Strategia Naţională de Apărare a Ţării

Realizator: Radu Dobriţoiu

Bun găsit, stimaţi ascultatori, la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica" dedicată astăzi unui subiect de actualitate, şi anume Strategia de apărare a Ţării. Documentul se află în dezbatere la Parlament, în Comisia reunită de Apărare şi Siguranţă Naţională. Proiectul a stârnit deja reacţia Parlamentului European, de unde a venit o atenţionare în privinţa introducerii unui punct, care în opinia europarlamentarilor îngrădeşte libertăţile presei, aşa cum acestea sunt definite în actele fundamentale ale Uniunii Europene. Vom avea şi un interviu pe această temă, realizat de colegul meu Septimiu Roman cu deputatul George Scutaru, vicepreşedintele Comisiei de Apărare şi cu generalul Eugen Bădălan, secretarul Comisiei. În studio, alături de mine se află unul dintre prietenii emisiunii Euroatlantica, recunoscut pentru analizele sale pertinente în domeniul securităţii şi apărării, dl colonel în rezervă Ion Petrescu. Dânsul a condus trustul de presă al Ministerului Apărării Naţionale. Bună seara, dle colonel.

Ion Petrescu: Bună seara!

Realizator: Vă mulţumesc din nou că aţi acceptat să participaţi la emisiunea Euroatlantica. Dle colonel Ion Petrescu, pentru cei care ne ascultă, pentru a înţelege toată lumea ce reprezintă acest document, ce impact şi ce semnificaţie are Strategia naţională de Apărare?
Ion Petrescu: Este o necesitate din perspectiva conexiunii normale a României la exigenţele Alianţei Nord Atlantice. Din această perspectivă, obiectiv vorbind, un asemenea document era de aşteptat, era normal să fie produs şi trebuia să-şi urmeze calea firească, dincolo de punctul de vedere al experţilor de la Cotroceni, să fie dezbătut în comisiile de specialitate ale parlamentului şi să primească un vot adecvat. O lectură atentă cu stiloul de la virgulă la punct, arată însă că au fost şi momente în care cei care au realizat acest text, deşi bănuiala mea este că e vorba de un autor care şi-a pus în mod preponderent punctul de vedere, şi mă refer la un anumit consilier pentru securitate naţională, au existat şi elemente care ţin de discursul într-o aulă universitară, un discurs care poate într-un mediu intern să abordeze şi problema presei. Acesta este cuiul lui Pepelea în noua strategie naţională de apărare a României. Un lucru asupra căruia ar trebui să revenim, dar cu date şi interpretări noi. ealizator: Sigur că da, o să revenim asupra acestui subiect, dar tocmai pentru a porni acest subiect de la acest cui al lui Pepelea, nu cumva acest cui al lui Pepelea este introdus în mod voit pentru a distrage atenţia de la alte puncte importante din strategia naţională de apărare, cu alte cuvinte dezbatem public foarte mult pe această problematică, dar timpul de dezbatere este alocat mai mult pentru prezenţa presei în strategia naţională de apărare, fără a da deosebită atenţie altor subiecte de interes absolut pentru strategia de apărare a ţării.

Ion Petrescu: Este interesantă ipoteza dvs şi chiar mulţumesc pentru că în cadrul acestei emisiuni o punem în dezbatere şi am să vă răspund indirect. Dacă ne uităm cu atenţie la titlu, ironia sorţii le-a jucat o festă, pentru că strategia naţională de apărare este pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatea cui? Generaţiilor viitoare. Ori ceea ce dezbatem noi acum şi ceea ce îi interesează pe parlamentari, ceea ce interesează pe cetăţenii simpli şi de ce să nu recunoaştem, în primul rând pe jurnalişti, este ca în contextul actual democratic să se respecte norme pe care Uniunea Europeană, nu numai că le clamează, dar chiar de la Bruxelles au dat semnale adecvate Bucureştiului că este cazul să renunţe.

Realizator: Revenim asupra acestui subiect ceva mai târziu, dar tot despre acest document de importanţă fundamentală pentru toţi cei care se pregătesc în domeniul securităţii şi apărării naţionale, îmi aduc aminte, acest document se reface periodic, să spunem că nu este o premieră, el este reconstruit, regândit în funcţie de mediul şi conjunctura geopolitică şi geostrategică de la un moment dat. Eu am învăţat şi a fost materie de studiu la Academia Militară, la Colegiul Naţional de Apărare această Strategie de apărare a Ţării, deci este un document foarte important pentru cei care se pregătesc, dar şi pentru instituţiile abilitate în acest domeniu şi revin iarăşi la jurnalişti, iată că acest subiect este mult mai dezbătut de presă datorită acestui cui al lui Pepelea. Care ar fi alte probleme care ar merita, cel puţin tot atâta atenţie cât acest punct al ameninţării reprezentate de discursul, manipulat poate cu intenţie sau nu, al presei.

Ion Petrescu: În primul rând, că este rezultatul unei iubiri de sine. Din fericire, anterior, documentele elaboate la Cotroceni au ţinut cont, cum era şi firesc, de documentele elaborate la Pentagon, Pentagionul fiind zona care gestionează cea mai modernă a lumii şi care are o experienţă care trebuie să fie de referinţă pentru structura militară din România. În al doilea rând, este şi o presiune evidentă în acest document a unei situaţii interpretate unilateral. Este vorba de o situaţie economică de o anumită factură, este vorba de o situaţie politică specifică şi pe care noi sperăm, ca simpli cetăţeni, ca va fi pasageră, dar care în document, ca să vă răspund direct, sunt reflectate imediat. Ori, un asemenea document trebuia să aibă chestiuni pe termen lung, chestiuni rezolvate cu o luciditate cum, trebuie să recunoaştem, că a fost bine abordată în acest document şi cu mult realism, problema relaţiilor speciale cu Republica Moldova. Pe porţiunea presei, cum bine aţi determinat, s-a creat o sensibilitate, probabil forţată, probabil preconcepută, tocmai pentru ca alte chestiuni, alte pasaje să fie mai uşor trecute cu vederea. Observa unul dintre parlamentarii actuali o neconcordanţă în text. Faptul că se vorbeşte de rolul societăţii civile care ar trebui să se exprime prin presă, prin organizaţiile nonguvernamentale în legătură cu chestiunile importante pentru siguranţa ţării. Ori, presa face parte din societatea civilă. Aceste neatenţii de formulare arată şi o grabă şi o presiune pe care ar fi trebuit să o depăşească printr-un mecanism simplu. Atunci când dai comisiilor parlamentare, când te consulţi cu experţi şi vreau să ştiţi că au fost generali în rezervă importanţi cu ani buni la Bruxelles, care au fost consultaţi pentru acest document, care şi-au spus un punct de vedere, care, este opinie personal, numai parţial şi-au regăsit gândurile aici şi care chiar au o amărăciune că experienţa lor mai puţin a fost luată în calcul. Din punctul de vedere al oamenilor care au lucrat ani în şir la Cartierul General al NATO, un asemenea document trebuia să fie, în primul rând, o evaluare militară care să reflecte în mod evident şi punctul de vedere al factorului politic, dar unul echidistant şi unul care să nu facă parti pris-uri.

Realizator: O altă abordare, dacă vreţi, din momentul în care a plecat spre Parlament din acea perioadă şi până acum, în momentul în care se dezbate acest document, s-au întâmplat foarte multe lucruri, mai ales în planul securităţi economice, dacă putem să spunem acest lucru, chiar o anumită apropiere în plan economic către Rusia. Să ne aducem aminte că nu mai devreme de acum două zile, Gazprom a anunţat intenţia de a introduce România în proiectul unui gazoduct de importanţă vitală pentru aprovizionarea Europei şi vă aduc aminte că, alături de preşedintele Gazprom, la guvern şi alături de actualul ministru al economiei s-a aflat şi fostul ministru al economiei, Adriean Videanu. Iată, o nouă apropiere de Rusia, de gigantul care stă în spatele Europei şi care, cu mâna pe robinet, are o armă superperformantă şi foarte puternică. Credeţi că această Strategie de apărare a ţării, din perspectiva actuală, ar trebui să aibă unele modificări pentru că, iată, s-au schimbat foarte multe lucruri în planul mediului economic şi de vecinătate, dacă putem spune aşa.

Ion Petrescu: Trebuie să fim obiectivi şi din acest punct de vedere, cine citeşte cu atenţie această Strategie naţională de apărare, la capitolul relaţiilor noastre cu statele noastre care sunt în bazinul lărgit al Mării Negre formulările sunt nu numai echilibrate, dar şi cu o perspectivă, aş spune eu, pe măsura punctelor de vedere al aliaţilor noştri. Eu aş lua partea pozitivă, în sensul că trebuie să depăşim un moment de reflecţie specific Războiului rece. La ora actuală nu se pune problema relaţiilor dintre Rusia şi România, ci dintr-o ţară membră a Uniunii Europene cu Rusia. Pentru că trebuie să recunoaştem şi aţi văzut gestul deosebit al cancelarului german, care a dat două semnale puternice în România. La Bucureşti, că se doreşte o soluţie pentru Transnistria şi numai la 24 de ore "Nezavisimaia gazeta" a anunţat acel procedeu deosebit, prin care Mervedev şi Putin vor ceda, de o manieră onorantă, Uniunii Europene administraţia acestei regiuni, iar la Cluj Napoca, un semnal foarte demn al cancelarului german că Transilvania este o zonă de convieţuire care rămâne şi poate fi în continuare un exemplu pentru Europa. Din acest punct de vedere, relaţia Bucureştiului cu Moscova pe linia menţionată de dumneavoastră, eu zic că este benefică din două puncte de vedere. Ne dă o veste bună pentru trecerii iernii şi, doi, din perspectiva unor relaţii speciale cu Republica Moldova, Republica Moldova va beneficia de această înţelegere a României, pentru că poate fi ajutată de România într-o situaţie aparte.

Realizator: Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, a declarat, la finalul dezbaterilor din această săptămână, că s-a luat hotărârea ca marţea viitoare să aibă loc o nouă şedinţă a comisiilor de apărare, în cadrul căreia să se adopte recomandări de îmbunătăţire a strategiei care vor trebui să fie prezentate emitentului, respectiv instituţia prezidenţială. Chiar în timpul dezbaterilor de la parlament, colegul meu Septimiu Roman a realizat un interviu cu doi deputaţi recunoscuţi pentru expertiza pe care o au în domeniul apărării. Este vorba de deputatul Gheorghe Scutaru, vicepreşedintele Comisiei de apărare, şi de generalul Eugen Bădălan, secretarul comisiei. Vă propun să îl ascultăm pe Septimiu Roman.

Reporter: Am purtat discuţia cu cei doi invitaţi la parlament, marţi, imediat după încheierea dezbaterilor generale la strategia naţională de apărare. Discuţiile în comisiile reunite de apărare s-au dovedit uşor tensionate datorită respingerii la vot, de către parlamentarii coaliţiei, a participării reprezentanţilor presei la lucrări. Nu a trecut nicio altă propunere de compromis ca presa să asiste doar la dezbaterea punctului VI "Vulnerabilităţi", unde sunt, de altfel, incluse şi campaniile de presă. Parlamentarii opoziţiei au cerut să fie audiaţi şi reprezentanţi ai unor instituţii interesate, MApN, SRI şi altele, însă nu este clar încă dacă va fi aşa sau săptămâna viitoare se va trece direct la dezbaterea pe articole. Invitaţii mei, deputaţii George Scutaru, liberal, vicepreşedintele Comisiei de apărare, şi generalul Eugen Bădălan, secretarul comisiei, s-a referit, în deschiderea dialogului, la importanţa documentului. Deputatul Eugen Bădălan:
Eugen Bădălan: Este un document de o importanţă deosebită. Este, de fapt, programul prezidenţial pentru acel mandat referitor la elementele cele mai importante ale existenţei statului. Este şi un element al manifestării democratice profunde. În opinia mea, este de departe cel mai bun din tot ce a existat până acum şi asta datorită a două lucruri: preia toate ideile principale ale celorlalte şi introduce într-un mod sintetic noile situaţii create de actualitatea mediului intern şi internaţional. Reporter: Deputatul George Scutaru a subliniat elementele de noutate ale documentului, între care includerea între vulnerabilităţi a campaniilor de presă.
George Scutaru: Există o anumită cursivitate conceptuală. Există însă şi elemente de noutate care reprezintă, să spunem, o fotografie a evoluţiilor internaţionale, a evoluţiilor interne, a evaluărilor riscurilor şi vulnerabilităţilor şi a modalităţilor în care acestea sunt prezentate cu o tuşă mai accentuată sau nu. Faptul că la vulnerabilităţi a fost inclus acel fenomen al campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului cred că a făcut, din păcate, ca atenţia asupra documentului în sine să se canalizeze aproape în exclusivitate asupra acestui aspect. Cred că, dacă nu nu ar fi fost făcută o asemenea menţiune sau cu asemenea prevederi, am fi avut ocazia să dezbatem lucruri mult mai importante, cum ar fi securitatea energetică, modul în care instituţii ale statului sunt pregătite să răspundă unor provocări ulterioare, cum ar fi posibilitatea unor atacuri cibernetice. Sunt foarte rezervat în ceea ce priveşte posibila eliminare a referirilor la campaniile şi trusturile de presă şi cred că dezbaterea va fi viciată în continuare. Mi-aş dori ca această deschidere, care a fost prezentată de domnul consilier prezidenţial Fota, de a ţine cont de observaţii, sugestiile făcute de parlamentari să se şi manifeste în mod real.
Reporter: Domnule general?
Eugen Bădălan: Faptul că putem să ajungem la concluzia că una din slăbiciunile sistemului social românesc este o atitudine de presă, nu înseamnă că cineva se ridică împotriva libertăţilor presei, dar cred că şi presa este obligată să-şi facă propriile reglementări, în aşa fel încât acţiunea de presă să nu devină o slăbiciune a statului sau o slăbiciune a socialului românesc. Cred că dacă înţelegem lucrurile la modul ăsta, discuţia dispare.
Reporter: Domnule deputat Scutaru, ce şanse au observaţiile făcute în comisie să fie luate în seamă pentur o eventuală includere a lor într-o formă finală a documentului?
George Scutaru: Mecanismul nu este încă foarte clar, chiar eu l-am întrebat la finalul discuţiei pe domnul consilier prezidenţial Fota care este procedura, va primi nişte observaţii, nişte sugestii, urmează să fie dezbătute în cadrul departamentului de specialitate împreună cu preşedintele. În mod normal, ar trebui să avem un nou document avizat de CSAT, iar votul comisiei şi, în final, votul parlamentului să se desfăşoară pe acest nou document. Ar trebui ca parlamentul să se pronunţe pe un document care rezultă din observaţiile noastre şi nu pe acest document, la care, eventual, vor fi incluse şi propunerile noastre. Sper ca multe dintre acestea să se regăsească într-un nou document, însă, din punctul meu de vedere, sunt foarte sceptic. E adevărat, nu ne putem pronunţa politic, să spunem, cum va vota un partid sau altul, dar vă pot spune cu certitudine că Partidul Naţional Liberal, parlamentarii săi, nu vor da un vot în favoarea strategiei de apărare, dacă referirile la campaniile presă, aşa cum sunt ele în momentul de faţă, nu vor fi eliminate.
Reporter: Domnule general Bădălan?
Eugen Bădălan: Nu putem trece peste subiect fără să discutăm cle puţin două chestiuni foarte clare. Toţi cei care, într-un fel sau altul, participă la elaborarea şi adoptarea, aprobarea de către parlament a acestui document de importanţă vitală pentru ţară sunt dispuşi să dialogheze şi, pe calea dialogului, să găsească cea mai bună formulă a platformei comune a politicii de apărare a ţării, care nu poate fi o politică partinică.
Reporter: După părerea dumneavoastră, am putea avea o lege bună, dacă se ţine cont de aceste observaţii?
Eugen Bădălan: Eu sunt convins că se va ţine cont. Dacă toţi participanţii la dialog sunt dispuşi să accepte şi celelalte opinii, şi celelalte păreri, poate ieşi şi este...
Reporter: Domnilor, vă mulţumesc frumos. Legea este în continuare în dezbatere. Marţi au fost doar dezbaterile generale, să vedem ce va fi la dezbaterea pe articole. Vă mulţumesc.

Realizator: Tema acestei ediţii: dezbaterile pe marginea strategiei naţionale de apărare a ţării. Invitat special, colonelul Ion Petrescu, fost şef al trustului de presă al armatei. Domnule colonel, deputatul George Scutaru, dar şi generalul Eugen Bădălan s-au referit deja la acel paragraf din proiectul noii strategii naţionale de apărare care se referă la presă, la mass-media. Înainte de a dezbate această temă aş dori să citez un document pe care l-am primit de la Parlamentul European, de la colegul meu Dan Preda.
Într-un demers fără precedent, liderii a trei dintre cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European vor adresa o scrisoare Parlamentului României prin care vor solicita respingerea paragrafului nr.10 al art.6 intitulat 'Vulnerabilităţi' din Strategia naţională de apărare care cataloghează presa ca o ameninţare la adresa statului român. Scrisoarea a fost adresată preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României. În acelaşi timp, cei trei lideri de grupuri din Parlamentul European reamintesc obligaţia statelor membre de a adopta legi care să nu vină în conflict cu valorile şi normele juridice ale UE. Vă rog, domnule colonel Ion Petrescu, să ne referim la această iniţiativă fără precedent a Parlamentului UE. Este pentru prima dată când acest for politic important atrage atenţia României în privinţa unei prevederi din domeniul securităţii şi apărării naţionale.

Ion Petrescu: Înainte de a vă răspunde direct aş face un salt de la Bucureşti la Chişinău, pentru că acolo între 14 şi 16 octombrie se desfăşoară un congres important, cel al jurnaliştilor români care sunt în afara ţării şi la acest congres desfăşurat sub titulatura "Presă, putere, libertate", preşedintele Mihai Ghimpu a spus că adevărata putere este presa şi trebuie să-i asigurăm libertatea necesară. Un tip de discurs european şi în acelaşi timp care confirmă ceea ce şi de la Bruxelles s-a transmis celor care oficial conduc Parlamentul României. Părerea mea este că atât ceea ce a spus domnul general Bădălan despre cultura pesimismului, cât şi ceea ce afirma parlamentarul Scutaru, necesitatea găsirii unei soluţii adecvate, se va rezolva în următoarea perioadă. Un guvern inteligent nu doreşte să-şi ostilizeze o media care trebuie să reflecte obiectiv minimum de reuşite care se întâmplă, dacă se întâmplă, la un moment dat. Din acest punct de vedere eu am încredere că anunţul dat de fostul ministru al apărării Teodor Meleşcanu că săptămân viitoare va fi luată în discuţie legea, este un semnal indirect pentru o posibilă eliminare a frazelor nefericite la adresa presei din acest document 'Strategia naţională de apărare' - ediţia 2010.

Realizator: Şi eliminarea acestui articol la care face referire Parlamentul European şi, cum spuneau colegii din presă, ei amintesc că dacă această strategie de apărare a ţării în această formulă trece de parlament, ziariştii ar putea fi interceptaţi, percheziţionaţi şi arestaţi. Aşa scriu colegii din presă...

Ion Petrescu: Sigur că acuma ştim foarte bine cum se face meseria şi trebuie să recunoaştem că o ştire în care nu avem regula de bază, adică omul care a muşcat câinele nu se vinde. Este bine că s-a scris aşa pentru că s-a tras un semnal de alarmă. Eu cred totuşi în înţelepciunea parlamentarilor de a lua o decizie măcar la nivelul comisiilor de apărare de a recomanda scoaterea acestui paragraf nefericit.

Realizator: Într-un singur minut doar, vorbeaţi dumneavoastră de anumite puncte şi anume: Transnistria, Angela Merkel, Rusia, România şi Moldova. Vă rog să spuneţi ce legătură au cu Strategia naţională de apărare a ţării?

Ion Petrescu: Pe data de 12 octombrie Germania a dat un semnal puternic lumii. Preşedintele german s-a întâlnit cu omologul rus. Cancelarul german a poposit la Bucureşti. Şeful Statului Major al Budeswer-ului a poposit în Israel, iar la finalul zilei, la New York, Germania a fost aleasă pentru doi ani membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. Semnalul este că Germania, de facto, a devenit liderul Europei. Angela Merkel se va ţine de cuvânt şi se va găsi o soluţie, probabil cea anunţată de cotidianul rus, de cedare onorantă către UE pe o perioadă de tranziţie a Transnistriei. Şi marea victorie, marea veste care a fost ratată, ştirea care nu a fost scrisă niciunde, este că, practic, datorită demersului cancelarului german, graniţa UE nu va rămâne pe Nistru. Practic a fost mutată dincolo de acest fluviu.

Realizator: Şi mai spuneaţi dumneavoastră că preşedintele Mihai Ghimpu a făcut o remarcă: Moldova este singura ţară candidată care vorbeşte deja o limbă....

Ion Petrescu: Oficială a UE, limba română.
Realizator: "Euroatlantica" la final. Invitat special al acestei ediţii a fost colonelul în rezervă Ion Petrescu. La revedere!

Realizator: Radu Dobriţoiu

Producător: Nicu Popescu

Transcriere RADOR