Regiunea extinsă a Mării Negre

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Realizator: Bun găsit vă spune Radu Dobriţoiu la o nouă ediţie a emisiunii 'Euroatlantica', dedicată în această seară evoluţiilor geopolitice şi geostrategice din regiunea extinsă a Mării Negre, o problematică într-o permanentă dinamică, cu evoluţii complexe. Doi invitaţi speciali pentru această temă: preşedinţii Comisiilor de politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor. Ca de obicei, ne suprapunem şi pe informaţii de actualitate: recenta şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde s-a stabilit mandatul României pentru summitul NATO de la Chicago, declaraţiile de acum două zile ale secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, referitoare la Georgia şi ceremonia de rotire a infanteriştilor marini americani de la baza Mihail Kogălniceanu, eveniment programat să aibă loc peste trei zile. Vom intra în legătură cu senatorul PSD Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, profesor universitar doctor, absolvent al Colegiului Naţional de Apărare, şi cu deputatul UDMR Attila Korodi, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, doctor în relaţii politice internaţionale, fost ministru al mediului. Colegii din regia de emisie, Victor Mihăescu şi Ileana Băjenaru, îmi confirmă că avem legătura cu senatorul Titus Corlăţean. Bună-seara, domnule senator.
Titus Corlăţean: Bună-seara, mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Şi eu vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea 'Euroatlantica'. Avem legătura şi cu deputatul Attila Korodi. Bună-seara, domnule deputat.
Attila Korodi: Bună-seara.
Realizator: Mulţumiri pentru că sunteţi din nou alături de emisiunea 'Euroatlantica'. Domnilor invitaţi, în ultima şedinţă a CSAT s-a aprobat mandatul României pentru summitul NATO de la Chicago de luna viitoare. Unul dintre puncte se referă la reiterarea importanţei regiunii extinse a Mării Negre. Pe ce ar trebui să insiste reprezentanţii României pentru a impune cât mai bine pe agenda Alianţei această problematică, domnule senator Titus Corlăţean?
Titus Corlăţean: Regiunea Mării Negre, sau mai bine zis regiunea extinsă a Mării Negre, este o preocupare şi un punct de interes pentru România de mai mulţi ani şi gradual a intrat în atenţia partenerilor noştri, aliaţilor noştri atât din cadrul NATO, dar şi din cadrul Unuinii Europene. Este o regiune care reuneşte foarte multe interese de natură politică, strategică, de natură economică, securitatea energetică, trasee energetice esenţiale pentru statele europene şi în acelaşi timp include în acest format lărgit al Mării Negre şi zonă de conflict îngheţat, tot atâtea argumente pentru ca vocea României, alături de partenerii euroatlantici, să genereze o implicare constantă crescută în sensul gestionării riscurilor de securitate de o manieră convenabilă nouă, Alianţei Nord Atlatice şi României. Evident că acest lucru nu se poate tranşa şi nu se poate discuta în afara unei relaţii cu Federaţia Rusă. Ei, lucrurile astea constituie subiect de discuţie de mai multă vreme în Alianţă, iar summitul NATO de la Chicago evident că trebuie să marcheze un pas în plus în modul de gestiune a acestei relaţii în perioada următoare.
Realizator: Domnule deputat Attila Korodi, aceeaşi întrebare: Ştim foarte bine că până acuma pe agenda reuniunilor Alianţei Nord Atlantice. S-a mai discutat de Marea Neagră, dar tot timpul au fost alte priorităţi. Cât de mult ar trebui să insiste România pentru a se dezbate de o manieră mai amplă această problematică a regiunii extinse a Mării Negre?
Attila Korodi: Trebuie reiterată şi trebuie rediscutată şi întotdeauna trebuie împrospătată cu ultimele evoluţii pentru că fiecare summit NATO trebuie să ia în considerare şi evoluţiile. Domnul senator Corlăţean a descris contextul static al zonei extinse a Mării Negre, cu zonele de conflict îngheţat, problema energetică, Alianţa Nord Atlantică, dar trebuie să ia în considerare şi evoluţii mai recente care, după părerea mea, şi părerea României trebuie să ţină cont de dezvoltările din această zonă, şi vorbesc de evoluţiile din Siria şi Iran, despre care am discutat în această emisiune./mdudea/dstanesc/ De ce? Pentru că vorbim de zona extinsă a Mării Negre. Marea Neagră poate fi considerată - şi folosesc un cuvânt destul de simplu - o zonă de tampon între Orientul Îndepărtat, Orientul Mijlociu, Rusia şi Europa. Tot ce se întâmplă pe axa Nord - Sud, luând în considerare Orientul Mijlociu, se întâmplă incluzând şi spaţiul Mării Negre. Dacă luăm spaţiul Vest - Est, tot acelaşi lucru se observă. Din cauza aceasta, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să acorde o atenţie mult mai întărită pentru aceasta zonă. Ştim foarte bine, în Rusia au fost alegeri prezidenţiale, vom avea din nou Putin ca preşedinte al Rusiei, care îşi propune - sunt convins - cel puţin două mandate. Asta înseamnă că evoluţiile NATO - Rusia vor avea un impact major şi asupra acestui spaţiu. Tot aşa, în ultima întâlnire, a şedinţei CSAT s-a discutat şi s-a propus a se discuta, care oricum era şi pe ordinea de zi, dar cu un mandat special, problematica scutului antirachetă, o problematică care din nou agită spiritele într-un sens, după părerea mea, nefericit în spaţiul Mării Negre. De ce nefericit? Pentru că Rusia în loc să caute colaborare, caută confruntare politică pe această temă.
Realizator: Iată, aşadar, domnul deputat Attila Korodi a anticipat într-un fel, de altfel am mai abordat, din acest punct de vedere, şi cu domnul academician Răzvan Theodorescu această direcţionare a Mării Negre. Odată sunt cele două axe, Nord - Sud şi Est - Vest care includ via Caucaz şi Marea Neagră, resurse energetice esenţiale din Caspica şi tot ce este destinat de acolo ţărilor oocidentale. Gheorghe Brătianu spunea despre Marea Neagră că este un veritabil spaţiu de securitate pentru România. Iată însă că ne putem referi acum şi la interese economice şi aş dori să începem cu disensiunea care există între România şi Bulgaria. Este vorba de stabilirea graniţei cu Bulgaria pe platoul Mării Negre, un litigiu vechi de aproape 20 de ani, pentru 350 de kilometri pătraţi din Marea Neagră. Ce ar însemna asta? Dacă România câştigă zona disputată, atunci ar urma să aibă o graniţă directă de 50 de metri liniari, cu platoul continental al Turciei. Această graniţa ar ajuta România să aibă o legătură direct cu Turcia, în caz că gazoductul South Stream ar fi terminat, deci am avea acces şi la Nabucco. Cât de importante sunt aceste negocieri pentru Româbia, pentru această delimitare, domnule senator Titus Corlăţean?
Titus Corlăţean: Un comentariu preliminar. Orice diferend, eu voi folosi termenul consacrat în dreptul internaţional, orice diferend legat de liniile de demarcaţie, de linia de frontieră este un diferend, o chestiune importantă şi lucrurile trebuie tranşate, însă prin mijloacele politico-diplomatice consacrate, ca mijloace paşnice în relaţiile internaţionale. Altfel spus, negocierile sunt cele care stau la baza unei astfel de reglementări. Nu cred că prin declaraţii publice, unele eventual un pic mai belicoase, putem rezolva acest gen de diferend. Nu este o sitiaţie excepţională. S-au întâmplat, se întâmplă astfel de lucruri în relaţiile internaţionale. Prin acordul părţilor se poate ajunge chiar la Curtea Internaţională de Justiţie. Ca dovadă că în situaţia delimitării platoului continental în zone economice exclusive cu Ucraina, după foarte mulţi ani de negocieri s-a ajuns şi la Curtea de Justiţie de la Haga şi am tranşat jurisdicţional, pe cale paşnică, un diferend. Altfel spus, există resurse de a rezolva şi poate chiar mai rapid cu Bulgaria acest diferend care poate ascunde într-adevăr şi un interes economic mai profund, deşi în paranteză fie spus, nu cred că dacă conducta respectivă ar trebui să treacă şi pe teritoriul Bulgariei în definitiv ar fi chiar o mare problemă. Nu. Nu în acest fel cred că trebuie să gestionăm sau să fie gestionate lucrurile. Prin negocieri, prin bună înţelegere putem ajunge. Suntem două state membre ale Uniunii Europene şi în general conduita europeană şi cea consacrată în dreptul internaţional cam exclude declaraţiile publice şi o chestiune care poate surprinde cealaltă parte şi poate genera nişte dificultăţi în procesul de negocieri./aionescu/dstanesc/ Vorbesc acum ca om care un număr de ani a fost diplomat în Ministerul de Externe, chiar în direcţia Tratate internaţionale, echipa de negociatori ai României, aşa că cam ştiu despre ce este vorba.
Realizator: Se cunoaşte în răspunsul dumneavoastră această experienţă. Se recunoaşte, în mod clar, un răspuns foarte bine chibzuit. Totuşi, însă, domnule deputat Atilla Korodi, dacă România doreşte şi nu ajunge la o înţelegere cu Bulgaria, ar putea să blocheze sau să întârzie acest proiect South Stream, dacă va apela la Curtea Internaţională.
Atilla Korodi: Eu cred că nu vom ajunge la Curtea Internaţională, pentru că această discuţie, negociere, a fost mult mai dinamică în ultima perioadă, la nivel de experţi. Anul trecut a fost o ultima întâlnire, în care părţile şi-au reiterat poziţiile, au încercat să găsească soluţii şi eu cred, şi sunt de acord cu domnul Corlăţean, spaţiul public nu ajută în acest caz, pentru că vorbim de o relaţie bilaterală, onestă, corectă, sinceră. Sunt momente în care două ţări trebuie să-şi definească, poate, şi anumite elemente care înseamnă graniţă comună, dar aceste lucruri se pot întâmpla fără să existe o vociferare a situaţiei sau o exagerare. Nu cred şi s-a văzut imediat că reacţiile pe amândouă părţi ale Dunării au fost exagerate, pentru că s-a discutat, până la urmă, de o situaţie care foarte greu era palpabilă opiniei publice, nimeni nu se aştepta la o astfel de situaţie şi toată lumea a început să vorbească în exces de priorităţi, de interes naţional. Până la urmă, vorbim de un element care, desigur, are şi un element politic bilateral, dar are şi un element tehnic. Ştiu că acestea trebuie să rămână în această zonă a discuţiilor şi a negocierilor. Sper ca perioada aceea de două săptămâni în care au fost vociferări, în Bulgaria chiar au fost manifestaţii de stradă, să se fi terminat şi în perioada următoare, experţii celor două ţări să-şi continue ceea ce trebuie să facă. Experienţa spune că se pot realiza mult mai multe pe lângă masa tratativelor, în comparaţie cu dispute, având manifestaţii de stradă sau dispute folosind canale proprii media - şi aici vorbesc de o dezbatere care s-a desfăşurat la Sofia, o dezbatere care s-a desfăşurat la Bucureşti, că n-a fost un dialog Bucureşti-Sofia nici măcar în faţa opiniei publice în acea perioadă. Deci trebuie să ne reîntoarcem la masa discuţiilor şi sunt convins că în acele condiţii optime se vor găsi soluţii.
Realizator: Domnilor invitaţi, aduceam aminte la începutul emisiunii de recente declaraţii ale secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, referitoare la Georgia. "Summit-ul NATO din 2008 i-a promis Georgiei că va deveni la un moment dat membru al Alianţei, iar această decizie se menţine cu fermitate", a declarat Anders Fogh Rasmussen presei, însă, potrivit acesteia, o declaraţie de acum două zile, după întâlnirea cu Mihail Saakaşvili, oficialul NATO a salutat prezenţa militară georgiană din Afganistan, a doua ca mărime, 935 de soldaţi ai unei ţări care nu face parte din Alianţă, dar a spus că Georgia nu este încă pregătită să devină membru al NATO, chiar dacă este un partener model. Domnilor invitaţi, ştim problemele legate de Georgia şi nu putem să discutăm despre regiunea extinsă şi despre Marea Neagră fără să ne referim la Georgia, la aspiraţiile Georgiei de a deveni aliat şi de a face parte din Alianţa Nord-Atlantică. Aş dori să ne referim la această problematică şi la evoluţia Georgiei, foarte complexă. Ne aducem aminte de Rusia, de intervenţia de acolo, de declaraţiile făcute de la Moscova./lmihai/dsirbu/ Cum putem interpreta aceste evoluţii din perspectiva securităţii în Marea Neagră, domnule senator Titus Corlăţean?
Titus Corlăţean: Da, eu voi face un comentariu şi îl fac cu plăcere şi o să-mi propun chiar să vorbesc foarte deschis pe această temă. În urmă cu câteva săptămâni am participat la o reuniune a preşedinţilor Comisiilor pentru politică externă din parlamentele naţionale ale Uniunii Europene, unul dintre invitaţii centrali fiind chiar secretarul general NATO, Rasmussen. Eu i-am ridicat cu această ocazie mai multe teme, inclusiv legate de Republica Moldova, dar şi o chestiune pe care am formulat-o în termeni tranşanţi în faţa celorlalţi colegi preşedinţi din statele membre ale Uniunii Europene legată de angajamentele pe care noi toţi, membri NATO, le-am luat la summitul de la Bucureşti, pe care, de altfel, domnul Rasmussen îl elogiase în intervenţia sa principală, angajamentele luate faţă de Georgia şi Macedonia privind calitatea de membru al Alianţei. Şi i-am formulat în termeni extrem de clari faptul că la atâţia ani, deja, practic, se fac mai mult de patru ani şi jumătate de la summitul NATO de la Bucureşti, am bătut pasul pe loc. Eu i-am adus aminte şi i-am reiterat poziţia pe care chiar domnia sa şi-o exprimase de atâtea ori, legată de faptul că Alianţa este suverană şi trebuie să fie suverană în decizia pe care o ia cu privire la invitarea noilor membri, atunci când îndeplinesc criteriile. Dacă la Bucureşti s-a considerat că îndeplinesc criteriile, Georgia şi Macedonia, şi că doar din raţiuni de ordin politic, exterioare Alianţei, pentru acel moment, legate de opoziţia Rusiei, nu au fost primite aceste state, este firesc şi este cazul să reexaminăm situaţia, iar la summitul NATO de la Chicago să spunem anumite lucruri, să facem un pas înainte, poate că nu pasul integral, dar să oferim câteva chestiuni extrem de concrete, atât Georgiei, cât şi Macedoniei. Eu m-am bucurat că cel puţin la nivel declarativ, secretarul general al NATO a fost perfect de acord cu ceea ce afirmasem, numai că această poziţie, exprimată inclusiv după întâlnirea cu preşedintele Saakaşvili, practic, ridică un semn de întrebare, dacă realmente luăm o decizie a noastră sau, în continuare, rămânem prizonierii unui joc ceva mai complicat, mai complex, în care ţinem cont poate mai mult decât ar fi cazul de interesele altor state din afara Alianţei. Georgia şi-a făcut datoria foarte bine, foarte corect, este angajată în teatre de operaţiuni complicate, aşa cum nu este cazul multora din statele mebre ale Alianţei, tot aşa cum Macedonia, dincolo de chestiunea cu numele, atât de dezbătută în relaţia cu Grecia, şi-a făcut şi îşi face datoria. Eu cred că trebuie să fim serioşi, România trebuie să aibă un cuvânt de spus, mult mai apăsat, la nivelul executivului, la nivelul preşedinţiei, pentru că domniile lor asigură reprezentarea României la summitul NATO, să fie o poziţie extrem de clară din acest punct de vedere. Avem nişte angajamente asumate, aşa cum a fost cazul României anterior, când alţii şi-au luat angajamente faţă de aderarea României şi până la urmă şi-au ţinut cuvântul, cred că este şi cazul nostru şi România trebuie să fie un suporter şi un susţinător extrem de ferm al aderării Georgiei şi Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică.
Realizator: Domnule senator, în privinţa Georgiei, acesta a fost şi mesajul dumneavoastră direct către secretarul general NATO, bănuiesc că aţi avut un dialog cu domnia sa, faptul că România susţine integrarea Georgiei în Alianţă?
Titus Corlăţean: Termenii au fost extrem de clari şi de direcţi şi de fermi în adresarea pe care i-am făcut-o, public, în timpul conferinţei, încă o dată, în prezenţa celorlalţi colegi. A existat o reacţie pozitivă la cele afirmate. Ceea ce aştept eu este ca diferenţa între declaraţii şi faptele concrete să se micşoreze, dacă se poate.
Realizator: Nu pot decât să vă dau dreptate în ceea ce aţi spus, mai ales din perspectiva faptului că eu am văzut trupele georgiene în Irak, au avut o prezenţă semnificativă în Irak. Vă aduceţi aminte că au fost nevoiţi în câteva zile să-şi retragă cei 800 şi ceva de soldaţi de acolo. Nişte militari foarte bine pregătiţi, din ce am discutat cu comandanţii americani, din acest teatru de operaţii foarte complex. Domnule deputat Attila Korodi, nu putem vorbi despre această aspiraţie a Georgiei de a deveni parte a Alianţei Nord-Atlantice fără să vorbim de Rusia./ltoba/dsirbu/ Cum credeţi că va reacţiona în continuare Rusia? Iată, o să ajungem şi la Ucraina. Probabil că Ucraina a pierdut din viteza aceasta de integrare în Alianţa Nord Atlantică, la un moment dat a insistat în acest demers, dar care credeţi că va fi reacţia Rusiei la o eventuală integrare a Georgiei în Alianţa Nord Atlantică?
Attila Korodi: Înainte să vorbim de reacţia Rusiei, reacţia Moscovei, trebuie să spunem foarte clar, Moscova trebuie să realizeze că nu mai avem situaţia anilor '90. Occidentul nu mai înseamnă Vestul Europei. Alianţa Nord Atlantică nu mai înseamnă democraţiile occidentale, ci înseamnă tot spaţiul Europei Centrale şi nu numai. Trebuie Moscova să-şi sincronizeze poziţiile şi să găsească puncte de legătură? Pentru că Moscova, din reacţiile pe care ne-a arătat în ultima perioadă, tocmai asta nu-şi doreşte, să-şi asume, să accepte ca NATO să se desfăşoare ca un /.../ de securitate într-o regiune în care Moscova oferea acum două decenii securitatea ţărilor din spaţiul geopolitc al Mării Negre, al Europei Centrale. Dacă vorbim de Georgia, eu cred că Moscova va utiliza toate elementele diplomatice şi sperăm să fie numai elemente diplomatice de a bloca o decizie a NATO. Domnul senator Corlăţean a precizat foarte clar: noi credem în decizia suverană a NATO, dar se ştie foarte bine că Rusia acum, de exemplu, nu negociază direct cu Uniunea Europeană. Numai mimează o discuţie cu Uniunea Europeană şi discută separat cu marile puteri...
Realizator: Cu anumite state.
Attila Korodi: ...europene. Asta face şi asta va face pe toate elementele şi dosarele care pot să lezeze interesele Moscovei pe termen scurt. Din cauza aceasta, ecuaţia e mult mai complexă, dar România trebuie să fie fermă, trebuie să fie fermă, pentru că altfel, dacă nu ducem mai departe democraţia - pentru că NATO nu înseamnă o alianţă militară, NATO înseamnă o alianţă politică care are standarde de democraţie, standarde de modernizare, o societate deschisă, ceea ce până când Uniunea Europeană nu îşi va putea să se exprime în profunzime şi într-o structură instituţională atât de vastă, chiar reuşea NATO să facă, chiar şi în Europa Centrală, sau de exemplu în Turcia, pentru că Turcia demult este membră a Alianţei Nord Atlantice. Trebuie NATO să-şi continue această /.../ foarte important, pentru că am vorbit, am început discuţia noastră cu spaţiul Mării Negre. Dacă spaţiul Mării Negre nu va fi inclus într-un proces permanent de deschidere, de modernizare a societăţilor, de democratizare a ţărilor respective, poate să creeze mari probleme Europei, poate să creeze mari probleme Occidentului şi aici nu mă refer strict la Europa de Vest, ci mă refer la tot spaţiul, de la România până la Statele Unite. Din cauza aceasta, Rusia va utiliza toate metodele politice şi sper din nou, repet, metode politice şi soluţii politice ca să blocheze, dar trebuie să fim oneşti. Sunt foarte multe evoluţii pozitive din partea NATO, a cooperării Statelor Unite cu statele din spaţiul Europei Centrale care multiplică spaţiile de desfăşurare. Din cauza aceasta, Moscova, încet, încet, va trebui să cedeze, să-şi dea seama că-i mai bine un parteneriat, un dialog deschis, decât o confruntare într-un spaţiu îngheţat.
Realizator: Domnule deputat Attila Korodi, pentru a închide într-un fel acest subiect reprezentat de Georgia şi de aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei, credeţi că deciziile care se vor lua la Chicago, la summitul NATO, sunt afectate şi de alegerile prezidenţiale din Statele Unite?
Attila Korodi: Eu cred că summitul NATO va avea, cel puţin nu la nivel declarativ, dar la nivelul discuţiilor din spatele scenei deschise, un impact major, din cauza alegerilor din Rusia./adobrinescu/dsirbu/ Eu cred că toată lumea va aştepta preluarea mandatului de către preşedinţele ales şi evoluţiile care la ora actuală, la nivel declarativ, nu sunt foarte pozitive. Dar, desigur, între declaraţii şi ceea ce se va întâmpla propriu-zis poate fi o distanţă destul de mare...
Realizator: Ne aducem aminte, scuzaţi-mă că vă întrerup, preşedintele Obama îi declara lui Medvedev, cu rugămintea de a-i transmite lui Putin, să-i lase un pic de răgaz până la alegerile prezidenţiale şi după aceea să reia anumite discuţii pe elemente sensibile...
Attila Korodi: Exact. Deci, chiar preşedintele Obama îşi asumă această, să zicem, întârziere a unor decizii ferme din partea Statelor Unite sau Alianţei Nord Atlantice pentru evoluţiile următoare şi, din păcate, acum poate să fie, ca ţară care să aibă un impact negativ din cauza acestei amânări, să fie chiar Georgia. Să nu se ofere, chiar dacă vorbim de o integrare în spaţiul nord-atlantic totală, dar să se ofere măcar un calendar precis, soluţii precise şi din cauza expectativei şi a alegerilor în cele mai importante capitale europene, includ aici şi Parisul, dar şi Moscova, şi de la Washington să avem cât de cât o amânare a unei decizii.
Realizator: Am anticipat într-un fel răspunsul. Aşadar, o decizie fermă nu anticipaţi că se va lua la Chicago în privinţa Georgiei...
Attila Korodi: Nu, dar, /.../ să îmi permiteţi o singură intervenţie, întotdeauna când sunt situaţii de o anumită abordare mai relaxată, din cauza unor evoluţii încă neclare /.../ capitale, rolul României - şi aici decizia CSAT este foarte importantă, de a /.../, de a pune pe masa discuţiilor spaţiul Mării Negre şi toate evoluţiile acestea - poate să fie un element foarte pozitiv. România poate să câştige foarte mult, pentru că poate din nou să spună: da, înţelegem priorităţile unor aliaţi foarte importanţi, dar asta înseamnă că pe un termen rezonabil, trebuie recuperat şi trebuie reaşezată atenţia asupra zonei Mării Negre. Vedeţi, anul trecut a fost problema Africii de Nord, acum este spaţiul Orientului Mijlociu şi întotdeauna parteneriatul /.../ în cazul Uniunii Europene sau în cadrul Alianţei Nord Atlantice, a spaţiului Mării Negre are de suferit şi atunci noi avem un rol de a impulsiona şi de a pune din nou şi din nou pe masa discuţiilor interesele noastre, care sunt şi interesele Alianţei Nord Atlantice.
Realizator: Domnule senator Titus Corlăţean, din punct de vedere militar, sunt doi actori importanţi în bazinul Mării Negre. Bineînţeles, este vorba de Rusia şi de Turcia, Bosfor şi Dardanele. Ambiţiile Rusiei de pe vremea lui Petru cel Mare sunt cunoscute. V-aş ruga să vă referiţi pe scurt la interesele Rusiei în Marea Neagră, ţinând cont şi de portul Sevastopol, unde Rusia are susţinerea Ucrainei pentru a folosi în continuare portul militar, şi de influenţa politico-militară a Rusiei în bazinul Mării Negre.
Titus Corlăţean: Nu, această zonă pentru Rusia de secole este o zonă de interes strategic, politic, militar şi economic. Adăugaţi un element în analiză, faptul că Federaţia Rusă după dispariţia URSS s-a luptat efectiv să rămână în cadrul sistemului privind gestionarea regimului de navigaţie pe Dunăre şi în Comisia Dunării, deşi îşi pierduse criteriul fundamental care stă la baza Convenţiei de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre, respectiv riveranitatea. Putem înţelege cu atât mai mult accesul la Dunăre şi accesul la Marea Neagră cât de importante sunt pentru Federaţia Rusă, putem înţelege şi aspecte legate de flota militară, pe care aţi menţionat-o şi de traseele energetice; controlul traseelor energetice înseamnă putere şi înseamnă influenţă foarte mare. Însă este paradigma rusă pe care o cunoaştem. Ceea ce avem noi de făcut, în opinia mea, este să jucăm inteligent, dacă se poate, mai inteligent decât am făcut-o în ultimii ani, şi nu singuri, în orice caz, să jucăm împreună cu partenerii noştri internaţionali, pentru că, de exemplu, dacă vorbim de coridoarele energetice, nu cred că problema se pune în primul rând de a pune eventual obstacole în calea altor coridoare, fie ele şi competitoare, ci în primul rând, ce facem noi pentru a promova coridorul Nabucco, pentru că asta ne interesează cel mai mult. Altfel spus, e nevoie de un dialog cu Federaţia Rusă. Eu salut faptul, de exemplu, că secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe Aurescu a avut consultări politice la Moscova recent, pentru că genul ăsta de contacte politice sunt necesare, sunt necesare pentru a transfera inclusiv o anumită înţelegere a intereselor specifice ale României. Cu ruşii trebuie să discuţi, trebuie să explici foarte clar şi propriile interese, pentru că altfel, de la distanţă, sau eventual prin intermediul presei, nu poţi ajunge la o concluzie pozitivă./mdudea/dsirbu/
Realizator: Domnule senator Titus Corlăţean, aţi subliniat deja că nu singuri trebuie să depunem eforturi în bazinul Mării Negre. La un moment dat a existat intenţia, chiar s-au făcut primii paşi pentru a dezvolta un parteneriat special cu Ankara, cu Turcia. Cât de importantă credeţi că este relaţia România - Turcia, în acest echilibru al Mării Negre? Aţi adus dumneavoastră aminte de echilibrul militar, dar şi de proiectul Nabucco şi bineînţeles de interese economice. Cât de mult trebuie să apese pe pedală România şi să susţină acest parteneriat cu Turcia şi ce poate oferi, în schimb, România Turciei pentru a dezvolta acest parteneriat?
Titus Corlăţean: Da, aţi ridicat în mod corect această problemă şi interesul unei relaţii cât mai strânse cu Turcia este în mod corect prezentat. Nu uitaţi faptul că am încheiat anul trecut un parteneriat strategic cu Turcia şi ar trebui ca guvernele şi Guvernul României să se mişte ceva mai rapid în a finaliza acel plan de acţiuni concrete, de măsuri concrete pentru implementarea parteneriatului strategic. Eu m-am întâlnit chiar ieri cu ministrul turc al afacerilor europene şi negociator şef pentru Uniunea Europeană, aici la Bucureşti. Turcia contează foarte mult pe sprijinul României, nu doar declarativ, ci prin acţiuni concrete, inclusiv legate de capitole de negociere, inclusiv pentru a mai diminua sau înlătura anumite reţineri, rezerve politice din partea altor state europene, inclusiv pe chestiunea vizelor. Jucând inteligent şi România fiind, dacă îşi asumă şi sper să îşi asume mai consecvent această calitate de stat susţinător, poate chiar numărul unu în interiorul UE, poate câştiga pe alte dimensiuni ale relaţiei cu Turcia. Aţi făcut referire la aspectele strategice şi de securitate în Marea Neagră. E un lucru cunoscut şi trebuie să spunem, Turcia a avut mai degrabă o comunitate de interese cu Federaţia Rusă în ceea ce priveşte gestionarea Mării Negre şi nu trebuie să ne ascundem după degete. Eu cred că se pot produce mutaţii, nu într-o zi, dar se pot produce mutaţii calitative în ceea ce priveşte o sincronizare a intereselor României cu cele turce, inclusiv în Marea Neagră, dacă ştim să jucăm puţin mai sofisticat. Cu Turcia avem interese foarte serioase în comun, de natură politică. Turcia ne-a sprijinit pentru aderarea la NATO, noi o sprijinim la Uniunea Europeană, avem interese economice, schimburi economice în creştere, avem proiectul Nabucco în comun, pentru care şi eu am discutat şi la Ankara şi la Bucureşti cu omologii mei, pentru că s-au mai schimbat preşedinţii comisiilor de politică externă şi avem avantajul de a fi două ţări prietene. Este un lucru foarte important şi cred că putem fructifica chiar mai bine relaţia cu Turcia.
Realizator: Domnule deputat Atilla Korodi, problematica pe care ne-am propus să o abordăm în seara asta este foarte vastă, foarte complexă, bineînţeles că nu o putem epuiza, dar nu putem să nu vorbim şi despre interesele SUA pentru Marea Neagră. Am amintit eu mai devreme de faptul că luni va avea loc rotirea contingentului de militari din SUA, de la baza Mihail Kogălniceanu, acest contingent se roteşte la aproximativ şase lun, iată, aşadar, în primul rând, o prezenţă militară înaintată pentru SUA, la Mihail Kogălniceanu, unde este şi comandamentul peste baza de pe ţărmul bulgar al Mării Negre, unde se află militari americani. Pornind de aici şi dezvoltând, vă rog, domnule deputat Atilla Korodi, să ne referim la această problematică a Mării Negre din perspectiva SUA./aboboc/dstanesc
Attila Korodi: Statele Unite au un interes major ca în spaţiul Mării Negre, prin aliaţii săi - şi aici discutăm de Turcia, vorbim de România, vorbim de Bulgaria - să ofere un spaţiu de siguranţă şi de securizare. De aceea, problema Georgiei, din perspectiva Statelor Unite, este una vitală. Statele Unite privesc spaţiul Mării Negre... Când ne gândim la teatrele de operaţii din Afganistan, din Irak, spaţiul Orientului Mijlociu ca o zonă care poate să ofere resurse permanente pentru eficientizarea acţiunilor din teatrele de operaţii, spaţiul Mării Negre pentru Statele Unite înseamnă o echilibrare a dialogului pe care... şi a intereselor pe care le are Moscova cu Washingtonul, Washingtonul cu Moscova, pentru că cât mai multe spaţii de intersecţie ajută ca gestionarea acestor elemente să fie mult mai echilibrată. Statele Unite au tot interesul ca din punct de vedere politic evoluţiile din Europa Centrală, după 20 de ani de democratizare, de modernizare a ţărilor, a societăţilor, să se finalizeze şi să fie statornică şi să fie o bază solidă pentru a oferi pace şi situaţii stabile pentru această zonă. Vorbim de un dialog care se intensifică din ce în ce mai mult cu Ucraina, în care Statele Unite ar dori să aibă un punct de vedere, /să le aibă/ Kievul într-un dialog... Sunt evoluţii care ne arată că chiar dacă pot fi câteodată discuţii cu capitalele occidentale vest-europene, vorbim de Berlin, vorbim de Paris, în care Parisul, Berlinul cer ca toate evoluţiile majore în acest spaţiu să se întâmple în cadrul UE, totuşi, Statele Unite acceptând şi aceste mici diferenţe...
Realizator: Două minute până la final, da.
Attila Korodi: ... să aducă un aport semnificativ în acest spaţiu. Şi România este partener. Eu cred că prezenţa americană în România nu înseamnă un semnal militar, ci înseamnă un semnal de stabilitate politică în relaţiile bilaterale.
Realizator: Domnule senator Titus Corlăţean, din aceeaşi perspectivă, vă rog să vă referiţi pe scurt la această prezenţă americană la Mihail Kogălniceanu.
Titus Corlăţean: Nu doar la Mihail Kogălniceanu americanii au baze în România. Au în curs de implementare un proiect strategic - mă refer la scutul antirachetă care nu este doar un proiect bilateral româno-american, este o contribuţie la proiectul de ansamblu... sau viitorul proiect de ansamblu al Alianţei Nord-Atlantice privind scutul antirachetă, are interese legate de combaterea unor fenomene periculoase în regiunea Mării Negre, spaţiul extins. Şi, să nu uităm, este partea formatului 5+2 în reglementarea conflictului transnistrean. Este şi în interesul României ca prezenţa americană şi implicarea americană să fie tot mai consistentă - şi aici mă refer, în primul rând, la chestiunea transnistreană - şi acest lucru se poate face inclusiv printr-o /.../ susţinută a României pe lângă partenerii americani. Să nu uităm că mizele sunt foarte mari în Statele Unite, sunt cele legate de criza economică, chestiunile sociale, de alegerile din Statele Unite din cursul acestui an. Cu toate acestea, partenerii central-est-europeni şi, în primul rând, România pot susţine cauza unei implicări tot mai importante a Americii în această zonă.
Realizator: "Euroatlantica" la final. O foarte scurtă întrebare, domnule deputat Attila Korodi. Iertaţi-mi îndrăzneala, ştiu că nu este tema emisiunii, veţi prelua Ministerul Mediului?
Attila Korodi: Sunteţi singurul realizator de emisiune care mă prinde live. Vor fi discuţii mari, este o temă serioasă, sunt lucruri şi principiale, ar fi prea devreme să emitem o decizie. Dar, oricum, politica externă va rămâne prioritară, indiferent de spaţiul unde mă aflu ca activitate.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns. "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată evoluţiilor din regiunea extinsă a Mării Negre. Invitaţi au fost senatorul PSD, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, şi deputatul UDMR, Attila Korodi, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor. Realizatorul "Euroatlantica", Radu Dobriţoiu, şi producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie! La revedere!