Războiului din Siria: impactul asupra securităţii europene

Ediţie Euroatlantica din 15 octombrie, realizator Radu Dobriţoiu, invitat gen. lt (r) Alexandru Grumaz, producator Nicu Popescu.

Radu Dobriţoiu - Discutăm în această ediţie despre Siria, ţară devenită teatru de operaţii pentru Rusia şi zonă de război pentru rebelii care se opun regimului de la Damasc - ISIS, Al-Qaeda, trupe iraniene Hezbollah, forţe loiale a lui Bashar al-Assad, kurzi şi luptători străini sosiţi în regiune din foarte multe ţări. Până acum, peste 250.000 de morţi şi aproximativ 12 milioane de persoane au părăsit Siria. O situaţie din ce în ce mai complicată, cu impact auspra securităţii regionale, dar şi europene. Rusia îşi sporeşte efectivele din Siria, transportă tehnică de luptă, inclusiv avioane şi elicoptere de asalt, şi a anunţat intenţia de a livra Iranului rachete sol-aer S300. Regimului de la Damasc i s-au alăturat sute de militari iranieni, dar şi miliţii Hezbollah, alawiţii şi şiiţi, uniţi împotriva suniţilor, cu sprijin militar rusesc. Şi, pentru a contura pe scurt evoluţia din zonă, cu alianţe greu de înţeles, amintesc că, în timp ce Rusia susţine regimul Bashar al-Assad, care duce o campanie militară împotriva kurzilor din nord-estul ţării, aceeaşi kurzi salută intervenţia Rusiei, iar în timp ce kurzii sunt susţinuţi de forţele aeriene americane şi britanice, Rusia nu este în acord cu Marea Britanie şi Statele Unite în privinţa intervenţiei în Siria. Şi, pentru a închide acest cerc complicat, Statele Unite, care condamnă regimul Bashar al-Assad, au în acelaşi timp un duşman comun cu regimul de la Damasc, jihadiştii din autoproclamatul Stat Islamic şi miliţiile Al-Qaeda din zonă. În mod similar, Rusia şi Bashar al-Assad luptă cu rebelii care se opun regimului de la Damasc, forţe susţinute de Statele Unite. Peste toate acestea în regiune sunt şi foarte mulţi luptători străini, inclusiv sute de ceceni care s-au alăturat ISIS. Toate se întâmplă foarte aproape de Europa şi de Turcia, unul dintre aliaţii importanţi din NATO. Invitatul acestei ediţii este generalul locotenent în retragere Alexandru Grumaz. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta "Euroatlantica": Războiul din Siria şi impactul asupra securităţii europene. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz!
gen. Alexandru Grumaz: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Complicată situaţia din Siria.
gen. Alexandru Grumaz: Complicată nu numai în Siria, complicată şi în Europa, şi complicată şi în Marea Chinei de Sud. Deci, vorbind despre Siria, creşterea prezenţei militare a Rusiei în Siria schimbă nu numai ecuaţia strategică a Orientului Mijlociu, din care, sincer vorbind, Rusia a cam lipsit în ultimii 20 de ani, dar generează şi un pretext internaţional pentru un posibil deal cu Rusia. Este foarte interesant, spun aceasta că a lipsit 20 de ani, pentru că Rusia a avut relaţii tradiţionale cu Siria, a avut relaţii tradiţionale cu Irakul, a avut relaţii tradiţionale cu Libia. De la Primăvara arabă încoace aceste relaţii au căzut complet, iar Rusia a trebuit să lucreze în Orientul Mijlociu prin proxy. Istoria este lungă a Rusiei referitoare la Siria, şi ne aducem aminte aici de vremurile Ecaterinei cea Mare, în care Rusia s-a implicat pentru prima dată într-un război împotriva Imperiului Otoman şi a reuşit să ocupe pentru 6 luni de zile Beirutul, după care, drept răsplată a eliberării Beirutului, Imperiul Otoman a cedat Crimeea. Odată cedând Crimeea, Rusia şi-a creat flota navală a Mării Negre şi de acolo a început uşor, uşor să se întindă spre mările calde, spre Mediterana. Este un lucru foarte important, pentru că tot atunci, în acea perioadă a Primului Război Mondial, Rusia Ţaristă în 1916 s-a alăturat Franţei şi Marii Britanii pentru a împărţi Orientul. Fiecare a luat câte o bucată din acesta, Rusia urmând să ia, la finalul războiului, strâmtorile de la Marea Neagră şi o parte din fostul teritoriu al Armeniei, care era înglobat în Imperiul Otoman.
Radu Dobriţoiu: Testamentul lui Petru cel Mare, de altfel.
gen. Alexandru Grumaz: Nu s-a mai întâmplat acest lucru, pentru că în 1917 Rusia a pornit Revoluţia Bolşevică şi a fost scoasă de la masa acestor tratative şi de la împărţirea finală, care a împărţit de fapt Orientul Mijlociu în state care nu au ţinut cont de cultură, care nu au ţinut cont de repartizarea etnică, ajungând state care, de exemplu, cum era Irakul, cu trei grupări, una sunnită, una şiită în Sud, şi kurzii in Nord, Siria împărţită cu alawitii şi sunniţii.
Radu Dobriţoiu: O perioadă au fost şi unite cele două state.
gen. Alexandru Grumaz: Exact, exact. Mutarea aceasta a Rusiei pe tabla de şah a Orientului Mijlociu a surprins într-un fel oarecare cercurile politico-diplomatice apusene. Şi spun acest lucru pentru că reacţia a fost neaşteptat de slabă faţă de reacţia pe care a avut-o Occidentul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi imediat după.

Radu Dobriţoiu: S-a vorbit despre o surpriză, dar cred că existau informaţii că Rusia pregătea de mult această mişcare.
gen. Alexandru Grumaz: Există informaţii, de exemplu, vă dau un singur eveniment, care s-a întâmplat în luna august, în care la Moscova generalul Qasem Soleimani al Gărzii iraniene, al Forţelor Speciale Iraniene, s-a deplasat şi a discutat împreună cu staff-ul lui şi cu preşedintele Putin şi cu ministrul Şoigu, au discutat cooperarea în Siria. Vedeţi dvs, acolo apare un nou bloc militar.
Radu Dobriţoiu: Sunt câteva mii de militari din Iran pe teritoriul Siriei în acest moment.
gen. Alexandru Grumaz: Da. Cifrele oficiale spun că sunt numai 1000. Sunt 1000 de militari ruşi şi 1000 de militari iraniei şi 1000 de militari chinezi.
Radu Dobriţoiu: De chinezi ştiam că sunt în zonă, dar nu atât de mulţi. Mai ştiam, de asemenea, trupe Hezbollah, pentru că acum v-aţi referit...
gen. Alexandru Grumaz: CAtegoric. E baza lor acolo.
Radu Dobriţoiu: S-au adaugat la tabăra regimului de la Damasc, în acest moment, şi despre trupe iraniene, bun, oficial 1000, dar se pare că sunt vreo 3000.
gen. Alexandru Grumaz: Spuneam că se construieşte un nou bloc militar, şi acesta este construit pe scheletul Organiza?iei pentru Cooperare de la Shanghai. La o zi după ce primul ministru Netanyahu s-a întâlnit la Moscova cu Putin şi a discutat situaţia Hezbollahului şi a ceea ce se întâmplă în zona Siriei odată cu venirea trupelor ruseşti şi a celor iraniene, care livrează armament Hezbollahului, prin Canalul de Suez a trecut singurul portavion chinez Liaoning. El a venit şi a...
Radu Dobriţoiu: Spre Tartus…
gen. Alexandru Grumaz: Spre Tartus. El a venit fără escadrila de avioane, care urmează să sosească la jumătatea lunii noiembrie, este vorba de avioanele J-15 'Flying Shark', care urmează să sosească via Iran, iar elicopterele care vor sosi şi care fac parte din flotila portavionului şi care sunt de cercetare navală vor veni aduse de avioanele cargo militare ruseşti.
Radu Dobriţoiu: AN-124.
gen. Alexandru Grumaz: Chestiunea este următoarea, este un fenomen foarte interesant ce s-a întâmplat acolo, este că militarii ruşi au fost instruiţi în general în luptele pe care le vor desfăşura pe teren să lovească combatanţii ceceni, chinezii să lovească combatanţii uiguri. Există o planificare foarte exactă a ceea ce se întâmplă.
Radu Dobriţoiu: Fiecare ştie ce caută acolo.
gen. Alexandru Grumaz: Ştie ce caută, exact! În cele 82 de ieşiri ale aviaţiei ruse, acum două zile, au lovit patru provincii, dintre care numai Raka era provincie ISIS, celelate erau provinciile care sunt..., luptele se duc acum la Hama.

Radu Dobriţoiu: Pe două fronturi, o să vedem şi asta. Trupele ruseşti acţionează pe două fronturi, dar Siria este şi un subiect dezbătut astăzi şi mâine la Bruxelles, în cadrul reuniunii şefilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană. Preşedintele României, Klaus Iohannis, consideră că, din cauza conflictului din Siria, un număr imens de refugiaţi a ajuns din ţările Orientului Mijlociu în Uniunea Europeană şi este de părere că doar pacea în Siria poate rezolva această problemă. Şeful statului a făcut declaraţii de presă înainte de a pleca la Bruxelles, la Reuniunea şefilor de stat şi de guverne din Uniunea Europeană.

Klaus Iohannis: Conflictul din Siria este cauza unui număr imens de refugiaţi, atât în ţările din Orientul Mijlociu, cât şi, între timp, în Uniunea Europeană. Soluţia este evidentă, pacea în Siria. Pentru asta, trebuie să colaboreze toate părţile implicate. Faptul că în ultima vreme Rusia s-a angajat militar în Siria nu ajută la soluţionarea crizei, după părerea noastră, ci complică situaţia. Singura cale de ieşire din această criză este calea negocierii. Toate părţile implicate trebuie să fie aduse la masa negocierilor şi atunci se vor găsi soluţii. Acesta este punctul de vedere oficial al României şi acest punct de vedere îl facem cunoscut peste tot. Nu este un punct de vedere simplu teoretic. România este printre puţinele ţări care mai are personal la Ambasada din Damasc. Nu suntem unul din marii actori, însă prin faptul că suntem acolo putem fi facilitatori în discuţii care pot duce spre pace în zonă.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, putem vorbi de această dorinţă ca toate părţile implicate să ajungă la masa negocierilor acolo, în Siria?
gen. Alexandru Grumaz: Da, sigur că da. Este o dorinţă, dar este foarte greu de realizat în momentul de faţă. Lipsa de acţiune acum doi ani, când se putea încă obţine o pace rezonabilă cu o intervenţie militară terestră, în care se împărţeau chiar cu o parte din regimul lui Assad locurile guvernamentale şi cu opoziţia, era posibilă. Ceea ce la ora actuală se poate întâmpla, eu bănuiesc că odată intrate forţele ruseşti în teritoriul sirian...
Radu Dobriţoiu: ... adânc în teritoriu.
gen. Alexandru Grumaz: Adânc în teritoriul sirian, se va întâmpla un al doilea Afganistan.
Radu Dobriţoiu: Da, acolo se vor întâlni cu neprevăzutul, dacă putem spune aşa.
gen. Alexandru Grumaz: Deci Occidentul are la ora actuală două căi, să joace după regulile sale şi să îşi asigure un loc la masa negocierilor pentru viitorul Siriei sau să rămână pasiv şi să se roage ca lui Putin să i se întâmple exact ce i s-a întâmplat lui Brejnev în Afganistan.
Radu Dobriţoiu: Da, adică ceva rău.
gen. Alexandru Grumaz: Ceva rău…

Radu Dobriţoiu: Negocieri între Rusia şi Ierusalim, fără rezultate publice, însă de la Ierusalim se anticipează o operaţiune de anvergură a Damascului pentru recuperarea teritoriilor controlate în prezent de rebeli sau de jihadiştii din ISIS sau Al-Qaeda, cu un Hezbollah foarte activ în Siria. De la Ierusalim transmite Dragoş Ciocîrlan:

Reporter: Se vorbeşte de un mecanism pentru comunicare între ruşi şi israelieni în urma intervenţiei Moscovei în Siria. Fiecare vede şi aude ce se întâmplă. Deocamdată fiecare se fereşte să nu fie vreun incident din neînţelegere care poate lua proporţii neaşteptate. Forţele fidele lui Bashar al-Assad alături de 3.000 de aşa-zişi voluntari iranieni, împreună cu Hezbollah şi miliţii islamice, preconizează începerea unei vaste operaţiuni terestre menită să cureţe terenul astfel încât să fie dechise drumuri între Liban şi Siria, cât şi între Damasc şi fâşia de coastă alawită. Aceste forţe vor avea sprijin aerian din partea Rusiei. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Petru Filip, aflat în Orientul Mijlociu, a comentat despre situaţia din regiune.
Petru Filip: Am avut ocazia aici să fim în zona de contact cu reprezentanţi ai unor structuri de analiză a ceea ce se întâmplă în zonă, cu o analiză de perspectivă, şi a ceea ce se întâmplă în acest moment, lucruri mai mult sau mai puţin văzute în zona publică, ţinând cont de elementele care duc la o anumită strategie pe termen mediu cel puţin, deci lucrurile sunt mult mai complicate decât ceea ce a fost în urmă cu 40 de ani, ţinând cont de conflictul sirian, unde actorii care vin în contact pe frontiera cu Israelul, încep să se poziţioneze şi evoluţia este pe departe de a fi foarte clară, aici este vorba de intervenţia Rusiei în zonă de partea Bashar al-Assad sau împotriva ISIS, poziţia SUA, poziţia Iranului, asupra căreia, sigur, Israelul continuă să-şi manifeste o mare rezervă în condiţiile în care Hezbollahul este foarte activ în Siria, cu prezenţă şi susţinere iraniană, practic vecinătatea Iranului cu Israelul este pe aceeaşi frontieră, deci vă spun aceste lucruri tocmai pentru a vedea complexitatea situaţiei. Nu mai vorbesc de poziţia Turciei, de poziţia Arabiei Saudite, deci sunt foarte mulţi actori în zonă în acest moment.
Reporter: Orientul Mijlociu reverberează în Europa?
Petru Filip: Eu cred că nu mai poate fi la nivelul globalizării şi a modului în care se mişcă lucrurile, nu cred că mai poate fi un loc pe Glob care să nu reverbereze la nivel mondial. Lucrurile de astăzi au reverberaţii, pentru că zonele de interes ale marilor puteri care se aşează sau se reaşează pe zone de influenţă, după căderea Zidului Berlinului şi căderea blocului comunist, lucrurile nu au rămas blocate.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, Statele Unite au avut o reacţie la această prezenţă a Rusiei pe teritoriul Siriei, însă nu pare foarte determinată şi foarte accentuată.
gen. Alexandru Grumaz: Obiectivul americanilor în Siria este foarte clar: eliminarea Statului Islamic - un grup terorist cu fonduri nelimitate.
Radu Dobriţoiu: Şi eliminarea lui Bashar al-Assad, domnule general.
gen. Alexandru Grumaz: Imediat.
Radu Dobriţoiu: Da.
gen. Alexandru Grumaz: De asemenea, americanii cred că eliminarea lui Bashar al-Assad din guvern ar facilita, ar fi precursorul acestei eliminări a Statului Islamic din ecuaţia Orientului Mijlociu.
Radu Dobriţoiu: Adică face parte din acest plan complex. Sunt legate între ele.
gen. Alexandru Grumaz: Este elementul precursor. Sunt legate între ele. Ce nu ştie foarte multă lume, la ora actuală, acolo americanii au pregătit două operaţiuni - una de Pentagon şi una de CIA. Pentagonul a pregătit 80 de militari pentru a conduce forţele Armatei de eliberare siriene, program care nu a avut un mare succes şi a fost...
Radu Dobriţoiu: Recunoscut insucces chiar şi în Statele Unite.
gen. Alexandru Grumaz: Da, dar există un program al CIA care a antrenat zece mii de rebeli sirieni, separat de programul Pentagonului, şi care au fost dotaţi cu renumitele rachete antitanc TOW, deci au fost date 550 de rachete acestor rebeli sirieni pregătiţi de ei şi succesul a fost imens, la nivelul operaţiunilor militare, şi am să vă spun de ce. Pentru că una din condiţii a fost ca fiecare rachetă trasă să fie filmată şi obiectivul lovit. De asemenea, lansatoarele împreună cu caseta video se întorc în Turica, deci controlul este efectiv asupra fiecăreia. În condiţiile astea
s-au pierdut numai vreo patru bucăţi de rachete antitanc.

Radu Dobriţoiu: Rusia a reuşit să creeze alianţe ad-hoc pentru a-şi susţine operaţiunile militare din Siria, inclusiv extinderea discuţiilor spre Bagdad. Se pare că Moscova doreşte să îşi prelungească prezenţa militară în zonă, indiferent de viitorul regimului Bashar al-Assad. Din Capitala Rusiei, transmite Alexandr Beleavschi.

Reporter: Statul Major rus a anunţat intensificarea operaţiunii din Siria, extinderea ariei acesteia şi a mijloacelor folosite. Cea mai importantă mişcare a fost atacul, singular deocamdată, dar masiv, cu o rachetă de crozieră Supersonice Calibre, ultima variantă, lansat asupra unor ţinte ISIS din Siria, de pe patru nave din Flotila caspică. Aceeaşi acţiune a demonstrat şi o capacitate superioară de cordonare militară şi politică între aliaţi ad-hoc, realizată prin Punctul de informaţii militare de la Bagdad, înfiinţat de Rusia, Irak, Siria şi Iran, un aspect esenţial semnalat de experţii militari de la Moscova fiind realizarea atacului de pe nave uşoare, versatile şi mai greu de detectat. Rusia a dorit astfel să demonstreze că poate contracara prin mijloace convenţionale relativ modeste grupurile aeronavale şi navele americane din apropierea graniţelor sale. În paralel cu acţiunea din Marea Caspică, noul submarin diesel "Rostov-na-Donu", aflat în probe de mare în Arctica, a efectuat trageri test cu varianta pentru submarin a rachetelor Calibre. Rostov este al doilea din cele şase submarine din noua subclasă Proiect 636.6 supersilenţioase, destinate Flotei Ruse a Mării Negre. Primul Novorossiysk a sosit în Marea Neagră în luna septembrie. Cu două luni înainte, Flota Mării Negre a primit şi primele două din cele şase corvette clasa Buyan-M, care, echipate fiecare cu opt lansatoare de rachete de tip ONIX sau Calibre, se pot de asemenea încadra în categoria armelor strategice. Aceste rachete pot fi echipate şi cu arme nucleare. Pe termen lung, acţiunea rusă din Siria urmăreşte inclusiv menţinerea prezenţei militare a Moscovei în regiune, indiferent de soluţia politică a crizei siriene şi viitorul lui Bashar al-Assad. Dacă şi când această prezenţă se va materializa, ea deveni şi un factor de influenţă asupra situaţiei de securitate din sud-estul Europei, exercitată conjugată cu cea din zona Marea Neagră - Caucaz - Marea Caspică.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, cum influenţează această dezvoltare din Siria securitatea în acea regiune, dar şi cu impact asupra Europei?
gen. Alexandru Grumaz: Prin modificarea alianţelor care se fac la ora actuală. Sunt o serie de alianţe noi care au apărut şi prima dintre ele este acea alianţă dintre Rusia, Siria, Iran, Hezbollah...
Radu Dobriţoiu: Se pare ca şi Irakul.
gen. Alexandru Grumaz: Şi Irakul, treptat, treptat, intră în această ecuaţie, pentru că a cerut sprijinul Rusiei. De fapt, cu două zile înainte de a intra în operaţiuni militare, Rusia a constituit acel centru de comandă de care vorbea Beleavschi la Bagdad. De asemenea, situaţia la ora actuală acolo este una explozivă, pentru că Turcia îşi vede periclitate interesele ei. La fel, şi Arabia Saudită. Turcia îşi dorea plecarea lui Assad. Arabia Saudită îşi dorea plecarea lui Assad.

Radu Dobriţoiu: Turcia dorea să impună şi o zonă de siguranţă la graniţa cu Siria şi să îşi rezolve şi problema cu kurzii, kurzi sprijiniţi, la rândul lor, de SUA. Turcia care se pregăteşte acum de alegeri. Turcia un aliat important în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
gen. Alexandru Grumaz: Da. Rusia şi-a luat măsuri, discutând în prealabil de operaţiunile militare din Siria cu Israelul, cu Arabia Saudită şi cu Emiratele Arabe Unite, două state, ultimele două, sunnite influente în Golf. Deci, a încercat acest lucru şi vă aduceţi aminte că Afganistanul, mujahedinii din Afganistan au folosit "Stinger".
Radu Dobriţoiu: De la americani.
gen. Alexandru Grumaz: Nu. Asigurate de Arabia Saudită. Iar războiul din Cecenia în '90, de acolo veneau.
Radu Dobriţoiu: Dar tot dinspre SUA.
gen. Alexandru Grumaz: Bine, de acolo veneau. Dar în 1990 Arabia Saudită a fost implicată în războiul ruso-cecen. Deci, lucrurile sunt mult mai complicate decât par la prima vedere.

Radu Dobriţoiu: Oficialii americani constată în aceste zile că luptătorii din Siria instruiţi şi înarmaţi de CIA sunt bombardaţi de avioanele militare ruseşti. Washingtonul susţine că Rusia luptă în prezent pe două fronturi în Siria, în nord şi în sud. Din SUA transmite Doina Saiciuc.

Reporter: După doi ani de zile în care CIA a lucrat în secret cu aliaţii arabi pentru a înarma, antrena şi finanţa mii de aşa-numiţi rebeli moderaţi, care să lupte împotriva preşedintelui Assad, oficialii americani au fost puşi în situaţia de a constata că Rusia îi bombardează chiar pe aceşti luptători, în care a investit CIA. Întrebarea care se ridică, deci, este cât de departe este pregătită Administraţia de la Washington să acţioneze pentru a-i ajuta pe rebelii moderaţi să se apere împotriva loviturilor aeriene decise de preşedintele Putin. Răspunsul este, se pare, nu prea departe. Un oficial al Apărării a spus, pentru Fox News, că ruşii luptă pe două fronturi în Siria, cu forţe care avansează către nord dinspre Hama, iar un alt contingent, care include trupe ale regimului Assad, care avansează către nord-est, spre provincia Idlib. Oficialii americani ai apărării spun că discuţiile de ieri cu oficialii ruşi au fost menite să evite conflicte în spaţiul aerian deasupra Siriei şi nu să discute o coordonare militară cu Armata rusă. Ruşii nu luptă împotriva Statul Islamic, deci nu există nimic care să fie coordonat. Sigurul rol pe care Rusia poate sau ar trebui să îl joace în Siria este să îl ajute pe Assad să părăsească puterea, cred oficialii americani ai apărării.

Radu Dobriţoiu: Dle general, o concluzie la final de emisiune. Credeţi că Rusia va fi capabilă să îşi susţină aceste operaţiuni militare la distanţă pe teritoriul Siriei?
gen. Alexandru Grumaz: Nu. Pentru început, pe termen scurt Rusia va susţine aceste operaţiuni, pe termen lung şi mediu nu cred că va reuşi să susţină, având în vedere condiţiile economice din Rusia, plus scăderea preţului petrolului, sancţiunile economice aplicate. Iar succesul final împotriva ISIS va veni numai, şi v-aş ruga să vă aduceţi aminte de efortul pe care l-a făcut generalul Petraeus în Irak, numai când se va face o masă critică de sunniţi, când se va crea această masă care să lupte ei împotriva ISIS.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată războiului din Siria şi impactul acestui conflict asupra securităţii europene. Invitatul ediţiei a fost generalul Alexandru Grumaz. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".