Viitoarea administraţie americană şi securitatea euroatlantică

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a făcut deja nominalizări pentru viitorul executiv de la Washington şi ne referim în primul rând la cei care vor fi responsabili cu politica externă şi de apărare a SUA, decizii ce vor influenţa, cu siguranţă, echilibrul internaţional. Viitoarea administraţie americană şi securitatea euroatlantică este tema de astăzi a emisiunii. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar. Vom avea corespondenţe în emisiune din Moscova şi Washington. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA, pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: viitoarea administraţie americană şi securitatea Euroatlantică.
(...)
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz! Bine aţi revenit la RRA!
Alexandru Grumaz: Bună seara, domnule Dobriţoiu!
Radu Dobriţoiu: Abordăm în această seară o temă importantă pentru securitatea euroatlantică, dar şi pentru echilibrul global. Încă din campania electorală preşedintele ales, Donald Trump, a anunţat o nouă abordare a administraţiei de la Washington, atât pentru politica externă, dar şi pentru cea de securitate şi apărare. Cât de mult credeţi că va pune în practică Donald Trump aceste modificări profunde, anunţate în campanie?
Alexandru Grumaz: Campania care a trecut ne-a relevat un fapt extrem de important, mesajul acesteia este, de fapt, încheierea unei forme de globalizare pe care a practicat-o în ultimii 20-25 de ani, atât SUA, cât şi Marea Britanie. Epoca Obama s-a încheiat, a început epoca Trump, iar Donald Trump revine la filosofia valorilor fundamentale de libertate şi ale creştinismului. S-a inaugurat, astfel un model care se bazează pe negocieri şi pragmatism, un model diferit de cel utilizat până acum la Washington şi vă reamintesc acest model care se utiliza până acum, era lobby-işti plus politicieni. Avem, de asemenea, şi câteva constrângeri la care va fi supus preşedintele Trump în perioada care urmează, una dintre ele am să o amintesc, constrângerea politică deoarece, după cum ştim, congresul este dominat de republicani atât la Senat, cât şi la Cameră şi democraţii vor face opoziţie la toate măsurile pe care Donald Trump va încerca să le ia. Dar, problema care este destul de importantă pentru noul preşedinte este faptul că Partidul Republican nu este unit în interiorul lui, ci este divizat în ceea ce priveşte politica externă, în special. Acesta este un lucru foarte important, pe lângă cei care sunt alături de John McCain, de partea cealaltă sunt echipa de la Tea Party, libertarienii şi izolaţioniştii.
Radu Dobriţoiu: Înţelegem, aşadar că va fi dificil ca preşedintele ales al SUA, Donald Trump, să pună în practică, în totalitate, ceea ce a promis în campania electorală.
Alexandru Grumaz: Va fi foarte greu, pentru că, pe lângă acestea, mai sunt constrângerile economice legate de legile economice, legile economice şi de piaţa acţiunilor, care vor influenţa foarte mult politicile în domeniul economic şi, de asemenea, este vorba de sistemul internaţional, care are anumite reguli pe care trebuie să le respecţi.
Radu Dobriţoiu: O atitudine nouă în politica externă, promisă de Donald Trump, preşedintele ales al SUA, atitudine ce se doreşte mai apropiată de experienţa lumii reale, inclusiv o relaţie mai caldă între Washington şi Moscova. Transmite din SUA, Doina Saiciuc.
Corespondenţă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Oficiali ai echipei de tranziţie a lui Donald Trump spun că în vreme ce există tratate şi alianţă pe care preşedintele ales le consideră centrale pentru securitatea naţională a SUA, mare parte din peisajul global este deschisă dezbaterii, întrucât domnul Trump este hotărât să abordeze politica externă cu o atitudine nouă, proaspătă şi să nu fie captivul unei ideologii sau al unei istorii deja scrise. Principiul este reflectat în compunerea echipei sale de securitate naţională. Ea include bărbaţi cu o vastă experienţă în afacerile mondiale, care nu vin cu o perspectivă ideologică sau politică ci, după cum spun oficiali ai echipei de tranziţie, vin cu experienţa lumii reale. Va fi o politică neconvenţională care ar promova, spune preşedintele ales, stabilitatea şi pacea de pe o poziţie de putere. Relaţia apropiată cu preşedintele Putin a lui /.../, nominalizat pentru poziţia crucială de secretar de stat, semnalează, altfel, destul de clar, că domnul Trump doreşte cu adevărat relaţii mai calde între Washington şi Moscova. Faptul este că Donald Trump l-a nominalizat /.../ la doar patru zile după ce CIA a spus că Rusia a interferat în alegerile prezidenţiale americane, sugerând că hackerii Kremlinului au spart sistemele de computere ale democraţilor pentru că Vladimir Putin l-a dorit la Casa Albă pe Donald Trump. Vladimir Putin crede că îl poate manipula pe Donald Trump, arată într-un interviu Michael Morell, fost director CIA, că a fost ofiţer de intelligence, Putin ştie - spune Morell - că este uşor să faci jocul unei personalităţi narcisiste, adică să o flatezi pentru a obţine ce vrei.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, nominalizare pentru funcţia de secretar de stat al Statelor Unite, şeful uneia dintre cele mai mari companii petroliere Exxonmobil, Rex Tillerson, relaţii foarte bune ale lui pe care le are în Rusia, atât cu preşedintele Putin, pe care îl cunoaşte încă de pe vremea preşedinţiei Elţin, dar şi cu Igor Sechin, şeful Rosneft, cea mai mare companie rusă de petrol, cu care Exxon are proiecte. De asemenea, Tillerson este membru în Consiliul de administraţie al cunoscutului /.../ Consiliu pentru Studii Strategice şi Internaţionale, iar /.../ preşedintele acestei instituţii spunea că Rex Tillerson a avut probabil mai mult timp de discuţie cu Vladimir Putin decât oricare alt american, cu excepţia lui Henry Kissinger.
Alexandru Grumaz: Acum, vedeţi, poziţia de secretar de stat este extrem de importantă. Problema este, la ora actuală, nu la numirea lui Tillerson în această poziţie, pentru că aceste poziţii trebuie confirmate de către congres şi după cum ştiţi, sau vă aduceţi aminte, din ceea ce s-a... din politica desfăşurată de Congresul american, republicanii au avut în centrul atenţiei, ca inamic principal, Rusia, întotdeauna. Deci, americanii au în politica lor acest lucru. Ei au fost promotorii acestor măsuri luate împotriva Rusiei, după Crimeea şi după ocuparea părţii de est a Ucrainei.
Radu Dobriţoiu: Dovadă este şi scutul antirachetă... elemente ale scutului antirachetă de la Deveselu, pentru că au fost susţinute aceste instalaţii... sunt în primul rând americane, înainte de a fi integrate în sistemul antibalistic al NATO.
Alexandru Grumaz: Kennedy spunea că marea provocare a unei administraţii este numirea secretarilor de stat. Deci, era cea mai importantă pentru că cei care sunt numiţi, trebuie să participe împreună cu cei care au fost în poziţii în jur de două luni, la preluarea sarcinilor...
Radu Dobriţoiu: Transfer...
Alexandru Grumaz: Da, un transfer de sarcini, asta este un lucru extrem de important care în filozofia noastră a românilor nu există. La noi, fiecare care vine inventează ceva nou, adică este un fel de reinventare a apei calde, de fiecare dată, la fiecare administraţie. Nu este o continuitate în ceea ce constă politica externă, politica militară şi aşa mai departe. De asemenea, americanii trebuie să lucreze, la ora actuală, la marea strategie a lor, deci la grand strategy pe care ei o... şi acesta a fost unul din punctele pe care generalul Flynn, Michael Flynn care este consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui /.../ care nu necesită o aprobare din partea Congresului, a propus, a spus: suntem în secolul 21 şi nu avem o strategie a secolului 21. A fost acea directivă a lui Truman, în secolul 20, care a ... practic a fost valabilă pe întreaga desfăşurare a Războiului Rece, până la... şi care îşi propusese ca obiectiv final, distrugerea comunismului. Deci, înlăturarea comunismului, ceea ce s-a şi întâmplat.
Radu Dobriţoiu: Probabil şi cea mai mare doctrină americană, după doctrina Monroe pentru Statele Unite.
Alexandru Grumaz: Da, exact. Deci de asemenea, Departamentul de Stat în perioada lui Obama, aţi văzut, n-au fost nici ambasadori numiţi prin foarte multe ţări, nici poziţiile din Departamentul de Stat n-au fost ocupate...
Radu Dobriţoiu: Nici acţiuni extreme, din punctul de vedere al intervenţiilor militare nu au fost.
Alexandru Grumaz: Bun, acum o să vedem ceea ce... la ora actuală suntem la stadiul în care alegem secretarii de stat şi este foarte interesant că este o inflaţie, să zicem aşa, de personalităţi militare care preiau puncte strategice în administraţia americană.
Radu Dobriţoiu: Amintesc, acum o săptămână, preşedintele ales, Donald Trump a anunţat că va îl propune pe James Mattis, în funcţia de secretar al Apărării - este un general
în rezervă al Corpului puşcaşilor marini căruia i s-a spus - avea porecla Mad Dog - câine turbat, pentru că este renumit pentru limbajul dur şi experienţa pe câmpul de muncă din Irak, dar şi pe cel din Afganistan, domnule general.
Alexandru Grumaz: Aici sunt două lucruri interesante care vreau să vi le fac cunoscute. Noul ministru al Apărării, cum îi spunem noi, dar de fapt este secretarul Apărării, James 'Mad Dog' Mattis este un oponent declarat al lui Putin. El a avertizat încă din 2015 că dinspre Rusia vine cel mai mare pericol. În pofida poreclei sale, Mattis este considerat un 'thinker' adică un gânditor, capabil să citeze din Marc Aurelius şi să aibă o viziune globală. Însă important pentru România este faptul că el s-a opus constant politicilor pasive ale preşedintelui Obama, în special înţelegerea cu Iranul, pe care nu o acceptă, motiv pentru care...
Radu Dobriţoiu: Şi o critică de altfel şi Donald Trump.
Alexandru Grumaz: Motiv pentru care el a fost trecut în rezervă şi aici este o pleiadă de generali care au fost... Stanley McChrystal care a reformat forţele speciale, Flynn, care este actualmente consilier, generalul Petraeus, deci toţi aştia au fost.... Bun. Al doilea lucru pe care voiam să vi-l spun este avantajul pe care îl are Mattis este că chairmanul la ora actuală, deci preşedintele comitetului întrunit al şefilor de State Majore, generalul Dunford i-a fost subordonat în 2003 la bătălia pentru Bagdad, în războiul din Golf, şi a fost o victorie strălucită a comandanţilor...
Radu Dobriţoiu: A doua campanie din Golf.
Alexandru Grumaz: Exact. A comandanţilor de la vremea respectivă. Deci este un lucru foarte important. Singurul lucru care-i frământă la ora actuală pe cei care încă îl mai contestă pe Mattis este faptul că Departamentul de Stat va fi preluat de un fost militar.
Radu Dobriţoiu: Dar pentru asta trebuie o dispensă. Domnul general Mattis a ieşit, a trecut în rezervă, este în retragere de 7 ani de zile, ar avea nevoie de un total de 10 ani şi Congresul trebuie să dea o dispensă pentru această ...
Alexandru Grumaz: Da, trebuie să dea. Aceasta nu este o problemă, Congresul e republican, aici nu este problema. Problema este că principiul ca civilii sa conduca sistemul militar este într-un fel încălcat pentru că Mattis provine din rândul militarilor, dar este un lucru foarte bun pentru că Mattis este un om foarte iubit de militarii nu numai din Pentagon - el a fost comandantul Comandamentului central, deci cel care a răspuns de Orientul Mijlociu, cunoaşte foarte bine situaţia din Orientul Mijlociu şi este unul care cred că va aduce o contribuţie importantă la soluţionarea conflictelor din zona respectivă.
Radu Dobriţoiu: Din Afganistan şi poate o soluţie şi pentru Siria. Siria, o altă zonă importantă unde Donald Trump a anunţat că va acţiona.
Alexandru Grumaz: Şi aici trebuie să înţelegem un lucru din numirea lui Mattis. România are un mare avantaj pentru că Administraţia Trump înţelege pericolul rusesc şi îşi va îndeplini angajamentele. Dar şi România trebuie să fie corectă, şi aici mă refer la faptul că trebuie să acorde 2% pentru MApN. Au fost foarte multe voci în perioada dinaintea alegerilor care au spus că Armata nu are nevoie de 2%, ceea ce este complet eronat, mai ales în condiţiile în care Trump a avertizat că statele NATO trebuie să asigure 2%.
Radu Dobriţoiu: Mai mult decât atât, la summitul NATO din Ţara Galilor s-a stipulat, putem spune, acest lucru, ca statele aliate sa acorde pentru Apărare 2% din PIB, adăugand şi faptul că exiostă o înţelegere între partide în acest sens, înţelegere promovată în primul rând de preşedintele Klaus Iohannis şi toate partidele au acceptat până acum să se acorde Apărării 2% din PIB.
Alexandru Grumaz: De asemenea, trebuie să ţinem cont de faptul că Trump moşteneşte o situaţie internaţională explozivă, cu ISIS în Orientul Mijlociu, cu..
Radu Dobriţoiu: Rusia care se...
Alexandru Grumaz: Rusia care, foarte curios, a legat o relaţie militară cu talibanii în Afganistan; cu Hezbollah-ul care a construit o baza militară unde a dus rachete iraniene cu rază medie de acţiune şi cu raza scurtă...
Radu Dobriţoiu: Ceea ce deranjează foarte mult Israelul.
Alexandru Grumaz: ...în Siria. Sigur că da!
Radu Dobriţoiu: Cu Iranul, care joacă foarte greu...
Alexandru Grumaz: Într-un fel, aş spune că domnul preşedinte Trump este în situaţia lui Kennedy, care a moştenit criza rachetelor de la Dwight Eisenhower. De asemenea, poate...
Radu Dobriţoiu: Care a trăit criza rachetelor, dar care fusese generată probabil pe mandatul lui Eisenhower.
Alexandru Grumaz: Da. De aceea, în administraţia Obama s-a făcut un pas important chiar în Ministerul Apărării, chiar la Pentagon, când Obama l-a mai ţinut un an de zile pe Robert Gates ca secretar al apărării - un om cu o experienţă deosebită.
Radu Dobriţoiu: Ne aducem aminte. Da, trebuie să vorbim de această relaţie promisă, mai încălzită, promisă cu Rusia de Donald Trump. Dar aş vrea, domnule general, măcar câteva cuvinte să spunem în această ediţie despre această poveste care se bazează, se pare, şi pe fapte reale, şi anume că hackerii ruşi au avut o contribuţie sau au intervenit, au sprijinit victoria lui Donald Trump în alegeri.
Alexandru Grumaz: Da. Eu am spus la momentul respectiv că au fost cele două organizaţii de informaţii ale Federaţiei Ruse, FSB şi GRU, una a armatei şi una a statului, a Federaţiei Ruse, care au atacat la intervale diferite de timp serverele Partidului Democrat. Numai că de data aceasta ele au fost folosite, materialele obţinute de acolo, printr-o scurgere spre Wikileaks împotriva... Iniţial, atacul s-a dus împotriva lui Clinton, deci a doamnei Clinton, de a putea să îi distrugă campania electorală. Până la urmă, lucrurile au căpătat o altă turnură: au fost scoase materiale referitoare la Trump pe care le elaboraseră democraţii şi care au fost scurse în presa...
Radu Dobriţoiu: Făcute publice după o strategie de comunicare...
Alexandru Grumaz: ...foarte bine pusă la punct. Adică n-au fost întâmplător alese materialele şi ele au fost date într-o anumită ordine.
Radu Dobriţoiu: E clar că ruşii se pregătesc şi se pricep la astfel de acţiuni, pentru că războiul hibrid şi războiul informaţional şi informatic nu le este străin.
Alexandru Grumaz: Culmea e că Alperovitch, cel care a descoperit aceste lucruri - oamenii din firma lui, care se cheamă Falcon, au descoperit aceste lucruri - este de origine rus. El e născut la Moscova, tatăl lui a fost fizician în domeniul nuclear, a făcut un stagiu în... A început să scrie softuri fără să aibă un computer; i l-a adus tatăl lui după un stagiu în Statele Unite, după care au emigrat în Canada şi de acolo s-au dus în SUA.
Radu Dobriţoiu: Rusia doreşte o normalizare a relaţiilor cu Statele Unite, relansarea dialogului între Washington şi Moscova. Rusia aşteaptă inclusiv renunţarea la crearea unei forţe navale permanente în Marea Neagră.
*
Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - Autorităţile ruse manifestă un optimism prudent dar constant faţă de şansele relansării relaţiilor ruso-americane sub administraţia Donald Trump, care - a reamintit marţi Vladimir Putin - s-a pronunţat public pentru normalizarea lor. Rusia susţine normalizarea, deşi înţelege că nu va fi uşor. Condiţia - a spus Putin - este voinţa politică şi respectarea intereselor reciproce.
Rusia a primit favorabil şi desemnarea candidaţilor pentru două funcţii-cheie în administraţia americană: cele de secretar de stat şi consilier pentru securitatea naţională. Rex Tillerson şi generalul Flynn sunt binecunoscuţi în Rusia, inclusiv cunoscuţi ai preşedintelui Vladimir Putin şi adepţi ai relansării relaţiilor cu Moscova.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, consideră că pragmatismul lui Trump şi Tillerson poate fi o bună bază pentru relansarea relaţiilor bilaterale. Analiştii ruşi consideră că administraţia Trump nu va renunţa la scutul antirachetă din Europa, nici - deocamdată, cel puţin - la prezenţa militară suplimentară a NATO în Europa de Est. Ceea ce aşteaptă însă acum Rusia este renunţarea la alte măsuri, inclusiv la ideea unei forţe navale permanente a NATO în Marea Neagră. Marţi, la Belgrad, Serghei Lavrov a declarat că această idee a României este provocatoare, dar el speră că "acum, Bucureştiul va trage concluziile de rigoare".
De asemenea, Serghei Lavrov a acuzat Bucureştiul de blocarea, în ultimii ani, a activităţii Blackseafor, Iniţiativa de cooperare între flotele statelor de la Marea Neagră. În Siria, Rusia speră să se înţeleagă cu Donald Trump în privinţa cooperării militare împotriva ISIS şi a soluţiei politice. Deocamdată, evacuarea opoziţiei din Alep a fost rezultatul acordului secret dintre Putin şi preşedintele Turciei, Erdogan, nu cu SUA. Esenţial pentru Rusia va fi ca Donald Trump să-şi respecte promisiunile ca SUA să nu mai susţină schimbarea regimurilor din alte ţări, din spaţiul postsovietic, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Rusia speră, în acest sens, şi într-o implicare mai redusă a Washingtonului în Ucraina. O altă speranţă a Rusiei este slăbirea presiunilor americane asupra UE, inclusiv în problema sancţiunilor, alături de continuarea schimbărilor din statele UE, în direcţia unei politici mai suverane faţă de Bruxelles, încurajată de schimbările din SUA. Astăzi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ca periculoasă ideea şefei diplomaţiei europene, Federiuca Mogherini, ca UE şi Rusia să adopte o poziţie comună pentru a contrabalansa politica Administraţiei Trump.
Radu Dobriţoiu: Domnule general, noi suntem interesaţi de acest proiect al flotei comune NATO pentru Marea Neagră. Iată, Moscova speră ca Donald Trump să se opună acestui proiect.
Alexandru Grumaz: Deci referitor la flota Mării Negre, aici trebuie să fim foarte bine înţeleşi: noi trebuie să elaborăm un proiect asupra acestei idei de creare a unei flote la Marea Neagră. Avem state membre NATO şi avem state partenere cu Alianţa NATO. Deci avem Georgia, Ucraina partenere şi avem Turcia, România şi Bulgaria, care pot să realizeez această combinaţie a unei flote la Marea Neagră.
Radu Dobriţoiu: Să precizăm pentru că trebuie respetată Convenţia de la Montreux.
Alexandru Grumaz: Bineînţeles şi atunci posibilitatea de a crea această flotă este dată ţărilor riverane, ţărilor care au acces la Marea Neagră, având şi...
Radu Dobriţoiu: Nave străine de luptă au acces în interiorul Mării Negre, dar pe o perioadă determinată de timp.
Alexandru Grumaz: În jur de 27 de zile, 27 de zile au acces în zona aceasta. Problema Mării Negre este dată de faptul că Crimeea a devenit un fel de portavion al Rusiei, în care ruşii au adunat pe lângă flota navală, cu care fac proiecţia forei, inclusiv în Siria, în Mediterană şi de acolo în Atlantic, au adunat tehnică militară de acces... de interzicere a accesului şi anti-acces şi acces deny, deci tehnică care poate influenţa inclusiv operaţiunile de sprijin ale aviaţiei NATO în zona Mării Negre.
Radu Dobriţoiu: Sigur că da. Şi vorbim aici de zona războiului electronic...
Alexandru Grumaz: Exact, exact.
Radu Dobriţoiu:... care este electronic warfare şi foarte important, aţi adus aminte: Rusia construieşte unal doilea aeroport în Crimeea, faţă de cel pe care îl foloseşte deja. Domnule general, există, de asemenea, o opinie exprimată din SUA pentru o armată europeană.
Alexandru Grumaz: Nu. Aici e vorba de ceea ce... cel care s-ar putea să fie adjunctul lui Tillerson, este vorba de John Bolton, care a fost ambasador al SUA la... şi care vorbea într-o revistă despre declaraţiile făcute de liderii europeni referitoare la o armată şi el spunea aşa: "Dacă UE susţine acest lucru, de fapt, ne putem apăra pe cont propriu, atunci vă spun că există mulţi americani care vă spun 'e în regulă' şi apropo, data viitoare când o societate militară autoritară vă va ameninţa, să ne spuneţi cum vă veţi descurca" - spunea el. Cred că, de fapt, pe măsură ce UE discută despre acest lucru, adică despre armata europeană, veţi ajunge, de fapt, să obţineţi ceea ce este mai rău din ambele lumi. Aveţi multă retorică în privinţa capabilităţilor, dar dedesubt totul e gol, este o cochilie goală. Puteţi sfârşi prin a-i provoca pe alţii, poate Rusia, iar atunci când vor afla că armata este slabă, vă veţi găsi într-un punct şi mai periculos - a spus Bolton.
Radu Dobriţoiu: Două cuvinte despre Siria, domnule general.
Alexandru Grumaz: Siria este la un moment de răscruce. Rebelii au început să se retragă din Alep...
Radu Dobriţoiu: SUA ce vor face?
Alexandru Grumaz: SUA vor continua lupta împotriva ISIS.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am vorbit în această ediie despre viitoarea Administraţie americană Donald Trump şi securitatea euroatlantică. Invitat: generalul Alexandru Grumaz. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".