Ucraina şi securitatea regională

Realizator: Radu Dobriţoiu - Revenim la subiectul Ucraina, problematică dezbătută în aceste zile atât la cartierul general al NATO, cât şi la Strasbourg. Ieri alianţa a cerut Moscovei să facă patru lucruri concrete, să ia măsuri reale şi eficiente pentru a opri destabilizarea Ucranei, să creeze condiţii pentru aplicarea planului de pace propus de preşedintele Petro Poroşenko şi să înceteze susţinerea grupărilor armate separatiste şi să oprească fluxurile de arme şi mercenari către Ucraina. Mâine Kievul va lua o decizie importantă, dacă planul său de pace va fi respins, Ucraina va semna, alături de Georgia şi Republica Moldova, Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, în timp ce Rusia a lansat astăzi un nou submarin destinat flotei ruse la Marea Neagră, care se va numi Rostov pe Don, un submarin din clasa "Invizibil". Până în 2016 în Marea Neagră urmează să fie prezente şase astfel de submarine ruseşti. Invitatul ediţiei este analistul militar Radu Tudor. Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu analistul militar Radu Tudor. Bună seara.

Ascultă aici Euroatlantica din 26 iunie

Radu Tudor: Bună seara, Radu Dobriţoiu. Bună seara, Radio România.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, Ucraina doreşte aplicarea unui plan de pace şi menţine încetarea unilaterală a focului. John Kerry solicită Rusiei să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, să împiedice traficul cu arme către separatişti şi să contribuie la eliberarea observatorilor OSCE luaţi ostatici de aceştia. NATO cere, la fel, din partea Rusiei măsuri reale şi eficiente pentru a opri destabilizarea Ucrainei. De cealaltă parte, Moscova întârzie cu măsuri ferme sau se face că nu aude aceste solicitări. Vă rog să comentăm acest dialog între cele două tabere.

Radu Tudor: Mi se pare că Ucraina e într-o situaţie aproape imposibilă, şi anume să determine statul agresor să-şi oprească ofensiva, să-şi oprească ambiţiile teritoriale şi să determine o pace care nu poate fi impusă cu forţele Ucrainei şi cu eforturile internaţionale. Este evident pentru absolut orice persoană care se uită la ceea ce se întâmplă în Ucraina că agresiunea vine din est, că anexările teritoriale care încalcă regulile elementare ale dreptului internaţional vin tot din est, că o populaţie rusofonă înarmată şi organizată în formaţiuni paramilitare a destabilizat complet estul Ucrainei şi l-a transformat într-o zonă de război civil. Este absolut incredibilă răbdarea pe care administraţia de la Kiev o are faţă de aceşti oameni. Şi sunt sigur că reţinerea lor este generată şi de faptul că la orice minim efort militar de a restabili liniştitea, ordinea şi securitatea publică în estul
Ucrainei, dacă mor câţiva cetăţeni ai Ucrainei favorabili Rusiei, nişte rusofoni, în secunda doi Moscova va avea un pretext să treacă la invazia militară. Atât aşteaptă Vladimir Putin, să moară câţiva pro-ruşi, din estul Ucrainei pentru a avea pretextul salvării acestei grupări etnice masive din acea zonă. Şi cred că administraţia de la Kiev e într-o situaţie oarecum imposibilă. Nu este nici membru UE, nici membru NATO, nu are nişte mecanisme de securitate solidă care să-i permită o negociere ceva mai serioasă şi aici intervine, să spunem, factorul istoric. Din păcate, aceste ţări din spaţiul fostei Uniuni Sovietice sunt încă oarecum captive în sfera de influenţă nu doar politică şi economică, ci şi militară a Federaţiei Ruse. Avem deja două ţări care au fost invadate şi ale căror teritorii sunt anexate prin forţă: Georgia 2008, Ucraina 2014.

Radu Dobriţoiu: În acelaşi context, adjunctul ministrului rus de externe, Vasili Nebenzia, a declarat astăzi că Ucraina s-a dovedit a fi monedă de schimb în jocul geopolitic al Occidentului care încearcă să controleze un teritoriu aflat în imediata apropiere a graniţelor Rusiei. "Din păcate s-a încercat ca Ucraina să fie folosită ca monedă de schimb într-un joc geopolitic necugetat în care ignorându-se cultura şi tradiţiile diverse ale acestei ţări s-a urmărit apropierea la maximum de frontierele ruse printr-un teritoriu controlat de Occident" a declarat diplomatul în cadrul unui forum parlamentar internaţional, potrivit Ria Novosti. Pe de o parte există şi un dram de adevăr, dar ca de obicei propaganda rusească se foloseşte de anumite noţiuni reale şi de adevăr pentru a-şi dezvolta propriile doctrine.

Radu Tudor: Aici, din punctul meu de vedere retorica de la Moscova este bine cunoscută de noi, de români, care am trăit atâţia şi atâţia ani sub dominaţia politică şi militară a acestei mari puteri, dar ceea ce observ eu la diplomaţii ruşi şi la reprezentanţii administraţiei Federaţiei Ruse este lipsa totală de onestitate. Pleacă de la nişte premize false şi doresc să impună propria lor viziune şi realitate ce ţine strict de interesele Federaţiei Ruse.
Radu Dobriţoiu: Ne referim aici şi la acordul garantat de Rusia din 1994, semnat în Ungaria, prin care Rusia garanta graniţele de atunci ale Ucrainei, pentru că vorbim de promisiunile Moscovei.

Radu Tudor: Foarte importantă această menţiune. Rusia este un garant al integrităţii teritoriale a Ucrainei prin angajamentele istorice pe care le-a semnat, ca şi moştenitor al Uniunii Sovietice şi tocmai Rusia este cea care îşi încalcă propriile angajamente, nu Occidentul, nu alte părţi. Dacă voinţa poporului ucrainean care se manifestă prin alegerea unor politicieni, unor partide, unui guvern, unei majorităţi parlamentare este ca ei să semneze acordul de asociere şi să adere la Uniunea Europeană, nu vorbeşte nimeni de o aderare la NATO. Dar dacă voinţa populaţiei majoritare din Ucraina este să adere la UE, de ce Federaţia Rusă încalcă suveranitatea Ucrainei, încalcă suveranitatea exprimată prin vot a poporului ucrainean şi are această retorică de tip interbelic. Rusia rămâne ancorată în realităţile celui de-al Doilea Război Mondial. Are un teritoriu care a îngheţat în 1945, care vorbeşte despre nazism, despre fascism, despre forţe imperialiste şi această retorică ce are încă un efect puternic pe plan intern în Federaţia Rusă este absolut depăşită şi moral şi istoric, numai că vedeţi, prin forţa lor militară încearcă să impună aceste realităţi în proximitatea graniţelor Federaţiei Ruse. Am constat un lucru cât se poate de trist, dar care este din punctul meu de vedere periculos pentru securitatea regională şi internaţională. Reprezentanţii administraţiei de la Moscova doresc să menţină o oarecare influenţă sau un control din punct de vedere al securităţii şi din punct de vedere politic în zona Europei de Est, pentru că se tem ca virusul democraţiei să nu cumva să contagieze Rusia. Rusia, din păcate, la fel ca şi în cazul multor ţări din Orientul Mijlociu, este incompatibilă cu democraţia, aşa cum o cunoaştem noi de sute şi sute de ani. Iar pericolul ca această democraţie să se extindă şi
asupra populaţiei din Federaţia Rusă este perceput de administraţia de la Kremlin drept un pericol de moarte. Dacă se trezesc oamenii aceia, dacă doresc şi ei democraţie, dacă libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului vor fi, să spunem, principiul universal valabile şi îmbrăţişate de populaţia Federaţiei Ruse? În cazul acela, politicienii şi marii generali ai Moscovei vor avea o imensă problemă în a pierde acest control autoritar, ce ştim bine, domină şi acum această ţară.

Radu Dobriţoiu: Populaţie îndoctrinată zeci de ani de zile, mulţumită cu foarte puţin, care este cu gândul tot timpul la 'Maica Rusie' şi care, dacă ar putea înţelege pe deplin şi simţi pe propria piele ce înseamnă democraţie şi bunăstare, probabil că nu ar mai constitui un suport pentru Kremlin. Ministrul de externe, Titus Corlăţean, i-a acordat o declaraţie în Israel colegului meu Dragoş Ciocîrlan pe tema situaţiei din Ucraina. Şeful diplomaţiei române a fost la Ierusalim, la începutul săptămânii, pentru a participa la şedinţa guvernelor României şi Israelului.

Titus Corlăţean: România este în mod firesc extrem de preocupată faţă de evoluţiile de securitate din bazinul Mării Negre, urmare a acţiunilor agresive ale Rusiei faţă de Ucraina, dar şi repercusiunilor şi eventualelor consecinţe faţă de Republica Moldova. Şi aceste lucruri le-am discutat cu domnul ministru Lieberman, am discutat în profunzime si despre Republica Moldova şi tot sprijinul pe care-l acordăm şi, de asemenea, simpatia autorităţilor israeliene şi în speţă a ministrului Lieberman pentru destinul Republicii Modova, pentru motive evidente, dar în legătură cu Ucraina este extrem de important, odată cu alegerea unui nou preşedinte care iată beneficiază de o clară legitimitate, de o susţinere masivă a populaţiei ucrainene, să poată fi găsite soluţiile de dialog politic atât în interior, inclusiv, cât şi în relaţia cu Moscova. Şi nu în ultimul rând, este corect să reafirmăm de fiecare dată
necesitatea ca toţi actorii internaţionali să respecte pe de o parte acele principii fundamentale ale legalităţii internaţionale, ale ordinii internaţionale, ale dreptului internaţiional, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor şi suveranitatea lor, dar şi dreptul suveran, legitim, al fiecărui stat de a-şi alege direcţia. În speţă, Ucraina va semna pe 27 iunie şi cea de-a doua componentă, cea de acord economic de liber schimb pentru asocierea la UE. România susţine traseul european al Ucrainei care este cel mai mare vecin pe care-l avem şi avem tot interesul ca acest vecin să se bucure de mai multă stabilitate, să fie un stat cât mai democratic, cu o viziune europeană, pentru că şi în relaţia bilaterală acest lucru ar fi foarte important, inclusiv atunci când discutăm teme importante şi pentru partea română, precum situaţia românilor care tăiesc în Ucraina.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, în ce măsură România, alături de Polonia, se pot implica în acest joc în favoarea Ucrainei pentru a face faţă, putem spune, chiar şantajului la care Ucraina este supusă de către Rusia?
Radu Tudor: Mi-ar face mare plăcere să pot spune că România şi Polonia contează în acest efort. dar având în vedere că ţara care destabilizează Ucraina şi care menţine o situaţie de maximă instabilitate este Rusia..., ştim foarte bine, pentru ruşi şi pentru Kremlin trebuie să existe un partener pe măsură, trebuie să existe fie o instituţie internaţională, fie o ţară la fel de mare şi de influentă şi de puternică cum este Federaţia Rusă. În cazul nostru, în mod evident, este vorba de cel mai important şi mai puternic aliat al Alianţei Nord-Atlantice, este vorba de SUA, sau de instituţia numită UE care are suficiente pârghii să determine Rusia să oprească această agresiune. Din păcate, UE este dominată de interese diverse, sunt ţări, sunt lideri politici care fac un joc dublu în privinţa Rusiei, care au interese economice masive în legătuiră cu gazul rusesc, în legătură cu piaţa rusească pe care
exportă serios de zeci de miliarde de euro.

Radu Dobriţoiu: Finanţele ruseşi, iarăşi, prezente în mare măsură pe bursa şi în piaţa bancară de la Londra.

Radu Tudor: Foarte corect. Şi investiţii la fel de serioase şi în Germania şi în alte zone, în Italia. Am văzut recent o prezenţă destul de incomodă pentru Europa, la Viena, a preşedintelui Vladimir Putin care a semnat un acord cu OMV, marele concern austriac petrolier, care deţine şi pachetul majoritar în România al Companiei Petrom. Eh, pentru semnarea şi finalizarea South Stream concurentul proiectului european şi cel care sporeşte dependenţa Europei de gazul rusesc. Aşadar, cât timp SUA se comportă ca un actor destul de slab, cât timp Uniunea Europeană are principalele motoare predispuse la compromis prea mare cu Rusia, Franţa din punct de vedere militar cu cele două nave Mistral, Germania cu contractele economice cu gazul rusesc şi cu piaţa de export a Federaţiei Ruse, Marea Britanie cu prezenţa multimiliardarilor ruşi la Londra. Eh, toate lucrurile acestea duc la un compromis foarte mare şi Ucraina pică măcinată,
forfecată între aceste interese. Eu sper că, până la urmă, situaţia se va stabiliza, în schimb nu văd nicio perspectivă decentă şi raţională pentru ca integritatea teritorială a Ucrainei să revină la forma iniţială, iar Crimeea să se reîntoarcă în teritoriul Ucrainei. Este foarte greu de conceput, pe de altă parte, dacă acceptăm noi toţi, care facem parte din lumea civilizată, că se pot modifica frontiere peste noapte, sub ameninţarea forţei militare a Federaţiei Ruse, înseamnă că acceptăm noi, cei din spaţiul democratic, că Rusia nedemocratică şi periculoasă îşi poate face jocurile asupra teritoriilor altor state independente.

Radu Dobriţoiu: NATO menţine suspendată relaţia de cooperare cu Rusia până când Moscova îşi va modifica atitudinea faţă de Ucraina. Rusia şi-a încălcat angajamentele internaţionale, declară secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Cerasela Răsulescu vine cu mai multe informaţii pentru "Euroatlantica" în corespondenţa transmisă de la Bruxelles.

Cerasela Rădulescu: Alianţa Nord-Atlantică a cerut din nou Rusiei să înceteze imediat agresiunea împotriva Ucrainei. În opinia aliaţilor, au fost încălcate flagrant principii fundamentale ale dreptului internaţional şi angajamente incluse în documentele ce constitute baza politică a relaţiei NATO-Rusia. Alianţa Nord-Atlantică anunţă că această relaţie de cooperare între Moscova şi NATO rămâne suspendată până când Rusia îşi va schimba atitudinea faţă de Ucraina. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Anders Fogh Rasmussen: Este revoltător cum Rusia a încălcat angajamentele sale internaţionale şi cele pe care şi le-a asumat în relaţia cu NATO şi nu putem avea altă atitudine decât să-i cerem Rusiei să arate că doreşte cu adevărat dezescaladarea conflictului din Ucraina.
Reporter: În context, Rasmussen a precizat că NATO cere Moscovei să facă patru lucruri concrete: să ia măsuri reale şi eficiente pentru a opri destabilizarea Ucrainei, să creeze condiţii pentru aplicarea planului de pace propus de preşedintele ucrainean, să înceteze susţinerea grupărilor armate separatiste şi să oprească fluxurile de arme şi mercenari către Ucraina. Prezent la reuniune, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, spunea că a prezentat aliaţilor proiecte de asistenţă ale României pentru Ucraina în plan bilateral, între altele, reconstrucţia şi reabilitarea postconflict şi sporirea capacităţii instituţionale a forţelor Poliţiei Ucrainene. Ministrul român de externe.
Titus Corlăţean: În baza solicitărilor concrete, specifice ale partenerilor, adresate Alianţei, Alianţa, iată, a propus un pachet de măsuri de asistenţă, de sprijin pentru consolidarea capacităţilor naţionale proprii de apărare şi ăsta este un lucru foarte bun.

Reporter: De altfel şi Uniunea Europeană consideră că este nevoie urgent de o încetare a focului şi de respectarea planului de pace propus de Ucraina. Eurodeputatul Cristian Preda.

Cristian Preda: Cred că protejarea populaţiilor civile este o prioritate. Eu salut faptul că s-a pus la punct, la nivel european, o misiune civilă care ar trebui să-şi înceapă acţiunea în vară.

Reporter: Pe de altă parte, miniştrii de externe din statele NATO au aprobat constituirea unor fonduri cu destinaţie specială pentru a ajuta armata ucraineană să-şi consolideze capacităţile defensive, fonduri ce vor fi utilizate în domenii precum apărarea cibernetică, logistica sau organizarea structurilor de comandă. Statele membre vor contribui individual la aceste fonduri ce ar putea ajunge la 12 milioane de euro în următorii doi ani.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, se pare că nimic nu este întâmplător. Aţi trecut în revistă deja anumite punţi care s-au creat, în timp, între Moscova şi alte capitale ale unor ţări importante din Uniunea Europeană. Se pare că Rusia şi-a planificat aceşti paşi din timp şi a încercat să-şi câştige într-un fel, ca să spun aşa, neintervenţia şi voci mai slabe din anumite capitale europene prin aceste manevre. Aţi adus aminte, prima invazie este cea din Georgia. Iată, acum, se întâmplă în Ucraina. Să ne aşteptăm şi la alte lucruri mai rele?

Radu Tudor: În mod evident, o spun cu tristeţe, nu ne putem aştepta la lucruri bune din partea Rusiei pe viitor. Cât timp un preşedinte ca Vladimir Putin, educat la şcoala KGB şi format al şcoala KGB, trăieşte cu nostalgia Uniunii Sovietice şi foloseşte drept argument forţa militară, cred că viitorul nu ne poate oferi clipe liniştite. Mai îngrijorător pentru noi, pentru români, este faptul că Marea Neagră riscă să devină o platformă excesiv militarizată şi zona în care va fi trasată o linie de demarcaţie. Partea de nord, nord-est, care să fie controlată din punct de vedere militar de navele, de submarinele Federaţiei Ruse şi partea de sud, cu trei ţări riverane, membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia, care, într-un fel sau altul, pot asigura un echilibru. Nu ştiu în ce măsură aliaţii noştri realizează faptul că acesta va fi viitorul centru de greutate şi de menţinere a echilibrului în zona Europei de
Est, că Marea Neagră, aşa cum am insistat noi de 15 ani, poate chiar şi mai bine, trebuie privită ca o platformă de securitate şi de generare de stabilitate spre spaţiul ex-sovietic, spre zona Orientului Mijlociu, şi că aici, în zona aceasta, trebuie o mai mare atenţie, o investiţie serioasă din partea noastră, din partea aliaţilor, şi iniţiative de securitate comună, care să fie viabile şi care să aibă în perspectivă absolut toate scenariile. Nu trebuie să mai aşteptăm, la fel ca în 2008, în Georgia sau în 2014, în Ucraina, să vedem sau să fim surprinşi de faptul că Federaţia Rusă ar putea să intre şi să cucerească sau să deschidă un conflict militar în Transnistria, la 200 de kilometri de graniţa cu România, care este şi graniţă UE, şi graniţă NATO. Cred că lucrurile acestea trebuie bine controlate şi bine temeperate, în aşa fel încât să putem preveni orice surpriză neplăcută din partea
Federaţiei Ruse.

Radu Dobriţoiu: Avem la "Euroatlantica" şi informaţii de la Moscova. O sinteză a ultimelor declaraţii şi evoluţii, inclusiv despre planul de pace al preşedintelui ucrainean Poroşenko. Alexandr Beleavschi transmite de la Moscova pentru "Euroatlantica".

Reporter: Primii paşi concreţi în direcţia dezescaladării crizei din Ucraina nu au dat rezultatele scontate. Luptele în zona Donbasului au continuat, fie şi nu la fel de intens. Numărul victimelor şi al refugiaţilor de facto este în creştere. Criza umanitară din zona ostilităţilor a atins proporţii dezastruoase. Planul de pace al preşedintelui Petro Poroşenko, elaborat şi convenit în avans cu principalele cancelarii occidentale, a fost susţinut de Rusia cu rezerve şi numai după intense discuţii între preşedintele Putin şi liderii Germaniei, Franţei şi Statelor Unite. Reprezentanţii secesioniştilor din aşa-numitele "republici" Doneţk şi Lugansk au subscris şi doar la presiunile Rusiei, numai la armistiţiul de şapte zile, declarate de preşedintele ucrainean. Încetarea focului este însă încălcată de zeci de ori pe zi, părţile acuzându-se reciproc de nerespectarea armistiţiului. Condiţia încetării focului,
anunţată de Poroşenko, a fost restabilirea controlului asupra graniţei cu Rusia, astfel încât principalele obiective ale ofensivei au fost punctele de trecere, unde s-au desfăşurat şi cele mai grele lupte. În ce măsură, însă forţele ucrainene controlează graniţa este greu de precizat, după cum nu se ştie în ce măsură va putea fi aplicată şi una din prevederile planului de pace şi anume, crearea la graniţa cu Rusia a unei zone tampon pe o adâncime de 10 kilometri. Rusia a declarat, pe de altă parte, că înfiinţarea unei asemenea zone nu va duce decât la agravarea conflictului, ca şi o altă prevedere a planului Poroşenko, respectiv crearea de coridoare umanitare pentru evacuarea în Rusia a insurgenţilor, dar şi a populaţiei. Referindu-se la această parte a planului, oficialii ruşi, inclusiv ministrul de externe, Serghei Lavrov, au folosit pentru prima dată de la declanşarea crizei termenul de "epurare etnică",
fie şi în contextul "ar semăna cu". Alăturat descrierii situaţiei din sud-estul Ucrainei, ca o catastrofă umanitară, şi mutării accentului în propaganda oficială rusă pe problema refugiaţilor trimite explicit la argumentele intervenţiilor umanitare occidentale în Iugoslavia sau Libia. Un pas important în direcţia dezescaladării este considerată prima reuniune cu participarea reprezentanţilor autorităţilor de la Kiev şi ai separatiştilor din regiunile Doneţk şi Lugansk. Rusia, Germania şi Franţa au susţinut prelungirea armistiţiului, care expiră mâine dimineaţă, la ora 10:00, şi, conform unor informaţii neoficiale, se aşteaptă ca preşedintele Poroşenko să facă în curând un anunţ important.

Radu Dobriţoiu: O corespondenţă transmisă pentru "Euroatlantica" de la Moscova, de Alexandr Beleavschi. Domnule Radu Tudor, ce ar putea să transmită preşedintele Petro Poroşenko mâine, o decizie importantă, dacă planul său de pace va fi respins?

Radu Tudor: Oh, destul de greu! Într-o situaţie imposibilă! Preşedintele Poroşenko nu poate decât să obţină solidaritatea comunităţii internaţionale, să aibă o reacţie cât se poate de fermă şi de influentă din partea instituţiilor europene, din partea Uniunii Europene şi din partea NATO şi, pe viitor, să serăm că Rusia va reveni la gânduri mai bune şi că va renunţa la această idee, de a distruge stabilitatea Ucrainei printr-o ofensivă militară şi prin alimentarea forţelor paramilitare, care, iată, duc la morţi şi zeci de morţi în fiecare zi şi săptămână care trece.

Radu Dobriţoiu: Foarte scurt, mai avem 30 de secunde. Ce-ar trebui să facă România pentru a nu fi luată prin surprindere de această adevărată ofensivă diplomatică, politică şi chiar militară a Moscovei?

Radu Tudor: Să întărească flancul de est al Alianţei Nord-Atlantice, să ceară aliaţilor o prezenţă militară şi să pretindă acelor aliaţi care au un buget solid de apărare să contribuie la dotarea Armatei Române şi la prezenţă militară permanentă pe graniţa de est a NATO, care este şi graniţa de est a României.
Radu Dobriţoiu: Mulţumesc foarte mult. Am fost în direct cu analistul militar Radu Tudor.