganistanului. Jandarmii români însă nu sunt numai aici, în Kabul, avem colegi care acţionează în centre de pregătire şi în zona de sud, Kandahar şi un oraş situat la aproximativ 80 de km de Kandahar, Spin Boldak.

Realizator: Da, este mai puţin un oraş, este mai mult o aglomerare urbană acolo, ţinând cont că, dacă îmi aduc eu aminte, este şi o tabără de refugiaţi în apropiere, era şi un FOB acolo, la Spin Boldak şi situaţia de securitate este destul de sensibilă.

Marius Buzoianu: Exact, exact. Centrul de pregătire în care jandarmii români sunt detaşaţi este lipit de FBO de care aţi pomenit, iar zona este chiar la graniţa cu Pakistanul. Aveţi perfectă dreptate când afirmaţi că acolo într-adevăr tensiunile sunt la cote ridicate.

Realizator: La un moment dat, dacă nu mă înşel, este lângă mine şi domnul colonel Ovidiu Vasilică, ne retrăseserăm cu jandarmii de acolo de la Spin Boldak, nu?

Marius Buzoianu: Nu! Am avut la Spin Boldak, de fapt la începuturi 40 de oameni, dar au fost în două locaţii diferite, era vorba de Spin Boldak, o fostă fortăreaţă, în care pregăteam poliţia de frontieră la momentul respectiv...

Realizator: Chiar o fostă cetate a fost acolo, să le spun ascultătorilor, pentru că este în zona de graniţă cu Pakistanul, o zonă foarte vulnerabilă pentru ambele state şi este un punct de trecere în acea regiune şi de aceea fortăreaţa din perioada medievală şi-a păstrat ruinele acolo şi de aceea este un punct strategic important, iată şi pentru noi, pentru că avem jandarmi acolo.

Marius Buzoianu: Şi ceilalţi colegi erau în acest FBO despre care aţi spus.

Realizator: FOB înseamnă Forward Operating Base, adică bază operativă înaintată.

Marius Buzoianu: Şi pregăteau acolo poliţia afgană, după care am fost relocaţi, ca urmare a mişcărilor care se petrec în cadrul misiunii NATO Training Mission in Afganistan, am fost relocaţi în Regional Training Center Kandahar, în proximitatea oraşului Kandahar, unde ne-am desfăşurat activitatea şi unde avem încă jandarmi în acest moment.

Ovidiu Vasilică : Am fost relocaţi în Regional Trading Center Kandahar în proximitatea oraşului Kandahar, unde ne-am desfăşurat activitatea şi unde avem încă jandarmi în acest moment.

Realizator: Domnule colonel, Ovidiu Vasilică, sunteţi în legătură cu subordonatul dumneavoastră din Afganistan. Vă aduceţi aminte probabil şi de perioada când dumneavoastră i-aţi comandat pe jandarmi în Afganistan. Cunoaşteţi foarte bine zona, misiunile specifice şi gradul de risc de securitate de acolo. Vă rog să intraţi în dialog cu domnul maior şi să îi puneţi câteva întrebări.

Ovidiu Vasilică: E destul de greu. Aş vrea să spun că nu este neapărat subordonatul meu. Este colegul şi camaradul meu pentru că amânnoi împărtăşim aceeaşi carieră de ofiţer şi amândoi ne-am ales să trecem şi prin momente dificile, nu numai prin momente mai liniştite.

Realizator: Atunci ce-i transmiteţi? Aveţi această ocazie.

Ovidiu Vasilică: Ce să-i transmit? În primul rând pentru că este şef, să aibă grijă de omeni, să se întoarcă cu toţii acasă, să le organizeze viaţa cât mai bine şi să desfăşoare activităţile aşa cum au fost stabilite.

Realizator: Domnule maior, Buzoianu Marius, înainte de a încheia intervenţia cu dumneavoastră, vă rog să transmiteţi şi dumneavoastră un mesaj pentru familiile din ţară ale militarilor români pentru că sunt sigur, parte dintre aceste familii ascultă această emisiune Euroatlantica şi sunt cu gândul la cei dragi de acolo, care se află în subordinea dumneavoastră într-o zonă îndepărtată, la 2.400 de kilometri de ţară, în condiţii aspre de vreme şi mai ales de securitate. Ce le transmiteţi familiilor militarilor?

Buzoianu Marius: Vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o în această seară de a dialoga cu dumneavostră şi cu ascultătorii dumneavoastră. Aş vrea în primul rând să urez tuturor românilor multă sănătate, să urez jandarmilor români "La mulţi ani", pentru că ieri a fost Ziua jandarmeriei române, iar pentru oamenii cei mai importanţi pentru această misiune, familiilor noastre le doresc multă sănătate, le mulţumim pentru sprijinul pe care ni-l oferă, echilibrul care ni-l creează şi vreau să îi asigur atât pe comandanţii noştri cât şi membrii familiilor că ne vom întoarce acasă sănătoşi. Vă mulţumesc.

Realizator: Vă mulţumim şi noi domnule maior Buzoianu Marius. Am fost în legătură directă cu Afganistanul, unde acţionează jandarmii români. E timpul să aducem aminte că avem acolo şi aproximativ 1.600 de militari, dar într-o zonă mult mai dificilă, militari din Brigada de la Timişoara, unde şef de Stat Major este colonelul Toma Gabriel, pe care aţi putut să îl ascultaţi în interviul pe care i l-a acordat coelgului meu Mario Balint. Înainte de a ne întoarce la subiecte europene legate de jandarmerie şi la domnul europarlamentar Marian Jean Marinescu, Horia, te rog frumos să îmi spui punctul tău de vedere despre aceste misiuni, despre care eu cred că trebuie să se afle mai mult, ale jandarmilor români în zone atât de dificile cum este Afganistanul. Ştim că acolo se moare zilnic. Zilnic sunt zeci de incidente pe principalele rute de comunicaţii.

Horia Mihălcescu: Nu numai Afganistan. În trecut a fost Kosovo şi nu numai, Mali. Probabil că în astfel de zone se vor multiplica până la un moment dat. Asta e geopolitica. Se modifcă structurile de putere la nivel global şi încet, încet, ele trebuie pacificate de clivajele şi conflictele care apar acolo. Jandarmeria se duce, n-aş putea spune ca ambasdador, dar ea e reprezentanta statului român. E primul contact într-o ţară în general, în ţări aflate în conflicte majore, în care e nevoie de.

Realizator: Afganii se află în conflict de peste 25 de ani.

Horia Mihălcescu: Absolut. Din 1979, nu? De când.

Realizator: Au intrat vecinii lor să-i întrebe de sănătate.

Horia Mihălceascu: Vecinii ăilalţi.

Realizator: Vecinii ăilalţi.

Horia Mihălcescu: Au venit vecinii ăilalţi. Probabil că în Mali se va întâmpla aşa. Sunt şi alte ţări care se află în situaţii de soiul ăsta. Asta e un moment la nivel planetar, la nivel global, extrem de tensionat. De aia instituţiile astea de forţă au pe de o parte, e, dacă observaţi dumneavostră şi jandarmeria, da, şi serviciile de informaţii. De multe ori, există atacuri ţintite asupra lor din punct de vedere mediatic.

Realizator: În momente critice, da. : Au nevoie să fie extrem de credibile. Fie acţionează intern, în plan naţional, fie că interacţionează în alte teatre de operaţiuni. Sau sunt implicate în anumite misiuni care poate nu pot fi dezvăluite public, cum e vorba de SRI, sau misiuni destul de dificile, cum este cazul Jandarmeriei. : Absolut şi în momentul ăsta eu mă refer la partea strict de comunicare, pentru că e fundamental ca Jandarmeria, al cărei rol este interesul public - nu vorbesc de interesul naţional, că intrăm într-o dezbatere care nu va mai lua sfârşit - ea nu este partizană. Ea, când se duce la meci Steaua-Dinamo, nu e nici cu Steaua, nici cu Dinamo. Nu mă interesează ce...

Realizator: Deşi demult ţinea cu Dinamo, să ne aducem aminte... :

Cred că greşiţi, că sunt destui colegi care...

Realizator: Înainte de '89 chiar cotizau la Dinamo.

: Eu, să ştiţi, că am o vorbă; când mă întreabă cineva cu cine ţin, eu răspund scurt: cu Steaua şi Dinamo. : Imposibil. : Cam aşa trebuie să fie Jandarmeria.

Realizator: Nu poţi să fii şi soarele şi luna în acelaşi timp, ştii?

: Da, dar ideea este că e clar că Jandarmeria nu este nici de o parte, nici de alta. Nici în Afganistan. Reputaţia contează foarte mult.

Realizator: Jandarmeria Naţională Franceză - şi vom vorbi despre această forţă înainte de a ne întoarce la Bruxelles - se impune prin tradiţie în Europa şi prin organizarea sa, ca reprezentant şi ca model instituţional şi pentru alte structuri similare. Sunt cele mai vechi trupe de ordine, alături de Carabinieri din Italia, de Garda Naţională Portugheză şi de Jandarmeria Română.

Reporter: Tudor Ţepeneag - În Franţa, Jandarmeria Naţională face parte din Forţele Armate. Ea are de îndeplinit misiuni de poliţie şi este plasată sub tutela Ministerului de Interne şi a Ministerului Apărării. Jandarmii sunt în general însărcinaţi cu asigurarea securităţii în zonele rurale şi în jurul marilor oraşe, în timp ce Poliţia Naţională se ocupă de zonele urbane. Astfel, zona de reponsabilitate a Jandarmeriei cuprinde aproximativ 95% din teritoriul Franţei şi 50% din populaţia sa. Jandarmeria are un buget anual de aproape opt miliarde de euro şi peste 100.000 de angajaţi. Există încă destule vocaţii, mulţi tineri vor să se angajeze în Jandarmerie: "De mică mi-am dorit să intru în Jandarmerie. Am început ca jandarm adjunct, ca să cunosc mai întâi meseria. Mi-am dat seama că este ceea ce vreau să fac şi m-am angajat". "Am ales Jandarmeria pentru că Armata înseamnă mai mult misiuni în afara Franţei, în timp ce Jandarmeria are şi aspectul militar, dar suntem prezenţi aici, pe teren cu populaţia". u este sigur că aceşti tineri inimoşi cunosc întotdeauna istoria Jandarmeriei. Ea a preluat misiunea unei unităţi militare, create încă din 1373, însărcinată cu ordinea publică. Termenul de Jandarmerie vine de la oameni de arme sau oameni înarmaţi, ceea ce la sfârşitul Evului Mediu, însemna cavaleria grea. Adevăratul act de naştere al Jandarmeriei moderne datează însă din 16 februarie 1791, în timpul Revoluţiei franceze. După al doilea război mondial, Jandarmeria Franceză capătă din ce în ce mai multă autonomie în sânul armatei, iar în ultimii ani ea trece progresiv sub tutela Ministerului de Interne. Dotată cu echipament din ce în ce mai modern, Jandarmeria Franceză are şi unităţi care îndeplinesc misiuni delicate, cum ar fi intervenţiile în cazurile luărilor de ostatici. Să mai spunem că din anul 2000 încoace, cooperarea dintre Jandarmeria Franceză şi cea română s-a dezvoltat fie în cadrul bilateral, fie în cel european.

Realizator: O foarte interesantă de acolo. Bănuiesc că ştiţi cum sunt priviţi jandarmii români în interiorul instituţiei similare din Franţa, vorbesc de Jandarmeria Franceză. Aveţi ecouri acolo la Bruxelles, bănuiesc?

Marian Jean Marinescu: Eu pot să vă spun întâi că i-am văzut pe jandarmii francezi în acţiune. Ştiţi că la Strasbourg, atunci când e plenul Parlamentului, se mai întâmplă să fie demonstraţii care se referă la câte o piesă legislativă care se votează la Strasbourg şi i-am văzut acolo... ce înseamnă dispozitiv, ce înseamnă intervenţie, ce înseamnă atitudine...

Realizator: Ce înseamnă ţinută! Până şi ţinuta, şi uniforma e impunătoare.

Marian Jean Marinescu: Acum eu vreau să vă spun un lucru. E o opinie personală, nu vreau să se supere nimeni, dar eu cred că jandarmii români sunt cei mai apropiaţi de, să spunem, tipul de european de astfel de armă.

Realizator: De specificul misiunii!

Marian Jean Marinescu: Nu, dar şi în ceea ce priveşte uniforma, şi în ceea ce priveşte atitudinea şi când intervin... Sunt foarte apropiaţi de cei care sunt în ţările din vestul Europei. Întotdeauna, eu cel puţin, i-am apreciat pentru modul în care se antrenează, muncesc şi apoi intervin. Deci, cred că avem foarte multe asemănări cu jandarmii francezi şi sunt într-adevăr o forţă deosebită. I-am văzut în intervenţii şi eu de obicei spun că, atunci când îi vezi pe stradă, simt reacţia cea mai simplă este să treci pe trotuarul celălalt. Chiar dacă n-ai avut niciun fel de problemă. Nu sunt ameninţători, dar sunt foarte fermi şi...

Realizator: Impun respect, da.

Marian Jean Marinescu: Da. Exact. Deci nu impun frică, impun respect, ceea ce este un lucru extrem de important pentru forţele de ordine, după părerea mea.

Realizator: Nu pot decât să vă dau dreptate. Atunci când vorbiţi de aceste asemănări între Jadarmeria Franceză şi Jandarmeria Română şi un exemplu viu în acest este invitatul nostru din această seară de la Euroatlantica, colonelul Ovidiu Vasilică care este şeful de Stat Major al Jandarmeriei Române, a activat doi ani şi jumătate în Jandarmeria franceză. Vă rog să ne povestiţi de această experienţă, domnule colonel.

Ovidiu Vasilică: Am studiat, nu am activat. Am fost tot timpul, permanent, hai să zic cu trupul şi cu sufletul în Jandarmeria Română. Am desfăşurat mai multe stagii de pregătire.Un prim stagiu la şcoala de ofiţeri a Jandarmeriei Naţionale la Mulan, pentru 10 luni, ultimul an din şcoala militară şi după aceea Colegiul interarme al Apărării, la Paris, unde m-am pregătit sau mi-am completat pregătirea împreună cu colegii fracnezi. Şi pentru că tot vorbim de dimensiunea aceasta euroatlantică şi de coerenţa în cadrul Uniunii Europene, cred că şi acest stagiu sau această pregătire pe care am desfăşurat-o şi noi desfăşurăm şi în acest moment în Jandarmeria activităţi de prergătire sunt cel mai bun exemplu de euro, să zic, atlantism. Şi în românia avem un curs superior internaţional la Şcoala de aplicaţie pentru ofiţeri a Jandarmeriei Române "Mihai Viteazul", unde pregătim, la fel, ofiţeri din mai multe ţări din Uniunea Europeană, dar în special din ţări care se află în proximitatea româniei pentru că noi considerăm că Jandarmeria este şi un furnizor de securitate, chiar cuvântul acesta nu place totodeauna de furnizori. noi suntem implicaţi în a transmite o serie de cunoştinţe pentru că eu apreicez că în ro ânia avem o ordine şi o soguiranţă publică foarte bună prin contribuţia tururor instituţiilor specializate ale statului roân şi acest lucru paote fi transmis şi altor foerţe cu care noi cooperăm.

Realizator. Cât de mult din ceea ce aţi învăţat în instituţiile, în academiile franceze pentru jandarmi , aţi implementat în structurile similare din românia, respectiv în Jandarmeria Română?

Ovidiu Vasilică: Destul de mult pentru că eu am avut şansa să fiu comandantul batalionului de Gheorghieni care a asigurat pentur prima dată pregătirea jandarmilro angajaţi pe bază de contract în urmă cu 13 ani şi am fost şi o perioadă destul de mare comandantul Şcolii de aplicaţii pentru ofiţeri a Jandarmeriei Române şi promovarea mea în această funcţie a ţinut cont şi de aceste aspecte ale pregătirii mele care mi-au permis să implementez o serie de elemente ce ţin de tacticile, tehnicile şi procedurile aplciate la nivel european, pentru că noi ne considerăm, şi Jandarmeria Română este unul din elemente de contribuţie ale româniei la Uniunea Europeană, la ordinea şi siguranţa publică în interiorul Uniunii Europene.

Realizator: Dle Marian Jean Marinescu, foarte pe scurt pentru că ne apropiem de sfârşitul acestei ediţii Euroatlantica, dvs ca şi europarlamentar, cum promovaţi Jandarmeria Română acolo la Bruxelles?

Marian Jean Marinescu: Da. Este greu să promovezi aşa, să spunem, teoretic, o forţă aşa cum este Jandarmeria, însă întotdeauna există discuţii sau abordări în lege care au tangenţă cu intervenţii pe care de exemplu Jandarmeria Română le face, întotdeauna aduc în discuţie şi dau exemple din ceea ce ştiu eu că se întâmplă în România şi ce face Jandarmeria Română. De fapt, şi anul trecut atunci când au fost acea iarnă foarte grea şi viscol totdeauna am discutat cu colegii mei, mai ales că s-a şi văzut la televizor şi am spus, am prezentat ceea ce a făcut Jandarmeria în acele situaţii. De altfel am fost şi în Kosovo şi într-o delegaţie cu colegii şi acolo am întâlnit Statul Major al Forţelor din Kosovo şi am avut surpriza foarte plăcută, surpriza, de fapt, a fost situaţia plăcută spunându-se că este şi un român şi jandarmii români să fie lăudaţi pentru ceea ce făceau în Kosovo în acea perioadă.

Realizator: Mulţumim. În încheiere aş dori să aflu şi părerea lui Horia Mihălcescu, fondator al Grupului pentru Consolidarea Instituţională, ce ne poţi spune despre această instituţie a Jandarmeriei?

Horia Mihălcescu: Nu pot decât să le urez să fie cât mai credibili în perioada care urmează. Ştiu că va fi o perioadă dificilă ca pentru multe alte instituţii din zona securităţii, mai ales în ceea ce priveşte relaţia cu partea socială, le doresc şi am încredere că lucrul ăsta se va întâmpla, totuşi să gestioneze cât mai eficient aceste conflicte şi la mulţi ani. .../: Vă mulţumesc mult de tot.

Realizator: Euroatlantica la final, ediţie dedicată Jandarmeriei Române.