Ziua Armatei României

Ediţia din 25.10.2012 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată Zilei Armatei României, sărbătorită astăzi, 25 octombrie, zi istorică, ce aduce aminte de eliberarea, în 1944, a ultimei brazde de pământ românesc. Prin bătălia de la Carei şi victoria obţinută acolo de militarii români, s-a impus această dată importantă, ca Zi a Armatei României. Jurnalul de operaţiuni consemna atunci: "A fost eliberat ultimul colţ de pământ românesc", 25 octombrie, dată care a coincis şi cu ziua Regelui Mihai, singurul şef de stat, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care este încă în viaţă.

Aţi putut asculta la postul nostru de radio despre acţiunile organizate de MApN, pentru a marca Ziua Armatei, evenimente ce au inclus şi un concert aniversar, la Sala Radio, în urmă cu două zile.

Astăzi, premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, au participat la o ceremonie, la Carei. În aceste momente, se desfăşoară o recepţie organizată de ministrul apărării, cu ocazia Zilei Armatei. Remarc şi faptul că în acest an, mai mult ca la orice aniversare similară, regele Mihai a fost onorat la 25 octombrie, de ziua sa, la împlinirea a 91 de ani, atât de MApN, cât şi de alte autorităţi.

Puteţi să ne trimiteţi mesaje pe pagina oficială de Facebook a emisiunii Euroatlantica.

Împreună cu colegul meu Cristi Dumitraşcu, de la redacţia "Ora Armatei", voi încerca să închei, la Euroatlantica, această zi importantă pentru militari, dar şi pentru români. Bună seara, Cristi. Îţi mulţumesc că eşti alături de "Euroatlantica", la o zi atât de importantă.

Invitat special în Studioul 31 este domnul Horia Mihălcescu, specialist în comunicare, marketing politic, doctorand în ştiinţele comunicări, absolvent al Colegiului Naţional de Apărare.

În această ediţie, vom avea corespondenţe din ţară, din principalele garnizoane, de unde militarii români pleacă în misiuni externe.

De la Timişoara, interviu cu general Gheorghe Simina, realizat de Alina Bujancă; de la Buzău, interviu cu generalul Nicolae Ciucă, realizat de Cristina Moise; la Craiova - Florin Firu a fost în baza "Scorpionilor roşii" şi, la Bistriţa, Cristiana Sabău, a realizat un interviu cu generalul Dan Florin Grecu. Adăugăm la aceste materiale un interviu realizat de Cristi Dumitraşcu cu veterani de război.

Realizator: domnule Horia Mihălcescu, iată, Armata României 1944 şi Armata României 2012.

Horia Mihălcescu: Sigur că este o diferenţă foarte mare de tehnologie, categoric...

Realizator: Tehnologie la care se pare că noi avem mari probleme în seara asta.

Horia Mihălcescu: Absolut. Sigur, ea s-a upgradat, a evoluat odată cu trecerea timpului, însă ceea ce e de remarcat, mai ales astăzi, când am văzut nişte manifestări oarecum fără precedent de Ziua Armatei - eu nu-mi aduc aminte să fi văzut atâtea efort organizatoric de 25 octombrie vreodată în România, cel puţin după revoluţie, cu atâtea persoane implicate, şi mai ales cu o desfăşurare interesantă şi o asociere cu regele Mihai, imposibilă, de altfel, înainte de '89, dar este un moment pe care, pentru prima oară, Armata Română l-a marcat fără niciun fel de jenă sau fără niciun fel de reţinere, moment care sigur că exprimă atât oarecum recunoştinţa pe care naţiunea română o poartă Armatei Române, dar şi un moment festiv de care, desigur, avem nevoie din când în când.

Cristian Dumitraşcu: Aveţi dreptate, că este un moment fără precedent. Cei de la Ministerul Apărării Naţionale au ţinut, anul acesta, se pare, mai mult decât în anii trecuţi, să dea o importanţă cuvenită, precum spuneaţi şi dumneavoastră, Zilei Armatei şi iată şi asocierea cu Ziua Majestăţii Sale, Regele Mihai I, care..., atunci a fost o întâmplare fericită, dacă e să scormonim mai mult în analele istoriei, se pare că s-a şi întârziat puţin declararea acelei victorii.

Horia Mihălcescu: Astea sunt şi apocrifele istoriei...,

Cristian Dumitraşcu: Da, da.

Horia Mihălcescu: ..., care au rolul lor.

Realizator: Încercăm, din nou, cu un efort foarte mare de aici, din cabina 31, să ascultăm în cele din urmă materialul pe care l-am primit de la Timişoara. Este vorba de militarii din Brigada "Banat" care pregătesc misiunea din Afganistan, pe care o vor prelua din luna decembrie. Alina Bujancă sperăm să transmită pentru "Euroatlantica", de la Timişoara.

ReporterAlina Bujancă: Peste 1000 de militari de la Brigada 18 Infanterie "Banat" se pregătesc pentru o nouă misiune internaţională în teatru de operaţiuni din Afganistan. Generalul de brigadă, Gheorghe Simina, comandantul Brigăzii 18 Infanterie "Banat".

Gheorghe Simina: Suntem într-o perioadă când două batalioane de manevră şi un element de comandă sunt în derularea pregătirii pentru a fi introduse în teatrul de operaţie din Afganistan. Chiar dacă Brigada 18 Infanterie "Banat" este la început de drum, ca şi o structură militară, această misiune este o provocare şi, de fapt, dintr-o altă perspectivă, confirmarea valorii în special a personalului cu care este încadrată această structură. Cei peste 1000 de militari care, începând cu decembrie şi terminând cu ianuarie 2013, vor fi introduşi în teatrul de operaţie din Afganistan vor reprezenta România. Ceea ce am văzut, până în prezent, ca şi nivel de pregătire ne dă satisfacţia unei misiuni care va fi îndeplinită cu succes. În cea mai mare parte, militarii structurilor din subordinea Brigăzii 18 Infanterie au participat la misiuni internaţionale, în diferite teatre de operaţii, dar nu în structuri compacte, la modul la care se va întâmpla de această dată. Este vorba de constituirea a două batalioane de manevră şi un element de comandă care va coordona activitatea acestora.

Reporter: În vederea misiunii din Afganistan, militarii bănăţeni au participat în acest an la mai multe exerciţii de pregătire, realizate în colaborare cu alte structuri internaţionale.

Gheorghe Simina: Efectiv, pegătirea celor două batalioane de manevră a fost o prioritate nu doar numai a noastră, ci şi a forţelor terestre care s-a transfromat în oportunităţi legate de pregătirea militarilor noştri, în special cu cei din armata Statelor Unite. Am avut în acest an, ianuarie, 300 de militari care au participat la pregătirea în Germania, într-o bază de instrucţie a Statelor Unite, iar în luna martie şi ulterior mai am participat cu 200 de militari la un exerciţiu de pregătire, la fel, cu militari americani, în garnizoana Timişoara.

Realizator: Un interviu realizat de Alina Bujancă pentru "Euroatlantica", de la Timişoara. Domnule Horia Mihălcescu, iată, vorbim din ce în ce mai des despre prezenţa militarilor români în teatre de operaţii dificile cum este Afganistanul, cum a fost Irakul şi iată, acum, angajamentul nostru de proporţii, putem spune, referindu-ne la istoria recentă a României în Afganistan. Cum putem să ne referim din nou, iată, la această paralelă în timp între 25 octombrie 1944 şi 2012 când, iată, Ziua Armatei ne găseşte cu aproximativ 1.850 de militari în Afganistan.

Horia Mihălcescu: Ca o concluzie, aşa, peste timp, în momentele cruciale, în momentele determinante, Armata Română a fost de partea bună. Au fost şi episoade, fără discuţie, dar sigur că peste ele putem trece pentru că finalul a contat. Ceea ce face Armata Română astăzi - cu efortul extern, cu prezenţa în cele mai riscante teatre de operaţiuni, cu riscul pe care şi-l asumă constant - arată o vocaţie care nu este de azi, de ieri, a Armatei Române, o vocaţie prooccidentală, desigur, înscrisă într-o tradiţie, într-o gândire, pentru că şi România a avut parte de gândire militară, de gândire strategică. Nu avem acum timp să facem foarte multe referiri, dar este foarte clar că, ceea ce constatăm în decursul timpului, în momentele cu adevărat determinante, Armata Română s-a înscris în această tradiţie şi viziune, ...atât de apărare a statalităţii, fără de care sigur că statul român ar fi fost într-o situaţie dificilă, dar şi a avut o viziune pro-occidentală sau proeuropeană, înscriindu-se într-un efort pe care instituţional România îl face de 22 de ani, de apropiere de aceste structuri. În esenţă, ceea ce putem constata este că, dacă ne uităm la România instituţională, de departe, Armata Română este cea mai avansată instituţie integrată în structurile globale de ...

Realizator: ... şi reformată.

Horia Mihălcescu: ... şi reformată ...

Realizator: ... modernizată ...

Horia Mihălcescu: Aici aş avea nişte reticenţe pentru că aşteptăm să vedem ce înseamnă ...
Cristian Dumitraşcu: ...mă refer la personal ...

Horia Mihălcescu: ... la personal ...

Realizator: Poate resursa umană, în primul rând.

Horia Mihălcescu: Dacă vorbim de avionică şi aviatică etc, cred că sunt multe restanţe şi mai ales dacă ne uităm la modul în care s-a format bugetul MApN în ultimii ani, buget care...

Realizator: Era următoarea întrebare, aţi anticipat-o, ţi-o adresez şi ţie, Cristi Dumitraşcu, şi anume, tot făcând o comparaţie, de data aceasta între campania din Est, la care a participat Armata României în cel de-al Doilea Război Mondial şi după 25 octombrie iar campania din Vest, unde Armata României a avut o contribuţie importantă la eliberarea Europei de sub ocupaţia nazistă şi horthystă, cu toate că acest merit nu a fost recunoscut la finele celui de-al Doilea Război Mondial, dar, făcând o paralelă cu logistica, cu tehnica cu care militarul român a fost trimis în linia întâi atunci şi bineînţeles, cu logistica cu care militarul român participă la misiuni acum în Afganistan, mă refer, în primul rând, la tehnica de luptă şi la logistica primită din partea Ministerului Apărării, ca rezultat al acestei bugetări, de care domnul Mihălcescu a adus aminte.

Horia Mihălcescu: Eu, cum să spun, asta, cu Afganistanul, încă mai este rezolvabilă, pentru că ştim foarte bine...

Realizator: ...aliatul american ...

Horia Mihălcescu: ...aliatul american ne-a mai ajutat, ne-a mai dat /.../, în fine! Eu vin acum din ţară şi în fiecare săptămână aproape sunt prin ţară la unităţile că sunt şi ăştia ai noştri şi trăiesc şi muncesc. Nu numai cei din Afganistan.

Realizator: Care merită tot respectul nostru pentru că îşi execută misiunile, iată, cum?

Cristian Dumitraşcu: ... iată cum pontonierii, de exemplu, geniştii de la Brăila care fac podurile acelea de trecere într-un război sunt esenţiale ...

Realizator: ... de unde să ne aducem aminte, provine şeful Statului Major al Forţelor Terestre, fostul şef de Stat Major al Forţelor Terestre, care acum este şeful Înzestrării Armatei, nu?

Cristian Dumitraşcu: Şi domnia sa şi alţii.

Realizator: El a fost comandant acolo.

Cristian Dumitraşcu: Bun. Nu au motorină să mute maşinile alea, cu podurile alea, cu pontoanele. Au în tot parcul acela auto cu Tatra, cu toate cele, au trei acumulatori buni cu care se plimbă de la fiecare maşină să le pornească. Nu este glumă!

Realizator: Da, domnul Mihălcescu, iată, tot o comparaţie, dar de data aceasta între, să zicem, între Nistru, între ceea ce s-a întâmplat acolo, între armata României după 25 octombrie 1944, logistică, tehnică de luptă, înzestrare, privind astăzi în Afganistan.

Horia Mihălcescu: Dacă ne uităm întotdeauna în perioadele dificile armata a suferit din punct de vedere bugetar. Îmi aduc aminte inclusic de perioada primilor ani de după revoluţie în care bugetele au fost extrem de reduse la instituţiile militare. Acum, desigur că vorbim despre un model de armată, care este total schimbat de ...

Realizator: ... la care noi am aderat şi ne-am angajat, odată intraţi în NATO, să alocăm un minim de resurse bugetare.

Horia Mihălcescu: Absolut. Exact. Acum, sigur că va conta şi a contat întotdeauna viziunea pe care politicul pe care clasa politică, actorii politici majori au avut-o asupra Armatei.
Armata, de multe ori - şi vorbesc despre ea instituţional - a fost, cum să spun eu, nu aş vrea să folosesc cuvinte mai dure, dar a fost folosită, să spunem aşa, în diferite contexte...

Realizator: Corect. A fost folosită la integrarea în NATO, a fost...

Cristian Dumitraşcu: Dar şi înainte, în istorie.

Horia Mihălcescu: Sigur că da, absolut. Şi politic, Armata, mai ales dacă vă uitaţi, sondajele de opinie arată un lucru foarte simplu, Armata, dintre instituţiile, să spunem, laice, exceptând Biserica, are cea mai înaltă cotă de credibilitate, încredere, şi atunci sigur că actorii politici întotdeauna vor încerca o asociere cu Armata care reprezintă nu numai lucrurile care ţin de statalitate, dar ţin şi la o anumită formă de protecţie de care oamenii simt nevoia, mai ales în momentele astea de criză pentru că întotdeauna perioadele de criză economică, politică etc, oamenii se refugiază în ideea că statul le poate oferi protecţie. Armata este o zonă, o instituţie care oferă protecţie. Şi, sigur că toate aceste instituţii care oferă protecţie sau dau sentimentul de protecţie, beneficiază de o primă de credibiltiate. Însă, ceea ce pare a fi corect este, totuşi, credibilitate asta să fie susţinută la nivelul actului de decizie politică printr-o înzestrare şi nu printr-o tergiversare, pentru că, iată, ne uităm de ani de zile se poartă discuţii dacă vom cumpăra avioane americane, suedeze, franceze. Nu. Ideea este că toată treaba asta trebuia dezbătută, decisă şi făcută mult mai repede, pentru că noi vedem astăzi...

Cristian Dumitraşcu: Că resursa de zbor se termină pentru avioanele noastre de luptă şi schimbarea, trecerea de la un aparat la altul nu se poate face peste noapte, ca de la o maşină la alta.

Horia Mihălcescu: Sigur, că da. Adică, trebuie antrenaţi piloţii, trebuie modificate, probabil, căile de rulare.

Realizator: Dar revenim la această comparaţie despre care vorbeam. Eu voiam să sublinez, că aşa cum atuncea logistica lăsa foarte mult de dorit, chiar şi acuma, în Afganistan, ne aducem aminte, că trupele româneşti de infanterie au plecat acolo cu taburile 77, model 77, asta se întâmpla în 2002, şi dacă nu era...

Critian Dumitraşcu: Şi cu Aro acelea...

Realizator: Şi cu Aro, acelea, vestite, şi ce să faci cu Aro, când, acolo...

Cristian Dumitraşcu: N-ai...

Realizator:... eşti atacat cu AG-ul şi cu dispozitive explozive improvizate.

Cristian Dumitraşcu: Nici cu astea nu prea ai ce să faci, în condiţii...

Realizator: Sigur, că da.

Realizator: Nici cu TAB-urile, model 77, pentru că puntea nu este adaptată atacurilor cu mine atât de puternice, cu mine explozive. Dar trebuie să subnlinem, că, dacă nu era aliatul american care să ne pună la dispoziţie 70 de blindate de ultimă generaţie /.../ pentru infanteriştii români din Afganistan, pierderile noastre erau mult mai mari, aşa cum probabil s-a întâmplat şi în cel de-al II-lea Război Mondial, datorită lipsei de logistică. Dar, până atunci...

Cristian Dumitraşcu: Până atunci, cum este văzută acum Armata României, după 10 ani e misiuni în Afganistan şi Irak, vom afla în interviul realizat de Cristina Moise, cu generalul de brigadă Nicoale Ciucă.

Nicolae Ciucă: Aramată cu foarte multă speranţă, cu un factor uman deosebit, care a făcut tot ce i-a stat omenteşte în putinţă să demonstreze că nu este cu nimic mai prejos faţă de celelalte structuri care luptă umăr la umăr în teatrele de operaţii.

Reporter Cristina Moise: Aceasta este Armata României din prezent. Aşa este văzută de generalul de brigadă Nicolae Ciucă, comandantul Diviziei 2 Infanterie 'Getica', din Buzău, structură unică a Armatei şi continuatoarea celebrei Armata a II-a. Numai că experienţa vastă a generalului Ciucă, în misiuni internaţionale, în teatrele active de operaţii în care România este parteneră ne face şi pe noi să privim altfel astăzi armata modernă a ţării noastre. Generalul Ciucă este şi primul comandant al militarilor români dizlocaţi în Afganistan. Era, însă, în urmă cu zece ani.

Nicoale Ciucă: Sunt amintiri de acum zece ani de zile, când, împreună cu actualul şef al Statului Major al Forţelor Terestre, domnul general-locotenent, acum general de brigadă, atunci, în 2002, Ioan Sorin, aterizam pentru prima dată la recunoaşteri în Bagram. Impactul a fost atât de mare, încât, daţi-mi voie să vă relatez, că, atunci când ne apropiam cu avionul de solul Afganistanului şi desluşeam în momentul acela al îngânării zilei cu noaptea, pentru că era într-o dimineaţă, am zis că poate nu este adevărat, poate nu vedem bine, poate se va lumina mai bine şi vom avea o altă imagine. Ei, nu a fost aşa, aveam după aceea să cunoaştem în amănunt teritoriul arid al Afganistanului, acei oameni, practic modul lor de a înţelege lumea este pe măsura reliefului în care ei vieţuiesc. Dacă dăm la o parte parte aceasta de aspect selenar al Afganistanului, cred că se pot determina o serie întreagă şi de virtuţi, dar şi de servituţi ale tot ceea ce înseamnă populaţia afgană şi teritoriul afgan.

Reporter: Despre militarii săi, generalul Nicolae Ciucă vorbeşte cu blândeţe şi încântare, deopotrivă. Şi cum militarul poate fi un exemplu, atunci, familia trebuie să-l împlinească. Aşa şi este.

Nicolae Ciucă: Au nişte familii foarte puternice, iar soţiile sunt ostaşi adevăraţi. Mulţumim şi transmitem un "La muli ani!", tuturor militarilor şi tuturor familiilor de militari. Cred că vorbim de părinţi, soţii, copii, toate rudele care susţin această frumoasă instituţie a Armatei.

Realizator: Nicolae Ciucă a vorbit foarte frumos despre familiile care tot timpul s-au aflat în spatele militarilor români aflaţi în linia întâi. Aşa s-a întâmplat şi în 1944, când familiile sprijineau de acasă şi, de foarte multe ori, activităţi şi munci foarte grele erau făcute de familiile rămase în spatele frontului - nu, Cristi?

Cristian Dumitraşcu: Şi ascultau la "Ora Armatei" ce se întâmplă pe front. Din păcate, aşa era... cel mai rapid se afla despre cei care erau răniţi sau cei care dispăreau pe front, dar era şi un sistem de corespondenţă foarte bun.

Realizator: Cum se numea emisiunea, pe atunci?

Cristian Dumitraşcu: "Ora ostaşului"... "Ora Armatei"... s-au schimbat, câteva nume.

Realizator: Şi, iată că Romania este, în continuare, alături de Armata României, pentru că, tot făcând o paralelă, domnule Mihălcescu, îmi aduc aminte cum, în 2002, când eu transmiteam din Afganistan, Radio România era cea mai bună sursă de informare, tot pentru familiile militarilor care se aflau în linia întâi, în Afganistan.

Cristian Dumitraşcu: Încă nu explodase internetul, în 2002, cum e acum, şi chiar nu aveau cum să ia legătura.

Realizator: Telefoane nu existau şi ...

Cristian Dumitraşcu: Existau, erau foarte scumpe, prin satelit...

Realizator: Radioul dispunea, atunci, de o tehnică avansată de comunicaţii...

Cristian Dumitraşcu: ...şi, din nou, Radioul a fost alături de ostaşul român.

Realizator: Ce putem spune despre această comparaţie în timp, domnule Mihălcescu? Iată, familiile militarilor, o instituţie publică cu vechime şi o tradiţie respectabilă...

Horia Mihălcescu: Acum, ştiţi, şi dumneavoastră, rolul pe care mass media l-a avut întotdeauna în teatrele de operaţiuni. A avut şi rolul de informare şi rolul de... mai puuin informare sau dezinformare, dar trecând... lăsând gluma la o parte, fără discuţie că toată această comunicare dintre cei de acasă şi cei de pe front întreţine moralul trupelor şi, de fapt, despre asta e vorba aici, pentru că, dacă ne uităm, ceea ce s-a întâmplat acum 60 de ani, nu?... mai bine de 60 de ani, este o chestiune care a ţinut, în primul rând, de moralul trupelor şi mai puţin de logistică, pentru că aşa cum spuneaţi, logistică, mai puţin, pe vremea aceea, mai multe speranţe, astăzi. Însă, tot ce înseamnă mijloace, instrumente de comunicare, întreţin de multe ori... pot să facă şi rău. Sunt situaţii în care utilizarea, exploatarea ilicită sau exploatarea răuvoitoare a instrumentelor de comunicare în masă poate să aducă deservicii foarte mari moralului trupelor şi, aici, vorbim, de fapt, de... era... cum să spun... o denumire, înainte de '89... "capacitate moral-volitivă a ostaşului'... îmi aduc aminte din perioada...

Realizator: ...din perioada acelor telefoane, pe care scria "Atenţie...

Horia Mihălcescu: ...exact...

Realizator: ...duşmanul te ascultă". Dar, da, aveţi dreptate, pentru că eu, atât în Afganistan, cât şi în Irak, am semnat destule angajamente cu partenerii. Este vorba de acele 'ground rules', reguli de bază, de a nu divulga, în corespondenţele mele, anumite informaţii despre poziţii, misiuni viitoare sau misiuni în desfăşurare, şi bineînţeles că am reuşit să respect aceste indicaţii care...

Horia Mihălcescu: ...motive clare de securitate.

Realizator: Sigur că da... şi, de înţeles, de înţeles. Florin Firu i-a vizitat, la Craiova, pe "Scorpionii Roşii", infanteriştii din Batalionul 26 "Neagoe Basarab", cei care au deschis, în urmă cu 10 ani, misiunea din Kandahar Afganistan.

intervievat: Este prima alegere pe care am făcut-o, şi pe care nu o regret, şi mi-am dorit dintotdeauna să fac parte din acest colectiv.

intervievat: Bărbaţii au nevoie de provocări, iar, Armata Română şi misiunile pe care aceasta le desfăşoară sunt în permanenţă o provocare.

Reporter Florin Firu: Sunt mărturisirile câtorva dintre "Scorpionii Roşii", militarii Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab" din Craiova. Datorită rezultatelor bune obţinute cu precădere în teatrele de operaţii din Afganistan, unitatea din Bănie a reuşit să se impună ca una dintre cele mai reprezentative ale Armatei Române. Comandantul batalionului este colonelul doctor Dan Ionescu, un om carismatic şi un profesionist desăvârşit.

Dan Ionescu: Nu poţi să fii un bun militar, nu poţi să fii un bun coleg lângă celălalt coleg al tău, într-o situaţie limită, decât dacă această meserie te atrage.

ReporterFlorin Firu: Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab, din Craiova, are o vastă experienţă în privinţa participării la operaţiunile internaţionale, cea mai recentă fiind în 2011 în teatrul de operaţii din Afganistan. Din nou col. dr. Dan Ionescu:

Dan Ionescu: Ca şi elemente definitorii ale acestei misiuni, pot să vă spun că am fost ca de obicei în teatrele de operaţii în Afganistan şi Irak parteneri şi subordonaţi partenerilor americani. Din punct de vedere al misiunilor, spectrul acestora a fost, în general, grevat de asigurarea securităţii populaţiei locale, asigurarea mobilităţii şi libertăţii de mişcare în spaţiul de care răspundeam şi, de asemenea, haide să zic aşa, curăţirea zonei de mijloacele improvizate.

ReporterFlorin Firu: Plutonierul adjutant Gabriel Boldişor este consilierul comandantului pentru problemele maiştrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. A fost atras încă din copilărie de cariera militară. Acum povesteşte cu mândrie şi satisfacţie despre experienţele trăite în această unitate de elită a Armatei Române.

Gabriel Boldişor: În teatrul de operaţii trebuie să dai la o parte toate probleme care te apasă, fiind foarte concentrat la ceea ce înseamnă pregătirea şi executarea fiecărei misiuni în parte.

ReporterFlorin Firu: Plutonierul major Daniel Fratoşniţeanu este comandantul grupei de infanterie. Ca pentru fiecare, cele mai intense experienţe de până acum au fost cele din teatrele de operaţii.

Daniel Fratoşniţeanu: Cea mai mare provocare a fost ca, de fiecare dată când am participat la o misiune internaţională, să ne întoarcem cu toţi oamenii înapoi acasă; pentru mine, ca şi mic comandant, ca deciziile pe care le iau în diverse momente să fie cele mai bune.

ReporterFlorin Firu: Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab face parte din Brigada 2 Infanterie Rovine Craiova şi a participat la 12 misiuni internaţionale pe trei continente.

Realizator: Am fost alături de aceşti bravi militari, atât în Afganistan, cât şi în Irak. De precizat că acest batalion de elită al Scorpionilor Roşii a fost întărit, creat şi ridicat sub comanda, pe atunci, a maiorului Nicolae Ciucă, actualmente general, comandantul diviziei de la Buzău. Cristi Dumitraşcu, te rog să ne spui câteva cuvinte despre activităţile, ceremoniile şi evenimentele organizate de MapN pentru a marca acest eveniment deosebit, Ziua Armatei României. După părerea mea, în acest an au fost cele mai bune, cele mai frumoase manifestări.

Cristian Dumitraşcu: Da. Vorbeam şi mai devreme cu invitatu nostru despre faptul că, într-adevăr, pare a fi de departe în ultimii 20 de ani cea mai bine organizată şi cea mai transparentă sărbătoare a Armatei, pentru publicul larg, pentru că, în Armată, în fiecare an s-a sărbătorit. Sigur, cap de afiş a fost această medaliere a regelui Mihai I şi a celor doi foşti preşedinţi. În rest, toate lucrurile care s-au întâmplat au fost în nota obişnuită, precum spuneam în armată s-a întâmplat mereu asta, la toate locurile, monumentele unde ...

Realizator: Pentru prima dată în licee, am înţeles, s-a aniversat Ziua Armatei?

Cristian Dumitraşcu: Unde?

Realizator: În licee.

Cristian Dumitraşcu: Da. Acesta, într-adevăr, a fost un program original, să spunem, pentru că până acum nu s-a mai întâmplat de Ziua Armatei, Ziua Armatei în licee. A fost promovată armata, a fost....

Realizator: Câte un liceu în fiecare sector şi, în ţară, în care o echipă formată din reprezentanţi ai birourilor de presă, de informare-recrutare, şi istorici sau veterani de război şi militari participanţi la misiuni în teatrele de operaţii au prezentat importanţa Zilei Armatei României.

Cristian Dumitraşcu: Am difuzat sâmbăta trecută, la "Jurnalul militar", un reportraj pe care l-au realizat colegii noştri, acolo, la liceu, şi copiii se jucau ei cu armele şi vine şi zice: "Ce îţi place la Kalaşnikov?" "E cea mai bună. Asta îi omoară pe toţi".

Realizator: Fără să ştie, aveau dreptate copiii, Kalanişkovul rămâne în continuare arma de asalt cea mai puternică şi cea mai vândută.

Cristian Dumitraşcu: Şi este încă una dintre cele mai performante.

Realizator: Domnule Horia Mihălcescu, discutam înainte de emisiune şi de onorurile, şi de respectul acordat în acest an şi Majestăţii Sale Regele Mihai, spre deosebire de alţi ani.

Horia Mihălcescu: Da. E un fapt îmbucurător sau e îmbucurător la scară istorică, nu din punct de vedere personal, deşi, sigur, e un moment aniversar şi trebuie ţinut cont de faptul că Majestatea Sa este singurul şef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care mai trăieşte şi astăzi, drept pentru care, trebuie să-i spunem la mulţi ani, şi lui şi Armatei României. Pentru prima oară, aici fiind o emisiune dedicată pur Armatei Române, este greu să intrăm în subtextul politic, care, fără discuţie ...

Realizator: ... Armata Română, să precizăm, ca element important în stabilitatea şi securitatea naţională,...

Horia Mihălcescu: ...exact.

Realizator: Şi bineînţeles un factor important chiar şi în echilibrul geopolitic şi geostrategic al regiunii.

Horia Mihălcescu: Fără discuţie, însă este şi pentru prima oară, când există un context politic care a favorizat această asociere, această asumare...

Cristian Dumitraşcu: ...deschidere...

Horia Mihălcescu: ... o deschidere către această relaţie, desigur că şi Casa Regală, dacă ne aducem aminte, anul trecut a făcut nişte eforturi în sensul comunicării, în sensul nu neapărat al promovării, că promovare poate suna mai ciudat, mai puţin interesant...

Realizator: ... când culmea a fost o vârstă rotundă pentru Majestatea Sa. Este vorba de 90 de ani.

Horia Mihălcescu: 90 de ani în care Majestatea Sa a avut un discurs în Parlament, după mai bine de 60 de ani, deci au fost nişte momente istorice şi sunt nişte momente istorice care din perspectiva noastră, ca cetăţeni români, ne pot individualiza în cadrul a ceea ce se cheamă UE.

Realizator: Şi peste ani vom putea vorbi, domnule Mihălcescu, Cristi Dumitraşcu, despre faptul că am fost contemporani şi am trăit cu Majestatea Sa Regele Mihai, i-am ascultat discursul din parlamentul României şi, de asemenea, l-am văzut în viaţă ca ultim şef de stat, suveran, care a avut o contribuţie importantă la soarta celui de-al Doilea Război Mondial.

Horia Mihălcescu: Absolut. Desigur că aici referitor la acel moment şi la succesiunea de momente imediat ulterioare există încă o dezbatere care rămâne a fi lămurită de istorici, ncă unele dintre arhive nu au fost deschise, încă probabil sunt multe lucruri de spus ...

Realizator: ... mai sunt şi la Moscova foarte multe din aceste arhive la care în parte am avut acces datorită istoricilor în primul rând şi în parte nu am avut acces, rămân lucruri de descoperit.

Cristian Dumitraşcu: Într-o mare parte nu am avut acces.

Realizator: Da, Cristi, puteţi să ...dar trebuie să aşteptăm, cred că şi 150 de ani, nu numai 50 de ani!

Horia Mihălcescu: Asta este oarecum în firea lucrurilor în domeniul acesta special ...

Realizator: Aşa cum nici la Tezaur nu mai avem acces pentru că ...

Horia Mihălcescu: ... la Tezaur să sperăm că la un moment dat lucrurile, astrele, se vor aşeza în asemenea măsură încât să îl recuperăm.

Realizator: Da. Tezaur care să aducem aminte, a ajuns la Moscova tot în urma unor operaţii militare pentru a fi protejat din calea inamicilor.

Horia Mihălcescu: Şi probabil că este în continuare protejat.

Realizator: Da, este foarte bine protejat.

Cristian Dumitraşcu: Este foarte bine protejat, ne putem da seama. Trecem la încă o corespondenţă pentru "Euroatlantica", comandantul Brigăzii 81 Mecanizate din Bistriţa, generalul Dan Florin Grecu, i-a acordat un interviu colegei noastre Cristiana Sabău.

Reporter Cristiana Sabău: Ziua Armatei, la Bistriţa, la "Şoimii Carpaţilor" şi la "Dragonii Transilvani", aşa cum sunt cunoscuţi infanteriştii comandaţi de generalul Dan Florin Grecu.

Dan Florin Grecu: Ziua de 25 octombrie este o zi de sărbătoare pentru toţi militarii români şi este pentru noi un prilej în primul rând de a rememora tradiţiile glorioase ale înaintaşilor noştri, celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea României şi cei care în 1944, la 25 octombrie, au eliberat ultima palmă de pământ a teritoriului românesc.

Reporter: Generalul de brigadă Dan Florin Grecu, comandantul Brigăzii 81 Mecanizate Bistriţa, spune că în acelaşi timp ziua de 25 octombrie este una de bilanţ.

Dan Florin Grecu: Ne putem uita înapoi, ce am realizat, pentru a ne îndeplini obiectivele propuse, ce mai avem de făcut şi cum putem să reuşim ca armata să fie ceea ce trebuie să fie, punctul de stabilitate pentru securitatea şi apărarea ţării.

Reporter: Dacă trage linie şi adună, Brigada 81 Mecanizată Bistriţa are cu ce se mândri. Prin Batalioanele sale, 811 Infanterie "Dragonii Transilvani", şi 812 Infanterie "Şoimii Carpaţilor", a participat la multe misiuni în Angola, Afganistan, Albania sau Irak. Despre acestea, generalul de brigadă Dan Florin Grecu spune că:

Dan Florin Grecu: Sunt perioade foarte grele pentru că, pe de o parte, necesită o pregătire extraordinar de atentă aici, în ţară, şi este o perioadă grea acolo, în teatru, unde într-un mediu cu riscul ridicat, militarii noştri se duc să realizeze o zonă de stabilitate, o zonă de siguranţă.

Reporter: Peste tot, pe unde au fost, militarii şi-au câştigat respectul camarazilor.

Dan Florin Grecu: Am lucrat, am avut ocazia să cooperăm cu militari americani, britanici, australieni, polonezi, cehi, nemţi, olandezi, francezi şi ne-am bucurat de fiecare dată de aprecieri foarte bune şi nu în stilul politicos, colegial, ci bazat pe fapte reale.

Reporter: De Ziua Armatei, generalul de brigadă Dan Florin Grecu transmite, de la Bistriţa, următorul mesaj.

Dan Florin Grecu: Tuturor militarilor brigăzii, dar nu numai ai brigăzii, tuturor militarilor români nu pot să le transmit decât salutul camaraderesc al militarilor Brigăzii 81 Mecanizat, iar celorlalţi, care nu fac parte din marea familie a Armatei, dar sunt societatea noastră, sunt naţiunea noastră, să le transmit mesajul nostru, al forţelor terestre, "Contaţi pe noi!".

Realizator: Le transmitem şi noi militarilor astăzi, de ziua lor, "La mulţi ani!", de aici, de la emisiunea "Euroatlantica" şi să fie siguri că noi contăm pe ei pentru că, până acum, ne-au dat foarte multe dovezi că ne putem mândri, în orice situaţie, cu aceşti bravi ostaşi. Putem spune, domnule Horia Mihălcescu, că Armata astăzi şi ieri, şi în aceste zile aniversare, a avut un rol important chiar şi pentru apropierea unor foste personalităţi politice care nu aveau o relaţie foarte bună până acum. Iată, decorarea domnului preşedinte Iliescu, împreună cu domnul preşedinte Constantinescu şi, după aceea, a Majestăţii Sale Regele Mihai, de către Armata României, în aceeaşi zi şi în aceeaşi perioadă.

Horia Mihălcescu: Eu mi-aş aduce aminte altceva decât dumneavoastră. Mi-aş aduce aminte de Majestatea Sa Regele Mihai şi fostul preşedinte Ion Iliescu, mai degrabă, decât de domnul preşedinte Iliescu şi domnul preşedinte Constantinescu.

Realizator: Da, ca niciodată, tot Armata i-a adus alături.

Horia Mihălcescu: Au fost alte momente istorice şi momentul respectiv..., sigur că tulburările şi poziţiile erau cu totul altele. Astăzi sigur că vorbim despre foşti şefi de stat care nu mai sunt angrenaţi în vâltoarea asta, în bătălia asta politică. Desigur că un moment aniversar, în mod normal, trebuie să îi aducă şi pe cei actuali şi pe cei foşti laolaltă pentru că aşa e corect şi aşa întăreşte Armata Română prezenţa unor personalităţi de prim rang. Nu numai că e justificată, dar şi întăreşte prestigiul Armatei, prestigiu de care Armata se bucură, dar niciodată o măsură în plus la treaba asta nu strică. Sigur că şi preşedintele Băsescu are rol în această..., sau ar fi trebuit să fie prezent în...

Realizator: Da, în acest an, Cristi, nu l-am remarcat pe şeful statului..., pe preşedintele Traian Băsescu, la aceste aniversări.

Horia Mihălcescu: Nu. Da, pare cel puţin straniu, dar astea sunt probabil şi clipe care ţin de apropiatele alegeri, fiecare cu strategia şi tactica lui de comunicare. Însă, acum, dacă e să vorbim de Armată, într-adevăr, faptul că este o instituţie care reprezintă statalitatea, care este o instituţie care...

Realizator: Şi a menţinut statalitatea şi...

Horia Mihălcescu: ... menţine statali..., care a menţinut statalitatea şi care reprezintă totuşi o forţă a echilibrului, în orice societate, chiar şi în societatea românească.

Realizator: Mi-aduc aminte - scuze pentru această întrerupere - în fine, nu pot să uit că am petrecut aproape patru ani în Irak şi în Afganistan. Vorbeam cu oameni de acolo, şi oameni bine pregătiţi, cu studii superioare, şi îmi spuneau la un moment dat: voi, românii, nici nu vă daţi seama cât de importantă este pacea şi liniştea în ţară. Noi nu o preţuim, în nici un caz, cât o preţuiesc aceşti oameni, care au o lipsă de securitate şi de stabilitate. Tocmai de aceea, spun că trebuie să privim cu mai multă încredere şi respect faţă de Armata României.

Cristian Dumitraşcu: Da, fără discuţie, o situaţie conflictuală în orice ţară îi distruge, în mare măsură, şansele de evoluţie. Iar România, din punctul ăsta de vedere, a fost ferită de conflicte majore.

Realizator: Şi datorită armatei, trebuie să o spunem, pentru că şi acum, în acest moment, Armata îşi asumă un rol important pentru a ne apăra chiar şi în Afganistan, departe de ţară, pentru că ţinem duşmanul, inamicul, departe de fruntariile ţării, pentru liniştea celor de acasă. Ţinându-i ocupaţi acolo, nu le dai prea multe motive şi nu le dai libertate de acţiune să vină aici, în Europa, să te atace. E vorba de terorişti.

Horia Mihălcescu: Au mai fost momente importante, când cu armata s-a ţinut departe conflictul şi ocupantul. În '68, să ne amintim.

Realizator: Sigur, că da.

Horia Mihălcescu: Armata a fost pe graniţe, acolo, când eram cu toţii...

Realizator: Sigur, că da, când ne gândeam...

Cristian Dumitraşcu: Vorbim de Armata Română, să nu...

Realizator: Armata Română.

Horia Mihălcescu: Armata Română. Armata Română, care era pe graniţe.

Cristian Dumitraşcu: Existau alte armate, care, în '68...

Horia Mihălcescu:... erau pe partea celalată a graniţei.

Realizator: Sigur, că da. Şi erau pe partea cealaltă a graniţei şi eram pregătiţi şi atunci, cu Armata Română, chiar şi în acel regim, de tristă amintire.

Horia Mihălcescu: Sunt cărţi scrise despre acele momente exemplare. A fost...

Realizator: Sigur, că da. Cu documente care au ieşit chiar şi din... Au fost scoase la iveală şi din arhivele britanice, care au subliniat faptul că Moscova era pregătită pentru o intervenţie în România, în '68, când România a avut poziţia respectivă. Dar pentru că vorbim, iată, de '68, să coborâm din nou în timp, să ne întoarcem, Cristi, te-ai întâlnit cu nişte veterani de război, care merită tot respectul şi aprecierea noastră, iată, ne întoarcem privirea şi mulţumirile către ei, cei care au făurit această... Destinul acestei ţări.

Cristian Dumitraşcu: Nu puteau lipsi veteranii de război din emisiunea noastră, de Ziua Armatei, pentru că, nici n-a fost greu să-i găsesc şi, Doamne ajută, că mai sunt încă printre noi, la aceste depuneri de coroane şi la toate aceste ceremonii. De Ziua Armatei am fost la Galaţi, am vorbit cu mai mulţi veterani de război, îi vom asculta pe doi dintre ei, pe şeful Filalei Veteranilor de Război şî pe adjunctul domniei sale. O să vedeţi că au adus în discuţie şi momentul abdicării, este foarte interesant să aflăm cum a fost acest eveniment trăit.

Realizator: Şi privit de aceşti veterani...

Cristian Dumitraşcu: De trăitorii acelui moment.

Realizator:... ai ţării. Ai ţării, nu numai ai războiului...

Cristian Dumitraşcu: Sigur, că da.

Realizator:... pentru că sunt veteranii noştri. Cristi Dumitraşcu, aşadar, s-a întâlnit, astăzi, cu veteranii de război care au luptat în al II-lea Război Mondial pe linia Focşani - Nămoloasa - Galaţi.

-: Comandor Orova Ştefan, preşedintele Filialei Galaţi a Uniunii Veteranilor de Răboi.

-: Locotenentul Bodea Ştefan, veteran de război, secretarul Uniunii Veteranilor de Război - Galaţi.

Orova Ştefan: Căutăm să cinstim prin prezenţa noastră această Zi, a Armatei.

Reporter: Unde vă găseaseaţi pe 25 octombrie 1944?

Orova Ştefan: Eram pe linia de frontieră, adică linia de rezistenţă Nămoloasa - Focşani. În '30 eram militar activ, la Roman, în '30 am depus şi jurământul militar şi se făcea propaganda că a plecat dictatorul, a plecat cutare, a plecat cutare, suntem liberi, suntem socialişti...

Reporter: Asta spuneau comuniştii.

Orova Ştefan: Era comuniştii. Au făcut propagandă comunistă şi propagandă comunistă a fost până în...

Realizator: '89.

Orova Ştefan: Până în '90.

Bodea Ştefan: Eu cred că era mai bine. Era mai bine dacă atunci se făcea o schimbare.

Orova Ştefan: În sfârşit, el nu mai putea să mai stea, regele, nu putea să mai stea, era încolţit de...

Bodea Ştefan: Nu putea să /.../ tancurile ruse sovietice au ocupat ţara. Şi dacă au ocupat ţara, ce putea să facă?

Reporter: Da, asta era atmosfera.

Bodea Ştefan: Sigur, atmosfera. Nu puteai să faci nimic. Care făcea, era terminat. Aşa că... Mihai nu putea să facă nimic, decât să părăsească ţara. Dacă nu părăsea ţara, îl aducea la Moscova şi-l sacrifica.

Reporter: Ce doriţi dumneavoastră să se audă în seara asta la radio de Ziua Armatei, din parte dumneavoastră?

Orova Ştefan: Tineretul să ştie, să se citească istoria şi bravilor militari care au fost şi în Primul Război Mondial şi în al Doilea Război Mondial. De exemplu, în Primul Război Mondial, tata a fost cu fratele meu, cu trei persoane, cinci persoane din familia mea. În al Doilea Război Mondial au fost şapte persoane. Şi cu mine. Şapte persoane. În al Doilea Război Mondial. Acuma, nepoţii mei nu mai fac armată, nu se mai face armată, nu mai este nici armată, nu mai este...

Bodea Ştefan: Tineretul trebuie ca să iubească armata şi o să servească aşa cum am servit-o şi noi. Patruzeci de ani de zile am servit Armata.

Realizator: Oameni care merită tot respectul nostru. Veteranii de război, din păcate din ce în ce mai puţini, iată, din păcate...

Cristian Dumitraşcu: Şi cu pensiile tăiate. Să zicem treaba asta.

Realizator:...şi cu pensiile tăiate, mulţi dintre ei cu sume derizorii.

Cristian Dumitraşcu: Da.

Realizator: Este adevărat. Vorbim şi, din păcate, numai la anumite evenimente şi cu anumite prilejuri despre veteranii de război din cel de-al II-lea Război Mondial, ne aducem aminte şi din ce în ce mai puţini sunt şi Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul. Da, vorbim despre ei, totuşi, dar, cred, că ar trebui să vorbim în acelaşi timp şi despre veteranii zilelor noastre, veteranii teatrelor de operaţii, pentru care statul poate face ceva. Din păcate, Cristi Dumitraşcu, sunt foarte puţine legi care îi ajută pe cei care se întorc din teatrele de operaţii şi sunt şi ei, îi consider veterani.

Cristian Dumitraşcu: Pentru că evenimentele au luat-o, cumva, înaintea legiferării, ca sa spun aşa. Adică, s-au întâmplat, poate, mai repede decât oamenii care trebuie să promulge legi, să le compună, să le emită - nu?

Realizator: Sigur că da.

Cristian Dumitraşcu: Cu siguranţă, se va reglementa.

Realizator: Eu vorbesc, de multe ori, Cristi, eu vorbesc cu aceşti bravi cetăţeni ai României, pentru că nu-i pot numi altfel, şi, cu toate că, ei, în sufletul lor, se simt uitaţi de legiferatori şi de cei care ar trebui să facă legi în sprijinul acestor veterani, sunt mândri, în continuare, şi îşi servesc patria, indiferent de condiţii. Mulţi dintre ei, - ştii foarte bine, că am printre aceşti militari foarte mulţi prieteni, sunt invalizi de război sau au anumite probleme - nu primesc în totalitate sprijinul pe care ar trebui să-l primească din partea statului român, cu toate că eu îi consider şi pe ei veterani de război. Domnule Mihălcescu...

Horia Mihălcescu: Ceea ce e foarte interesant, trecând peste lucruri dramatice din existenţa acestor oameni, ascultându-i pe veterani, constaţi că existau atunci un numă foarte mare de români care erau capabili să-şi dea viaţa pentru o idee, până la urmă, pentru propria lor ţară.

Realizator: Şi pentru idealuri, pentru că...

Horia Mihălcescu: Şi pentru idealuri, şi pentru proprietăţile pe care le aveau, şi pentru ideea de Românie, până la urmă.

Realizator: Şi pentru interesele care nu sunt neapărat cele personale - sunt cele naţionale.

Horia Mihălcescu: Absolut.

Cristian Dumitraşcu: Vedeam, în interviul pe care l-aţi luat, această determinare, această viziune continuă a lor legată de România, chiar dacă au trecut, cu certitudine, printr-o perioadă... perioada comunismului n-a fost fericită pentru nimeni şi...

Realizator: Dar nici perioada războiului n-a fost uşoară pentru ei.

Cristian Dumitraşcu: Dar oamenii ăştia n-au regretat, şi constatăm că atunci...

Horia Mihălcescu: Constatăm că atunci erau mulţi oameni, milioane de români capabili să-şi dea viaţa pentru România şi astăzi vedem mult mai multe milioane de români care îşi doresc să plece din România, ceea ce, sigur, la o distanţă atât de mare de timp, nu este de natură a ne bucura. Şi atunci, trebuie să ne punem serios problema ce rol joacă fiecare instituţie, pentru că, iată, astăzi, am avut un moment care ar fi trebuit să fie un moment de solidaritate în care să vedem...

Realizator: ...solidaritate naţională la toate nivelurile.

Horia Mihălcescu: Sigur că da. La toate nivelurile în care să înţelegem că avem foarte puţine momente într-un an în care putem să stăm toţi la aceeaşi masă, chiar dacă nu suntem toţi bucuroşi, dar, în care să putem comunica, în care să ne putem spune lucrurile şi în care să putem merge mai departe. România nu este în cea mai bună situaţie, Uniunea Europeană nu este în cea mai bun situaţie, dar, şi România şi Uniunea Europeană vor exista, cu certitudine, şi vor merge înainte. Treaba noastră este să facem ca lucrurile astea să se întâmple cât mai repede şi cât mai eficient. Şi, din punctul ăsta de vedere, este o zi în care... pe care şi clasa politică ar fi trebuit să o fructifice mult mai bine, şi ar fi trebuit să ne adunăm mai mulţi şi mai simplu, în jurul acestui eveniment pentru care din nou vreau să urez "La mulţi ani!" Armatei Române şi Majestăţii Sale, Regelui Mihai.

Realizator: Şi, nimic nu ar fi fost posibil, să aducem aminte, nici în istoria recentă, nici în istoria contemporană, fără contribuţia esenţială pe care a avut-o Armata României. "La mulţi ani!", militari, "La muli ani!", Armatei României şi suntem alături de toţi militarii care acum se află în tearele de operaţii. Cristi...

Cristian Dumitraşcu: Este important că Armata, şi anul acesta, a dat un semnal de unitate, şi să sperăm că aşă cum aţi spus, clasa politică va lua aminte.

Realizator: Euroatlantica, la final, ediţie dedicată Zilei Armatei României, pe care am realizat-o împreună cu Cristi Dumitraşcu de la Redacţia Militară Radio. Invitat, în studio, a fost Horia Mihălcescu. Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi Nicu Popescu.