Securitatea europeana dupa atentatele de la Paris

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată securităţii europene şi euroatlantice, după atentatele de la Paris, atacuri teroriste fără precedent într-o ţară NATO, după 9 septembrie 2001. Şeful serviciilor de informaţii britanice MI5, Andrew Parker, avertizează că teroriştii din Al-Qaeda Siria pun la cale atacuri sângeroase de proporţii împotriva unor ţinte din ţările occidentale, fiind vizate reţelele de transport public sau atracţiile turistice cele mai populare din Europa. Potrivit autorităţilor britanice, Al-Qaeda colaborează strâns cu o altă grupare jihadistă, Frontul Al-Nusra, care activează în prezent în Siria. Adăugăm şi ameninţările venite din partea Statului Islamic şi informaţia potrivit căreia, neoficial, 15 mii de cetăţeni din întreaga lume s-au alăturat autoproclamatului Califat Islamic în Irak şi Siria. Printre aceştia, mii de cetăţeni europeni. Invitatul acestei ediţii "Euroatlantica" este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist politico-militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta în următoarele 25 de minute emisiunea "Euroatlantica".
O ştire transmisă în această seară de la Bruxelles de colega mea, Cerasela Rădulescu, aminteşte de un atac terorist contracarat astăzi de forţele speciale belgiene. Trei persoane au fost ucise, aflate în legătură cu Al-Qaeda şi cu teroriştii de la Paris. Domnule general, iată un atac, din fericire, contracarat în Belgia, ţară care are 700 de cetăţeni care s-au alăturat luptătorilor jihadişti din Siria. Iată, aceşti trei terorişti fundamentalişti islamici, ucişi astăzi în urma unor lupte de către forţele speciale belgiene, erau în legătură cu Al-Qaeda din Yemen şi, de asemenea, cu cei implicaţi în atacurile teroriste recente de la Paris. Cum putem comenta această evoluţie, iată, care se suprapune ca actualitate peste ediţia "Euroatlantica" de astăzi, cu o temă stabilită înainte de această întâmplare?

Alexandru Grumaz: Vreau să încep înainte cu o ştire. Statul Islamic s-a constituit în Afganistan, în provincia Farah, o tabără de instrucţie pentru 80 de insurgenţi. Deci nici nu s-au retras bine trupele americane din Afganistan, şi acolo deja Statul Islamic, la graniţa cu Iranul, a constituit acum 21 de zile o tabără de instrucţie.

Realizator: Domnule general, iertaţi-mă că vă întrerup, dar chiar şi britanicii, când s-au retras cu multă vreme în urmă şi înaintea trupelor sovietice, au spus că acolo este o zonă greu de controlat şi unde războiul va fi la putere şi ca tradiţie şi ca obişnuinţă pentru afgani în permanenţă.
Alexandru Grumaz: Este, într-adevăr. Pregătirea acestor insurgenţi nu a început acum şi fenomenele nu sunt numai cele care s-au întâmplat anul acesta. V-aş aminti numai ce s-a întâmplat în Nigeria cu Boko Haram, care a omorât peste 2000 de oameni.
Realizator: Recent, când se întâmpla ce se întâmpla la Paris, în Nigeria, Boko Haram a masacrat 2000 de persoane.
Alexandru Grumaz: Şi gândiţi-vă că Nigeria este unul din cele mai mari state ale Africii. Are 174 de milioane, are 350 de grupuri etnice şi 250 de dialecte se vorbesc acolo. Problema este că Boko Haram a evoluat de la o revoltă a unor locuitori salafişti din nordul...
Realizator: Salafişti ca şi cei din Statul Islamic, să precizăm asta.
Alexandru Grumaz: Exact. Din nordul ţării, care au refuzat sa aplice o lege de portul căştii la motociclişti, dată de statul nigerian.
Armata a intervenit, au fost omorâţi 800 de oameni, ulterior a fost omorât şi clericul Yusuf, cel care conducea această insurgenţă şi această formaţiune s-a radicalizat. Acum are două aripi: una este o aripă care se ocupă de partea internă, deci de lupta cu guvernul nigerian, cealaltă este o aripă externă care se pregăteşte să treacă graniţa în Camerun.
Realizator: Să se extindă ca influenţă şi ca... Revenind la ce s-a întâmplat astăzi, în Belgia, dle general, un nou atac terorist în Europa, la scurt timp după cele din 7 ianuarie, de la Paris, iată, atacuri care au fost contracarate de forţele speciale belgiene, din fericire. Este acesta un nou episod dintr-o serie, dintr-un serial ce va continua atât în Europa, cât şi în ţările orientale...?
Alexandru Grumaz: Da, se pare că aşa este, aveţi dreptate, va fi un serial care se va continua în privinţa atacurilor teroriste, a celor mai importante, să zicem, noduri de infrastructură, centrale nucleare, probabil...
Realizator: ...zone aglomerate...
Alexandru Grumaz: ...zone aglomerate. Vedeţi, diferenţa între 11 septembrie, în SUA, unde teroriştii au venit din Pakistan, la ora actuală, ce se întâmplă în Europa, teroriştii sunt născuţi şi unii sunt a doua generaţie de musulmani născuţi în Europa. Problema este mult mai dificilă în cazul de faţă, decât a fost în timpul... după evenimentele din 11 septembrie. La ora actuală, ne confruntăm cu terorişti care circulă pe lângă noi, cu terorişti care învaţă cu noi în şcoli, ne confruntăm cu terorişti care merg la biserică cu noi; că dintre aceşti terorişti nu sunt numai musulmani...
Realizator: Copiii lor merg la şcoală cu copiii noştri.
Alexandru Grumaz: Da. Deci, fenomenul este foarte complicat şi complex, la ora actuală, greu de controlat.
Realizator: Probabil de aceea, şeful de la MI5, Andrew Parker, spunea că, din păcate, nu toate atacurile teroriste pot fi stopate, pot fi oprite, pot fi anticipate, pot fi contracarate, aşa cum s-a întâmplat astăzi, în această seară, în Belgia.
Alexandru Grumaz: Vedeţi, americanii au rezolvat mult mai uşor această problemă cu /.../.Toată lumea a înţeles că o restrângere a libertăţilor asigură o creştere a securităţii. Va fi o luptă destul de importantă în Europa, pentru a realiza un pachet de legi care să ne asigure securitatea; pentru că avem nevoie de această securitate. Putem fi în metrou şi putem să sărim în aer cu metroul, indiferent că suntem la Bucureşti sau la Paris. Deci, va trebui ca acest pachet de legi... se discută la Bruxelles despre o agenţie suprastatală, care să preia toate informaţiile privitoare la astfel de personaje...
Realizator: ...cu o bază de date...
Alexandru Grumaz: ...cu o bază de date comune, exact, se discută despre reglementarea internetului în ceea ce priveşte site-urile cu conţinut provocator şi site-uri care propagă ura şi crima împotriva creştinilor, deci, sunt o serie de lucruri care, într-adevăr, vor...
Realizator: Nu numai atât, o informaţie tot de astăzi, o declaraţie a cancelarului german Angela Merkel 'Cei care rostesc cuvinte încărcate de ură, care comit acte de violenţă în numele Islamului, complicii lor şi ideologii terorismului internaţional vor fi combătuţi dur, folosind toate mijloacele aflate la dispoziţia unui stat de drept', a promis astăzi Angela Merkel, într-un discurs rostit în faţa Camerei Inferioare a Parlamentului German, la finalul unui moment de reculegere. Ce este interesant este că această opinie a început să fie din ce în ce mai des exprimată de principalii lideri occidentali.
Alexandru Grumaz: Da, Germania este una dintre ţările care are o puternică mişcare antiislamică, Pegida. Deci, neşansa copiilor noştri este că parlamentele, şi Parlamentul European şi parlamentele naţionale, vor fi pline în curând de naţionalişti şi, atunci, nu ştiu cât va mai putea să fie această unitate a UE, cât vom avea această...
Realizator: ...unitate de discurs şi de...
Alexandru Grumaz: ...de discurs. Vedeţi că probleme politice pe care liderii din Vest le-au ridicat împotriva intrării României în Spaţiul Schengen, România, o ţară care este pregătită pentru a apăra frontiera estică, şi vreau să vă spun că uitaţi-vă, Bulgaria ce probleme are cu... Realizator: La graniţa cu Turcia.
Alexandru Grumaz: ...cu Turcia. Dar Bulgaria are probleme cu imigranţii de pe teritoriul ei. Noi nu putem să ne despărţim de această zonă geografică a Mării Mediterane, în care partea de Sud este în nordul Africii, şi Primăvara arabă a creat un val imens de imigraţie, şi partea noastră, unde există o lume civilizată, o lume care are alte fundamente, alte concepţii de...
Realizator: Nu este primită în Schengen. Deci acolo unde este foarte aproape de zone cu un risc ridicat geografic a populaţiei şi mai apropiat de frontierele Europei, iată, există spaţiul Schengen, şi pentru noi există doar o amânare cu o singură problemă - putem spune, domnule general, aici, cea a Bulgariei, pe care o vedem acum, graniţa cu Turcia, care devine din ce în ce mai des traversată chiar de aceşti luptători care provin din ţările occidentale şi ajung în Turcia, Turcia care a devenit, la rândul ei, o ţară de tranzit spre Siria.
Alexandru Grumaz: Ştiţi că unul din opozanţii intrării României la Schengen a fost fostul preşedinte francez Sarkozy, care chiar înainte de alegerile europarlamentare, într-un interviu publicat de "Die Welt" şi "Le Point", discuta despre un Schengen 2....
Realizator: În două etape.
Alexandru Grumaz: În două etape, un Schengen 2, în care problema imigraţiei să fie rezolvată în acelaşi mod de toate ţările. Deci eu cred că, la ora actuală, pentru Bruxelles, un câştig , şi un câştig important în această situaţie a imigrării din toate flancurile, este aderarea României la spaţiul Schengen într-o fază, chiar în două etape, într-o fază cu aeroporturile şi porturile şi, faza a doua, cu graniţele terestre.
Realizator: Despre Schengen vom vorbi şi în continuare, domnule general Grumaz. Europa încearcă să afle, după atacurile de la Paris, dacă sistemul Schengen poate fi o soluţie în sprijinul securităţii. Noile evoluţii sugerează însă că trebuie gândite şi alte măsuri de prevenţie. De la Bruxelles, pentru "Euroatlantica", Cerasela Rădulescu a făcut o sinteză a ultimelor declaraţii ale oficialilor europeni.
*
Reporter: Comisia Europeană a invocat, imediat după atentatele din Franţa, securitatea frontierelor externe ale Uniunii prin sistemul Schengen. Mai mult, executivul comunitar recunoaşte că există un pericol real de atentate teroriste în Europa. Au trecut deja cel puţin 2 ani de când Belgia şi Franţa anunţau că urmează pericolul reprezentat de aşa-numiţi 'combatanţi străini', cei care profită de dubla cetăţenie oferită de către statele membre, şi merg şi luptă în Irak şi Siria alături de jidahişti, revenind apoi în Europa, unde pot comite atentate. În acest timp, statele membre au minimalizat subiectul şi numai în urma cu câteva luni coordonatorul împotriva terorismului, belgianul Gilles de Kerchove, cerea ca legislaţia în domeniu să fie modificată. Ce presupune aceasta? Comisia se află încă în faza de analiză, aşa cum reunoaşte chiar preşedintele ei, Jean-Claude Juncker, spunând, imediat după atentatele din Franţa, că vor trebui gândite, la rece, noi măsuri de prevenţie, schimbul şi utilizarea informaţiilor relevante, printr-o colaborare permanentă a statelor membre. "Acestea sunt vremuri politice dificile" - afirma şi preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk. "Copiii noştri vor moşteni ceea ce noi, liderii europeni, decidem zi de zi" - a subliniat el referindu-se la atacurile recente de la Paris.
Donald Tusk: Dacă nu suntem capabili să construim o politică de securitate coerentă, pentru Uniune, mai devreme sau mai târziu, vom pune în pericol libertăţile pe care le-am construit la nivel european, inclusiv spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Dacă nu vom fi în stare să avem o bază de date comună, unică, cu datele pasagerilor companiilor aeriene, la nivelul Uniunii Europene, vom încheia prin a avea 28 de baze de astfel de date. Sistemele naţionale ar forma un fel de mozaic cu multe găuri. Ele ar interfera cu viaţa privată a cetăţenilor, fără a asigura corect securitatea acestora.
Reporter: Parlamentul European a acceptat în 2012, cu anumite condiţii, crearea unei baze de date pentru pasagerii care călătoresc spre SUA. În acelaşi timp, mai mulţi lideri europeni au cerut şi alte măsuri, cum ar fi modificarea regulilor spaţiului Schengen pentru a-i detecta pe combatanţii străini care ar putea comite atentate.

Realizator: Corespondenţă de la Bruxelles, semnată de Cerasela Rădulescu. O ştire de la Paris, de această dată, din Franţa: CNN transmite că 19 mii de site-uri franceze, atât civile, cât şi militare, se află sub atac informatic. Este un atac fără precedent, cu scopuri încă necunoscute - a anunţat, astăzi, şeful Securităţii Informatice din Franţa. Atacurile s-au intensficat în ultimele 5 zile şi au culminat astăzi, cu atacarea site-ului Ministerului Apărării de la Paris. Au fost atacate website-uri de afaceri, ale grupurilor religioase şi ale armatei naţionale, unde au fost inserate imagini şi mesaje pro islamice. O adevărată luptă, aşadar, în spaţiul virtual, unde, domnule general Grumaz, celebra organizaţie "Anonymous" a atacat website-uri ale jihaidştilor. Iată că războiul declanşat la 7 ianuarie, informatic şi informaţional, continuă în spaţiul virtual.
Alexandru Grumaz: Da, acest război era normal să continue în spaţiul informaţional. Deci, lucrurile acestea sunt a 5-a dimensiune militară, a devenit spaţiul cibernetic. Pentagonul, pe lângă cele patru spaţii de război tradiţionale - uscatul, marea, aerul şi spaţiul cosmic - a intradus şi spaţiul ciberntic. Într-adevăr, lupta se duce pe spaţiul cibernetic. Resursele necesare pentru această luptă sunt foarte puţine, iar rezultatele sunt extraordinar de mari: destabilizarea. Problema este, în momentul în care vor ataca nu site-urile ministerelor, sau... Problema este când vor ataca centralele nucleare, probabil că vor ataca sistemul feroviar, problema este când vor ataca sistemul de transport...
Realizator: Sisteme financiare.
Alexandru Grumaz: ...sistemele financiare. Deci, aicea sunt marile probleme ale lumii noastre.
Realizator: Suntem, totuşi, vulnerabili, se pare, atât în interiorul Europei, cât şi, iată, în spaţiul virtual. Domnule general Alexandru Grumaz, s-a discutat foarte mult pe scena politică românească în ultimele săptămâni despre acest pact pentru un buget mai mare al apărării, din păcate, în ghilimele, "ne-am trezit cam târziu" pentru ca recupera timpul pierdut, după aderarea României la NATO. Ne aducem aminte, că, atunci, ne angajasem la un buget de cel puţin 1,8 - 1,9 din PIB. Discutăm, acum, de o intenţie pentru a ajunge la 2% din PIB, dar, din păcate, peste doi ani. Ce facem în această perioadă dacă vom avea probleme? De ce se tergiversează? Pentru că, ştim foarte bine, şi ne amintim, că la summitul NATO din Ţara Galilor s-a vorbit foarte clar de aceste bugete ale apărării pentru ţările din Alianţă şi s-a subliniat, că cel puţin 20% din aceste bugete trebuie alocate pentru înzestrare. Iată că ne confruntăm cu o altă problemă - cea a războiului nu numai asimtetric, ci şi informatic şi informaţional, cu aceste organizaţii teroriste; bugetul Apărării este, în continuare, în acest moment, subdimensionat.
Alexandru Grumaz: Din punct de vedere al securităţii naţionale şi mă refer strict la armată, anul 2015 a început foarte bine. Deci, România lucrului bine făcut al preşedintelui Iohannis a început cu o chestiune critică, la ora acutală, în flancul estic al NATO. Avem o confruntate în Ucraina, care se poate revărsa peste graniţă în Moldova şi în România, Polonia şi ţările baltice. Numind un nou şef al Statului Major General, un general, hai să-i spunem porecla, "Vulpea deşertului", cu i-aţi spus chiar dumneavoastră...
Realizator: "Generalul deşertului", pentru că a fost...
Alexandrul Grumaz: ."Generalul deşertului", domnul Ciucă, este foarte important, este pentru prima dată când se numeşte, din 25 de ani, un general care a venit din teatrele de operaţii din Irak şi Afganistan.
Realizator: Este prima dată când la comanda Marelul Stat Major General, după război, ajunge un general care a fost în linia întâi.
Alexandru Grumaz: Exact, aşa este. Şi, acuma, a venit preşedintele Iohannis cu o iniţiativă extraordinar de bună aducând armata la normalitate, aducând-o la un buget de 2%.
Realizator: Şi cu un comandant, aşa cum este normal...
Alexandru Grumaz: Cu un comandat, i-a dat şi resursele financiare necesare să conducă armata. Dar, aici mai trebuie făcute câteva observaţii: noi avem o strategie de înzestrare a forţelor armate, care a fost scrisă în 2013...
Realizator: De pe vremea lui Frunzăverde, ne aducem aminte, domnul ministru Frunzăverde.
Alexnandru Grumaz: Bun, dar este una făcută în 2013-2022, dar este înainte de conflictul din Ucraina. Deci, toate documentele acestea importante trebuie reluate, refăcute, redesenate în condiţiile actuale...
Realizator: Adaptate la actualele condiţii.
Alexandru Grumaz: De asemenea, trebuie stabilite priorităţile, pentru că România are nevoie şi de transportoare, are nevoie şi de echipament de lovire a tancurilor, rachete...
Realizator: De avioane multirol.
Alexandru Grumaz: ... rachete antitanc, are nevoie de avioane multirol, are nevoie de baterii de rachete antiaeriene, deci sunt foarte multe lucruri, foarte multe programe şi trebuie să fim foarte atenţi.
Realizator: Domnule general, preşedintele Klaus Iohannis a luat primele două decizii foarte importante pe acest palier al apărării şi siguranţei naţionale...
Alexandru Grumaz: Categoric.
Realizator: ... aprobând, numind un şef al Statului Major General din generaţia ...
Alexandru Grumaz: Tânără.
Realizator:... ofiţerilor din teatre de operaţii, "generalul deşertului', aşa cum l-am numit eu, care a comandat personal trupele româneşti în bătălia de la Nassiriya, concept introdus în istoria contemporană a României tot de mine împreună cu colegii de la Radio România Actualităţi, iată şi bugetul. Revenim la fostul preşedinte Traian Băsescu, care în ultimul său discurs, în ultima zi de preşedinţie, amintea, domnule general, despre două colaborări de dezvoltare cu Alianţa Nord-Atlantică. Este vorba de un batalion NATO pe teritoriul României şi de o divizie multinaţională, care va fi staţionată în viitor, în următorii doi ani, pe teritoriul României. Ce înseamnă asta?
Alexandru Grumaz: Deci în perioada următoare, NATO şi-a propus să dezvolte structurile militare pe flancul estic. Asta înseamnă, în primul rând, crearea unor depozite de armament şi muniţie, depozite logistice, care să poată fi folosite de Forţa de reacţie, cel puţin cea care se va preconiza pentru 2015, formată din 4000 de militari din trei ţari - Olanda, Germania şi Norvegia...
Realizator: Şi Statele Unite, bineînţeles.
Alexandru Grumaz: Şi Statele Unite, bineînţeles, dar pentru noi este foarte important un lucru şi asta trebuie reţinut. Poziţia noastră strategică a fost recunoscută, practic, prin ...
Realizator: Baza de la Deveselu.
Alexandru Grumaz: ... baza de la Deveselu, exact.

Realizator: Revenim la principala temă a emisiunii de astăzi - bineînţeles că bugetul apărării nu poate fi desprins de această dezbatere - islamul radical încearcă să instaureze teroarea, atrage atenţia Israelul, şi se aminteşte în acest context de atacurile teroriste din ultimii ani, care au lovit ţinte atât în Europa, cât şi în Israel, acolo de unde transmite pentru "Euroatlantica" Dragoş Ciocîrlan.
Corespondenţă din Ierusalim - Reporter: Dragoş Ciocîrlan - Israelul susţine şi este aproape de Europa, dar ţările europene trebuie să redea securitatea comunităţilor evreieşti. Aceleaşi forţe, care comit atacuri teroriste în Europa, ameninţă şi Israelul, dar şi ţările arabe moderate. În timp ce Israelul şi Occidentul apreciază libertatea, valorile umanităţii, islamul radical venerează tirania şi teroarea, încearcă să impună o nouă eră a tenebrelor asupra umanităţii. De mult timp, Israelul atrage atenţia asupra propagării islamului radical ca ameninţare la adresa lumii întregi şi a avertizat asupra necesităţii cooperării în schimburile de date între serviciile de informaţii. Pentru Europa şi Israel duşmanul comun este islamul radical, care are mai multe nume: ISIS, Hamas, Boko Haram, Al-Qaeda, Al-Nusra, Hezbollah. Chiar dacă aceste facţiuni radicale se bat între ele, toate vor să ducă umanitatea cu mii de ani în urmă. În ultimul deceniu, atacurile teroriste din Europa - la Londra, Madrid, Burgas, Toulouse, Bruxelles, Paris - au acelaşi numitor comun: au vizat, în primul rând, creştini şi evrei. Autorii acestor atacuri teroriste aparţin lumii musulmane. Nu există nicio diferenţă între victimele atacurilor de la sinagoga din Ierusalim, unde rabinii au fost masacraţi cu topoare, şi victimele atacurilor de la Paris.
Realizator: Din Ierusalim a transmis pentru "Euroatlantica" Dragoş Ciocîrlan. Domnule general Alexandru Grumaz, este foarte trist ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, în ultimul an. Spuneam că, neoficial, 15 mii de cetăţeni din întreaga lume s-au alăturat autoproclamatului Califat Islamic în Irak şi Siria. Cu această problemă cu care ne confruntăm, la care participă, la această problemă, mii de cetăţeni europeni, care s-au alăturat acestor jihadişti. Iată, apare acum, se pare, şi o competiţie între Al-Qaeda şi Califatul Islamic ISIS şi Boko Haram.
Alexandru Grumaz: Da, este o competiţie între cele două. Măsurile prin care aceştia văd atacurile teroriste sunt diferite. În fapt, terorismul are acelaşi final: o publicitate mare în mass media a ceea ce sunt, ceea ce fac şi a condiţiilor lor. Realitatea geostrategică, de fapt, a anului 2015 să ştiţi că nu va diferi foarte mult de cea a 2014. Probabil că o nouă arhitectură a instituţiilor europene şi instituţiilor mondiale va fi regândită în anii care urmează, cel puţin în următorii zece ani. Focarele de conflict sunt cam aceleaşi: Siria, Ucraina, Marea Chinei de Sud, Nigeria. Deci lucrurile sunt cam aceleaşi. Problema este că toate acestea au debutat la începutul lui 2015 cu acest sângeros atac terorist din Paris şi care ţine Europa sub o continuă ameninţare.

Realizator: Şi aşa cum spunea şi şeful de la MI5 şi cum anticipam şi eu la începutul emisiunii, se pare că este doar un prim serial dintr-un sezon care va continua nu numai în 2015 şi situaţia devine din ce în ce mai complexă şi mai complicată, în paralel cu evoluţia pe care o are situaţia din Siria, din Irak. Să ne amintim, totuşi, trebuie menţionat că şi în Libia este un război civil în derulare în acest moment.
Alexandru Grumaz: Libia e în pragul colapsului, deci acolo nu se înţeleg între ei.
Realizator: Siria, o ţară care, la un moment dat, era una dintre perlele Orientului Mijlociu.
Alexandru Grumaz: Pentru Siria urmează convorbirile de la Moscova, pe care administraţia Federaţiei Ruse le-a organizat între opoziţie şi... Nu ştim ce rezultate, sperăm totuşi ca aceste rezultate să fie unele pozitive. Sperăm, de asemenea, ca întâlnirea dintre Kerry şi omologul său iranian să se termine cu rezultate benefice. În rest, să auzim numai de bine, domnule Dobriţoiu.
Realizator: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată securităţii europene şi euroatlantice, după atentatele de la Paris. Invitat a fost generalul locotenent Alexandru Grumaz. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica" şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie. La revedere.