Situația din Republica Moldova și implicațiile regionale de securitate

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (13 iunie, ora 21:05) - Realizator, Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Ne îndreptăm atenția, în această ediție Euroatlantica, spre Republica Moldova (RM); unde situația politică este din ce în ca mai complicată. Curtea Constituțională l-a suspendat din funcție pe președintele Igor Dodon; și a decis dizolvarea Parlamentului. L-a numit premier interimar pe președintele în exercițiu, Pavel Filip, care a semnat decretul privind stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate. Deputații socialiști și cei din blocul ACUM au acordat votul de încredere guvernului Maiei Sandu; care a și depus jurământul. Democratul Andrian Candu a prezentat probe video și a menționat că Igor Dodon a propus federalizarea țării, interzicerea unionismului, schimbarea Constituției, ca președintele să fie ales de Parlament. RM se confruntă cu o gravă problemă constituțională și politică, a declarat președintele Klaus Iohannis. Președintele României a transmis, ieri, o scrisoare, președintelui Consiliului European, Donald Tusk, și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situația din RM. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a anunțat că urmărește cu îngrijorare criza politică din RM. UE cere autorităților din RM să respecte statul de drept și să garanteze democrația. Statele Unite sprijină eforturile partidelor politice din RM, de a negocia un acord și de a depăși impasul politic în desfășurare. Avem o situație fără precedent, care afectează securitatea în zonă și, implicit, stabilitatea în această regiune. Invitații Euroatlantica sunt profesorul universitar doctor Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române Ion IC Brătianu și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre, din România; și, de la Chișinău, analistul politic Vlad Țurcanu. Vom avea corespondențe de la Bruxelles, Chișinău și Moscova. Sunt Radu Dobrițoiu și vă invit să rămâneți alături de RRA, pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. tema ediției: situația din RM și implicațiile regionale de securitate.

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII EUROATLANTICA

Suntem în direct prin telefon cu profesorul universitar doctor Dan Dungaciu. Domnia sa participă, în aceste zile, la forumul dedicat securității în regiunea Mării Negre, organizat la Constanța. Bună seara, domnule profesor!

Dan Dungaciu: Bună seara, dumneavoastră și celor care ne ascultă!

Radu Dobriţoiu: Discutăm în această seară, la Euroatlantica, despre RM. Care sunt principalii factori care au alimentat complicarea situației politice de la Chișinău.

Dan Dungaciu: La Chișinău, cred că sunt două etaje, două dimensiuni ale fenomenului care se petrece acum la Chișinău; prima, care ține de un joc strategic foarte interesant, ce pune împreună și UE, și Federația Rusă, și Statele Unite, așa cum s-a văzut luni, 3 iunie, când reprezentanții celor trei state sau entități - deci, repet, UE, Federația Rusă, Statele Unite - s-au aflat la Chișinău în aceeași zi. Deci, într-o sincronicitate aproape nemaivăzută. Dacă s-a-ntâmplat asta, evident că ceva semnificativ se întâmplă la nivel regional, dacă nu chiar la nivel global, pentru că semnificația acestei vizite și ce s-a-ntâmplat ulterior, respectiv, configurația, constituirea unei coaliții la Chișinău, cu participarea tuturor acestor actori, ne arată că Federația Rusă a fost acceptată, pentru prima dată din 2014, ca actor la masa mare, care decide cum arată estul Europei. Și, asta este o știre. Ăsta este un eveniment peste care nu putem trece foarte ușor. Repet, Federația Rusă a fost acceptată, așa cum au fost mai multe demersuri anterioare, a diplomației mai ales europene... sau ale diplomației ruse, cum a fost Helsinki 2, pe vremea domnului Medvedev... sau domnul Medvedev era președinte la vremea respectivă, sau Mezeberg, Memorandumul de la Mezeberg, inițiativa germano-franceză, în 2010. germano... rusă, din 2010. Aceste inițiative nu s-au îndeplinit, dar iată că, de data asta, vedem o Rusie care joacă la vedere. Consecința acestei întâlniri în trei este că avem la Chișinău o coaliție contra naturii, blocul ACUM și Partidul Socialiștilor condus de domnul Dodon, un partid prorus, și care și-au propus o agendă temporară, care vizează dezoligarhizarea societății și alegerile anticipate. Asta e situația pe moment, și cele două planuri nu trebuie confundate.

Radu Dobriţoiu: Avem legătura, prin telefon, la Chișinău, cu analistul politic Vlad Țurcanu. Bună seara!

Vlad Țurcanu: Bună seara! Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră!

Radu Dobriţoiu: Domnule Vlad Țurcanu, iată, alianțe politice greu de imaginat și o Rusie extrem de activă în Republica Moldova. Cum comentați dumneavoastră această evoluție care este din ce în ce mai complicată, pe scena politică de la Chișinău?

Vlad Țurcanu: Ca să nu vorbesc la modul general cred că dacă într-adevăr există o competiție între Rusia și Occident, pe dosarul Republicii Moldova, ceea ce poate fi cam exagerat, atunci Occidentul n-ar trebui să rateze în situaţia de față, şansa de a-şi aduce contribuția la readucerea acestui stat la normalitate. Pentru că nu toate ţările s-au exprimat foarte repede în favoarea Guvernului Maiei Sandu, fiind oarecum de explicat o asemenea explicaţie. Oricum, însă nu cred că cineva la Bruxelles, sau la Paris, şi-ar dori ca Vladmir Putin să iasă cu un avantaj moral, întărit din toată această poveste în derulare din Republica Moldova? Cu siguranţă că pentru viitorul Republicii Moldova ar fi de deplâns faptul dacă s-ar întâmpla aşa, pentru că cetățenii care urmăresc ce se întâmplă la Chișinău, s-ar putea să îşi facă o impresie mai pozitivă decât e în prezent despre ceea ce reprezintă Vladimir Putin şi ţara sa. S-a vorbit mult despre pericolul de a se mări influenţa rusească în Republica Moldova, care şi aşa e foarte mare, inclusiv prin intermediul televiziunilor, acest pericol există, dar impresia unor analişti este că pe alocuri se exacerbează pentru a se muta accentul de pe faptul şocant că o fostă guvernare nu vrea să cedeze puterea, deşi asta fost voinţa populară, în februarie, oricât de mult le-ar displăcea unora prezenţa în această configuraţie a unui partid pro-rusesc.

Radu Dobriţoiu: La Chișinău, criza și incertitudinea politică, care durează de mai bine de trei luni de la alegerile parlamentare, a degenerat în dualitate de putere, astfel încât în Republica Moldova funcționează două guverne care nu se recunosc unul pe altul.Vechiul guvern, condus de democratul Pavel Filip, controlează instituțiile statului și finanțele. În schimb, noua coaliție deține controlul asupra Parlamentului și pare să se bucure de mai multă susținere internațională - relatează colega noastră de la Radio Chișinău, Natalia Zaharescu.

*

Reporter: Natalia Zaharescu - După alegerile legislative din 24 februarie, partidele parlamentare nu au reușit să formeze o alianță de guvernare, până sâmbătă, când socialiștii, susținători ai președintelui prorus Igor Dodon, au creat o coaliție politică temporară cu Blocul proeuropean ACUM, compus din două partide de centru dreapta. Noua coaliţie nu este însă recunoscută de Partidul Democrat, aflat până în prezent la guvernare. Acesta se bazează pe câteva hotărâri ale Curții Constituționale, emise vineri și sâmbătă, potrivit cărora Coaliția PSRM ACUM a fost creată după termenul limită oferit pentru aceasta. Hotărârile curţii au provocat însă controverse, după interpretarea termenului de 3 luni prevăzut de Constituție pentru formarea Guvernului, ca fiind de 90 de zile. Astfel, vineri ar fi fost ultima zi în care Parlamentul putea evita dizolvarea. Noua majoritate nu a recunoscut însă hotărârea, considerând că a întrunit toate condițiile pentru a evita anticipatele. Sâmbătă a fost aleasă conducerea Parlamentului, în frunte cu socialista Zinaida Greceanîi şi investit guvernul asumat de Blocul ACUM și condus de reformatoarea Maia Sandu. Guvernul Pavel Filip continuă însă să dețină controlul asupra instituțiilor și finanțelor statului, iar membrii Guvernului Sandu își exercită funcțiile din sediul Parlamentului, întrucât nu au acces în clădirile Guvernului. Lupta se duce și pentru obținerea sprijinului din exterior. Rusia, Franța, Germania, Marea Britanie, dar și alte state, au transmis declarații prin care recunosc noul guvern, iar UE a anunțat că este gata să colaboreze cu acesta, conform unei declarații comune semnate de şefa diplomației europene, Federica Mogherini şi de comisarul Johannes Hahn. Pe de altă parte, guvernul Filip a dispus transferarea ambasadei din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim - gest calificat de experți drept o tentativă de a obține sprijinul Washingtonului.

*

Radu Dobriţoiu: O sinteză de la Radio Chișinău, semnată Natalia Zaharescu. Domnule profesor Dan Dungaciu, în ce măsură credeți că se va ajunge la un compromis între cele două tabere care îşi dispută puterea politică, la Chișinău?

Dan Dungaciu: Din păcate, nu avem de-a face cu tabere politice. Partidul Democrat și domnul Plahotniuc se agaţă de putere, de puterea pe care au deţinut-o şi au controlat Republica Moldova, inclusiv într-un parteneriat nu foarte explicit, dar foarte solid cu domnul Dodon. Deci partidul domnului Plahotniuc nu poate pleca pur şi simplu de la putere, pentru că domnul Plahotniuc nu poate să stea în banca opoziţiei sau un simplu parlamentar. Domnul Plahotniuc joacă existenţa sau libertatea, nu doar dimensiunea politică. Deci problema nu este o bătălie între putere şi opoziţie, ci între statutul al lui Vladimir Plahotniuc - va fi în libertate sau nu va fi şi din această perspectivă, o soluţie este greu de întrezărit. Pentru asta asistăm la gesturi disperate şi de un ridicol global pe care le face Partidul Democrat, când încearcă să mute, să declare că mută, că nu va muta nimic. Ambasada Republicii Moldova la Ierusalim sau să dea terenul, un teren care este din punct de vedere juridic... are toate actele în regulă, din iarna anului trecut, s-a gândit acum să îl ofere Ambasadei Statelor Unite, într-un gest de un ridicol global. Dar această disperare ne arată că de fapt acolo bătălia este pe viaţă şi pe moarte. Eu cred că această soluţie nu poate veni din interiorul Republicii Moldova. Eu cred că cei care au asistat într-un fel la naşterea acestei coaliţii contra naturii, dar o alianţă conjucturală de moment, trebuie să şi găsească o soluţie. Legimitatea nu poate veni decât din exterior. Deci dacă Bruxelles-ul nu se grăbeşte, sigur că criza se acutizează. Însă să nu uităm că la Bruxelles avem de-a face cu o Comisie Europeană care este /.../ deci este pe final de mandat şi fără foarte multă putere. Nici în Statele Unite nu există un secretar de stat care să se ocupe de problematica estului, postul de vacant. Şi din acelaşi punct de vedere este şi o luptă de legitimitate care se poate face teoretic, simplu.

Radu Dobriţoiu: În timp ce Rusia are un emisar special pentru Moldova. Aţi amintit de cele două, da, în contrapondere.

Dan Dungaciu: Iertaţi-mă, dacă doamna Maia Sandu ar fi invitată la Bruxelles, în calitate de premier al Republicii Moldova sau o comisie de la Bruxelles cu mai mulţi, cum s-a propus, de fapt, ar face o vizită în Republica Moldova şi s-ar întâlni cu premierul Republicii Moldova, adică doamna Maia Sandu, foarte multe lucruri s-ar grăbi sau, dacă vreţi, chestiunea de legimitate pentru care se luptă în acest moemnt actorii politici din Republica Moldova ar fi mult mai uşor clarificată şi cred că acest moment nu mai trebuie să întârzie mult, pentru că nici nu e firesc, nici nu e normal şi nu e sănătos pentru nimeni.

Radu Dobriţoiu: Un Plahotniuc neagreat nici de Rusia, cu toate acestea, nici de Statele Unite şi nici de Uniunea Europeană. Vorbim, totuşi, despre Uniunea Europeană, care cere autorităţilor din Republica Moldova să respecte statul de drept şi să garanteze democraţia. Mai multe informaţii avem în corespondenţa transmisă de la Bruxelles, pentru "Euroatlantica", de Amalia Bojescu.

Corespondenţă din Bruxelles - Reporter: Amalia Bojescu - Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu guvernul legitim din Republica Moldova, pe baza unui angajament reciproc față de reforme și principiile fundamentale, consacrate în Acordul de asociere dintre cele două părți - se arată într-o declarație comună a șefei diplomației europene, Federica Mogherini, și a comisarului pentru extinderea, Johannes Hahn. Cei doi oficiali susțin că respectarea statului de drept și a democrației ar trebui să rămână pilonii relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, pentru că asta așteaptă și merită cetățenii moldoveni. Totodată, cei doi fac apel la calm și dialog între actorii politici din Republica Moldova, pentru că - afirmă ei - dialogul dintre reprezentanții aleși în mod democratic trebuie să rămână cheia pentru găsirea unei soluții la actuala criză politică, se mai arată în declarație. Între timp, Franța, Germania și Marea Britanie, cele mai puternice state din interiorul Uniunii Europene, alături de Polonia și Suedia, țările inițiatoare ale Parteneriatului Estic şi-au anunțat și ele, într-un comunicat comun, susținerea față de parlamentul Republicii Moldova. Cele cinci state europene fac apel la calm și la reținere, considerând că toate părțile poartă responsabilitatea rezolvării acestei crize constituționale prin mijloace pașnice.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dan Dungaciu, cât de mult credeți că va profita Rusia de acest executiv european pe final de mandat și de o politică nu foarte bine stabilită a Washingtonului pentru Chișinău? Cât de mult va profita Rusia de această conjunctură?

Dan Dungaciu: Eu cred că lucrurile sunt puțin mai complicate și cred că Rusia nu va profita foarte tare, în sensul că va împinge prea mult. Într-un scenariu teoretic, dacă domnul Plahotniuc pleacă mâine, poimâine partidul domnului Plahotniuc se destructurează. Deci numărul de deputaţi pe care îi are în parlament, deci circa 30 de deputaţi, ca să nu intru în tehnicalităţi foarte multe, rămân fără lider. Ce se va întâmpla cu acei deputaţi? Dacă Rusia împinge foarte tare să joace singură în Republica Moldova, teoretic, domnul Dodon ar putea să atragă o serie de deputaţi înspre Partidul Socialiştilor şi să obţină majoritate de 51%, prin care să demită Guvernul Maia Sandu şi domnul Dodon să conducă singur Republica Moldova. Ăsta este un scenariu teoretic, fezabil, potenţial, posibil dacă Federaţia Rusă ar decide să joace singură în Republica Moldova. Sentimentul pe care îl am, însă, este că Rusia nu vrea să joace singură în Republica Moldova, nu va împinge prea tare să îl facă majoritar pe domnul Dodon, pentru că proiecţiile Federaţiei Ruse în Republica Moldova se referă la întreg spaţiul de vecinătate europeană. Ce vrea Rusia în Republica Moldova vrea şi în Ucraina, adică crearea a ceea ce se nuemşe în diplomaţia germană 'cordon sanitar'. Rusia vrea să obţină în Republica Moldova şi în Ucraina o soluţionare a conflictelor îngheţate nu prin federalizare, cum se tot spune, ci prin statut special. Cuvântul 'federalizare' nu mai este folosit de Federaţia Rusă de ani de zile. Dacă obţine asta, atunci Rusia şi-a asigurat, dacă vreţi o zonă tampon. Or Federaţia Rusă ştie că nu obţine asta singură, are nevoie de un partener în Occident, în special în Uniunea Europeană, şi pentru asta are nevoie, din punctul ei de vedere, să mai fie un partid la guvernare, care să nu fie pro rusesc. Deci scenariul convenabil pentru Federaţia Rusă în acest moment este inclusiv acest guvern, pe care crede, probabil, după părerea mea, fără motive credibile în acest mommt, crede că îl va putea atrage într-un joc alături de europeni, prin cre soluţionarea conflictului transnistrean să însemne statut special pentru Transnistria, deci fără să se rostească cuvântul, un soi de federalizare a Republicii Moldova, ulterior acest lucru urmând să fie proiectat şi în Ucraina.

Radu Dobriţoiu: Domnule Vlad Ţurcanu, domnul profesor Dan Dungaciu a adus aminte de federalizare. Democratul Andrian Candu a prezentat probe video, în care se demonstrează că Igor Dodon a propus federalizarea ţări, interzicerea unionismului schimbarea Constituţiei ca preşedintele ţării să fie ales de parlament. Cum a fost primită această probă, înregistrare video atât la Chişinău, cât şi în Republica Moldova? Dumneavoastră puteţi să ne spuneţi de acolo.

Vlad Țurcanu: Igor Dodon a retractat foarte repede, imediat după publicarea acestor imagini video, şi lucrurile trebuie nuanţate, chiar dacă se ştie că Igor Dodon este un preşedinte pro rus şi nu îşi ascunde opţiunile şi opiniile politice, este mai pro rus decât comuniştii lui Vladimir Voronin, într-atât de mult au migrat socialiştii moldoveni către tot ceea ce înseamnă linia de politică externă a Federaiei Ruse, doar că este limpede că la ora actuală, toate aceste imagini sunt folosite de către cei de la Partidul Democrat, în lipsă de alte soluţii pentru a se contesta figura lui Igor Dodon şi caracterul de trădători, nu-i aşa, ai socialiştilor. Adevărul este, însă, că Igor Dodon este un produs al Partidului Democrat, care acum îi reproşează acest lucru. Partidul Democrat l-a ajutat să devină preşedinte în dauna Maiei Sandu, în 2016, plus de asta Partidul Democrat chiar dacă încearcă la răstimpuri să îşi revendice, cum să spun, imaginea unui partid pro euroepan, în realitate a făcut cedări inadmisibile în raport cu regimul separatist de la Tiraspol, aşa cum se ştie, în urmă cu aproximativ un an şi ceva. De aceea, este extrem de discutabilă această teorie, pe care o foloseşte în apărarea sa Partidul Democrat, în situaţia în care tot Partidul Democrat, deja după declaraţii ale lu Dmitri Kozak, vicepremierul rus, ar fi cerut o înţelegere cu socialiştii, propunând ca monedă de schimb federalizarea Republicii Moldova. Deci adevărul se află undeva la mijloc. Tot ce îi interesează acum pe cei de la PSRM şi Blocul ACUM este să îndepărteze din toate structurile de stat oamenii Partidului Democrat, care pur şi simplu au capturat instituţiile şi aceasta rămâne miza pe mai departe.

Radu Dobriţoiu: Vlad Plahotniuc, numitorul comun pentru Rusia, SUA şi Uniunea Europeană, mai clar nu este dorit nici de Moscova, nici de Bruxelles şi nici de Washington. Vlad Putin îl sprijină, însă, necondiţionat pe Igor Dodon. De la Moscova transmite pentru "Euroatlantica" Alexandr Beleavschi.

Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - Într-un demers politic fără precedent, principalii actori internaţionali în criza din Republica Moldova, Rusia, UE şi SUA par să-şi fi dat mâna pentru înlăturarea de la putere a liderului PDM, Vlad Plahotniuc, oligarh odios, cum este numit într-un documentar difuzat astăzi de principala televiziune de ştiri din Rusia, Rossia 24, dar şi acest triplu consens nu este decât unul conjunctural. Pentru Rusia, condiţia esenţială este ca Republica Moldova să rămână un stat neutru, să nu adere la NATO, iar reintegrarea să aibă la bază un statut special al Transnistriei, indiferent cum se va numi acesta. Astăzi, preşedintele Vladimir Putin a comentat pentru prima dată criza de la Chişinău într-un amplu interviu pe teme de politică externă, acordat televiziunii MIR a ţărilor CSI, post difuzat şi in Republica Moldova. Liderul de la Kremlin şi-a declarat sprijinul necondiţionat, a subliniat el, pentru preşedintele Igor Dodon şi actualii săi parteneri de coaliie, pentru ca aceştia să se debaraseze de structurile oligarhice şi oligarhii care au uzurpat până acum puterea - a spus Putin - şi şi-au subordonat toate structurile statului, inclusiv parlamentul şi sfera legii, Preşedintele rus şi-a exprimat speranţa ca preşedintele Dodon şi Blocul ACUM să găsească puterea de a depăşi divergenţele, subliniind că tot ce au făcut aceştia până în prezent sunt paşi spre construirea unui stat în sensul deplin al cuvântului, modern şi civilizat. Pentru Moscova, însă, alianţa PSRM-ACUM este un plan B, după ce socialiştii nu au putut forma un guvern pro rus, obţinând în alegeri un scor mai slab decât aprecierile optimiste ale lui Igor Dodon în discuţiile cu Vladimir Putin. Planul B îi aparţine, se pare, emisarului special al liderului rus pentru Republica Moldova, vicepremierul Dmitri Kozak, care s-a aflat la Chişinău, la începutul acestei luni, concomitent cu emisarii UE şi SUA. Moscova, însă, s-a opus categoric din start oricărei alianţe între Dodon şi Plahotniuc, oligarhul fiind dat în urmărire generală în Rusia într-un dosar de omor şi pentru scoaterea ilegală din Rusia a miliarde de dolari pe aşa-numita filieră moldovenească.

Radu Dobriţoiu: O Republica Moldova cu probleme politice. Cât de mult afectează stabilitatea regională această situaţie, domnule profesor Dan Dungaciu?

Dan Dungaciu: Înainte de a trece la această chestiune fundamentală, aş vrea să revin asupra unui lucru, în legătură cu care cei care ascultă nu sunt foarte dumiriţi. Tot ce spune acum Partidul Democrat şi domnul Plahotniuc este complet necredibil pentru că să te afişezi acum în giranţi ai Republicii Moldova, ai statalităţii, ai patriotismului moldovenesc este ridicol, pentru că Partidul Democrata făcut toate concesiile şi a trecut multe linii roşii în relaţia cu Tiraspolul. Mai mult decât atât, în timpul campaniei electorale, când domnul Dodon s-a dus inclusiv la München cu aşa-numitul 'Balşoi paket', adică pachetul de rezolvare a conflictului transnistrean în termenii domnului Dodon, Partidul Democrat al lui Plahotniuc nu a rostit o vorbă şi nu a rostit o vorbă pentru că la vremea respectivă erau legaţi printr-un tacit parteneriat politic, ceea ce am numit binomul Plahotniuc-Dodon. Deci dacă la vremea respectivă, în campanie electorală, un partid cu care te declari inamic sau faţă de care te declari duşman îţi oferă pe tavă o şansă să-l ataci şi tu nu o faci, evident că raţiunile sunt de cu totul şi cu totul altă natură. Deci ce spune acum domnul Plahotniuc este, evident, complet necredbil. Doi: ce se întâmplă cu stabilitatea regională - asta este foarte important ce aţi întrebat, pentru că asta e o chestiune de a doua instanţă. Într-o primă instanţă, ceea ce face Blocul ACUM aliindu-se cu PSRM este, cum au spus ei în această temporară întelegere, să dezoligarhizeze statul şi să facă alegeri anticipate. După aceea, mandatul Blocului ACUM nu mai este un mandat moral, ca să zic aşa, dar pe termen lung, ceea ce Rusia vrea şi ce Rusia gândeşte este să reseteze toată această regiune. O vrea să o reseteze printre proiecte care îi asigură ei garanţia că niciodată Uniunea Europeană nu se va întinde până peste Ucraina şi Republica Moldova şi nici NATO nu se va întinde peste Ucraina şi Republica Moldova, şi nici unire dintre România şi Republica Moldova nu va fi. Astea sunt garanţiile pe care Federaţia Rusă le caută şi încearcă, probabil, în mintea ei, să le rezolve inclusiv prin acest guvern. În acest moment, nu avem nicio probă să spunem că Blocul ACUM, de pildă, este părtaşul unui asemenea plan, pe care, însă, cu siguranţă, domnul Dodon îl gândeşte şi Federaţia Rusă încearcă să îl pună în aplicare.

Radu Dobriţoiu: "Euratlantica" la final. tema emisiunii: situaţia din Republica Moldova şi implicaţiile reginale de securitate. Invitaţii ediţiei: profesorul universitar doctor Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române "Ion I.C. Brătianu" şi preşedinte al Fundaţiei Universitare a Mării Negre din România; şi de la Chişinău analistul politic Vlad Ţurcanu. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica" şi alături de Nicu Popescu, producătorul emisiunii vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele RRA.

Transcrierea aparţine RADOR.