Proiectul Legii statutului rezerviştilor militari

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" dedicată unui proiect de lege important pentru Strategia de apărare naţională: statutul rezerviştilor voluntari, o lege care aşteaptă de ceva vreme la Parlament, în condiţiile în care situaţia geopolitică şi geostrategică din regiune este într-o dinamică permanentă. Vom analiza acest subiect comparând statutul rezerviştilor voluntari din România cu situaţia din Belgia, SUA şi Federaţia Rusă. Invitaţii acestei ediţii: generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz şi colonelul Adrian Bălălău, şeful Serviciului Mobilizare, Recrutare şi Selecţie din Direcţia Personal şi Mobilizare a Statului Major General. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".

Bună seara, dle general Alexandru Grumaz. Bună seara, dle colonel Adrian Bălălău. Vă propun pentru început să vedem cum este situaţia rezerviştilor în Belgia, ţară în care se află cartierul general al NATO. Cerasela Rădulescu ne vorbeşte despre recrutarea în Armata Regală a Belgiei.

Reporter - Cerasela Rădulescu: Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Belgia la 1 martie 1995 şi a intrat în vigoare recrutarea în armată pe bază profesională, contractuală. Începând din 1989, anul căderii Zidului Berlinului, Armata belgiană a început să îşi reducă treptat efectivele, iar din momentul suspendării serviciului militar obligatoriu, a scăzut şi mai mult. Această reducere a forţei de muncă este însoţită de o revizuire completă a forţelor armate în ansamblu. Ţară membră a NATO, în care se află cele mai importante cartiere ale Alianţei, la Bruxelles şi la Mons, Belgia s-a confruntat în ultimii ani cu o criză a recrutării pe bază contractuală. Iată de ce la sediul Ministerului Apărării, orice trecător poate observa permanent un anunţ mare, pe care scrie: "Armata recrutează". Pe site-ul de Internet al Ministerului Apărării sunt publicate locurile de muncă, pentru că aşa sunt considerate, pentru cei care vor să se angajeze în Armata belgiană. Recrutările se fac în funcţie de cerinţele postului şi anume, voluntar, soldat, subofiţer la Şcoala Regală specializată şi ofiţer la Academia Militară Regală. Li se oferă salariu din prima zi, dar şi locuinţă. Sunt opt şcoli şi centre de formare în toată Belgia, iar în fiecare zi, şcolile pot primi o medie de 2700 de studenţi, inclusiv 150 de elevi străini. În 2010, fostul ministru al apărării, Pieter De Crem, a lansat un nou model de serviciu militar, pe bază de voluntariat, pentru a recruta cele trei categorii - ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi - pentru o perioadă de 24 până la 36 de luni sau chiar de 48 de luni.

Realizator: Din Bruxelles, o corespondenţă semnată Cerasela Rădulescu. Dle general Alexandru Grumaz, am ascultat informaţii preţioase de aici, de la Bruxelles, impresionante. Remarcăm că acolo, ofiţerii primesc casă din prima zi, la fel, rezerviştii. Dar, înainte de a trece la subiectul principal din această seară şi anume… statutul rezerviştilor voluntari, vă pun o întrebare directă. Să vedem mai întâi cum este finanţată armata celor care sunt activi acolo, acum, a Ministerului Apărării Naţionale. Nu a primit 0,3% din PIB, de asemenea, în loc de 20%, cât s-a stabilit la summitul NATO din Ţara Galilor, pentru înzestrare, doar aproximativ 8-9% vor fi alocaţi pentru înzestrare. Ce putem spune despre finanţarea Armatei în acest moment?

Alexandru Grumaz: Armata continuă să rămână o "Cenuşăreasă" a sistemului financiar românesc. Pentru că politicienii noştri nu privesc fenomenul politico-militar şi geostrategic din Europa aşa cum o fac polonezii la ora actuală. În momentul de faţă, flancul estic al NATO este descoperit. De aceea, toate măsurile pe care Alianţa le-a luat în această zonă sunt extrem de importante. Ori, când citim Tratatul de la Washington referitor la Alianţa Nord-Atlantică, avem articolul 3, care vorbeşte despre capabilităţile militare ale statului respectiv. Articolul 3, în concurenţă cu articolul 5, ne dau puterea de apărare a unei ţări în zona respectivă, adică citim capacităţile militare pe care le aduce statul respectiv, împreună cu ceea ce oferă Alianţa pe flancul respectiv. Deci noi am rulat 30 de batalioane în teatrele de operaţii, ceea ce a însemnat crearea unei coeziuni între militarii respectivi, dar am constatat că nu suntem înzestraţi, dotarea noastră este, marea majoritate a ei provine de dinainte de '89.

Realizator: Şi cea care a fost în Afganistan e donată de...
Alexandru Grumaz: E donată de SUA. A fost cazul şi polonezilor. Vedeţi dumneavoastră, în Europa de Est, Polonia a început o strategie de dotare a Armatei poloneze în 2000, deci vor ajunge şi au un program până în 2020. Au început să cumpere avioane F16...
Realizator: Sute de elicoptere...
Alexandru Grumaz: Elicoptere noi, 100 de elicoptere, 100 de tancuri, drone, deci militarii polonezi se dotează, pentru că fără acest lucru nu se poate derula o operaţiune cu efectele scontate.

Realizator: Aţi amintit, domnule general, de faptul că flancul de est al NATO este descoperit . Ne îndreptăm spre domnul colonel Adrian Bălălău, şeful Serviciului Mobilizare, Recrutare şi Selecţie. Domnule colonel, cât de importantă este legea rezervistului voluntar, în actualul context geopolitic şi geostrategic?

Adrian Bălălău: Vă daţi seama că importanţa acestei legi, acestui proiect de lege propus de Ministerul Apărării, împreună cu celelalte structuri din Sistemul Naţional de Apărare, este foarte mare. În primul rând, aşa cum am audiat în materialul prezentat, ideea sau scânteia declanşării, intrării în vigoare a acestui statut al rezervistului voluntar, ca şi în Belgia, şi în România, a apărut ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ceea ce s-a întâmplat în Belgia în anul 1995, cu zece ani mai târziu, în anul 2005, o lege similară, ca urmare a voinţei poporului...

Realizator: Şi de la 1 ianuarie 2007 am trecut la...
Adrian Bălălău: Intrată efectiv în vigoare, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, în octombrie 2006 fiind ultimul contingent de militari în termen recrutat, a început să aibă efecte. De fapt, cele mai importante efecte ale trecerii la îndeplinirea serviciului militar pe bază de voluntariat pe timp de pace l-a constituit, în fapt, o diminuare accelerată a resurselor umane necesare completării statelor de organizare ale Armatei României. Dat fiind faptul că nicio armată modernă din NATO nu îşi poate permite să aibă aceleaşi efective pe timp de pace cu cele necesare pentru desfăşurarea unor acţiuni militare în situaţii excepţionale, a făcut în mod firesc trimitere la găsirea unor soluţii care să compenseze apariţia acestor rezerve de oameni. Când spun rezerve pe bază de voluntariat, mă refer la ceea ce în mod normal noi ştim cu foarte multă acurateţe, faptul că apare contradicţia conscripţiei - ceea ce odată era o creştere a efectivelor pe bază de obligaţie militară, potrivit legii, potrivit Constituţiei, de data aceasta ne duce cu gândul la apariţia resursei umane pe bază de voluntariat, ceea ce face ca profesionalizarea armatei să îşi dovedească cu adevărat esenţa.

Realizator: Să ne îndreptăm mai la est de flancul de est al NATO, domnilor. În Federaţia Rusă, sistemul rezerviştilor continuă, în parte, modelul urmat pe timpul Pactului de la Varşovia, cu perfecţionări aduse în timp, adaptate la modelul cunoscut şi în România până în 2007, la noile evoluţii ale strategiei de apărare a Moscovei. Alexandru Beleavschi are mai multe informaţii în corespondenţa transmisă pentru "Euroatlantica".

Reporter - Alexandru Beleavschi: În prezent, serviciul militar în Rusia este de două tipuri - obligatoriu, pe bază de recrutare şi voluntar, pe bază de contract. Ofiţerii sunt angajaţi exclusiv pe bază de contract. Primul contract acoperă perioada studiilor în instituţiile de învăţământ militar superior şi cinci ani de serviciu după încheierea acestuia. Au drept să încheie contracte de ofiţeri şi militari în rezervă, inclusiv cei trecuţi în rezervă cu grad de locotenent, după absolvirea studiilor de specialitate la catedrele militare ale instituţiilor de învăţământ superior civile. Soldaţii şi gradaţii sunt recrutaţi pe bază de ordin de recrutare, dar şi pe bază de contract. Conform legii, recrutării sunt supuşi toţi bărbaţii între 18 şi 27 de ani apţi pentru serviciul militar. Durata serviciului militar obligatoriu este de un an. După primele şase luni de serviciu, fiecare soldat poate să ceară încheierea unui prim contract profesionist pe o durată de trei ani. Vârsta generală maximă pentru semnarea primului contract este de 40 de ani. Pe lângă militarii activi, în prezent, există trei categorii de rezerve de mobilizare: rezerva curentă, din care fac parte persoanele ce urmează să fie chemate la recrutare în anul în curs, rezerva organizată, alcătuită din cei ce au servit deja în armată şi au fost trecuţi în rezervă şi rezerva potenţială, ce include persoanele care pot fi chemate în armată, în caz de mobilizare. Conform datelor oficiale, în serviciul activ se află anual aproximativ un milion de militari, rezerva totală de mobilizare fiind de circa 30 de milioane. Anul trecut a intrat în vigoare o nouă lege, ce prevede înfiinţarea cu titlu experimental a aşa-numitei "rezerve de mobilizare profesioniste". Din ea ar urma să facă parte, pe bază de voluntariat şi contract, soldaţi şi ofiţeri care au servit deja în armată. Aceştia vor putea semna un contract pe trei ani, cu posibilitatea de a-l prelungi pentru alţi cinci ani. Vârsta maximă variază între 42 de ani, în cazul soldaţilor, şi 57, în cel al ofiţerilor superiori. Contractul prevede participarea anuală la perioade de pregătire specializată în unităţi militare, cu scoatere din producţie pentru patru-şase săptămâni. Ministerul Apărării le va acorda acestor rezervişti o indemnizaţie la semnarea contractului şi o sumă lunară pe întreaga lui durată, indiferent dacă aceştia se află sau nu la pregătire. Această sumă lunară reprezintă între 10 şi 50% din cea pe care o primesc militarii activi cu acelaşi grad şi funcţie. De asemenea, angajatorul civil le va plăti rezerviştilor salariul obişnuit şi în perioada în care aceştia se află la pregătire în unităţile militare.

Realizator: Domnule general Grumaz, iată ce se întâmplă în Federaţia Rusă. E un model amestecat între ce exista în Pactul de la Varşovia, modernizat şi adaptat la strategia de securitate a Moscovei din acest moment. Cum se leagă, în România, din această perspectivă, Strategia de apărare naţională cu acest proiect de lege al rezervistului voluntar? Cât de importantă este această lege pentru apărarea naţională?

Alexandru Grumaz: Armata României are nevoi stringente la ora actuală. Am auzit aceste comparaţii pe care le-aţi făcut şi cu Belgia şi probabil că o să urmeze şi una cu SUA, că tot se discută de Garda Naţională, a cărei utilitate este, trebuie privită cu foarte mare atenţie în SUA, pentru că Garda Naţională este la dispoziţia guvernatorului: participă la misiuni în caz de cutremur, de salvare, de inundaţii...
Realizator: Intervenţii în cazuri speciale.
Alexandru Grumaz: ...intervenţii, dar participă şi la operaţiuni militare în caz de criză şi poate fi folosită inclusiv în perioade de război. Este dotată la fel ca şi forţele armate americane, deci nu există nici o diferenţă. Celula de bază a acestei structuri este brigada, este aşa-numita Brigade Combat Team, deci acea brigadă care are aceeaşi structură ca la armată, deci... Armata americană fiind organizată pe divizii, deci divizia fiind unitatea de bază. Bun, nu o să putem să facem aşa ceva, dar avem un model. Polonezii o să aibă în 2016 20.000 de rezervişti. Problema, domnule Dobriţoiu, este când vom avea legea după care vom acţiona, ca să trecem de la vorbele... frumoase pe care le spunem şi la radio şi la televizor, când vom acţiona să avem această lege în parlament votată şi pe masa ministrului apărării?

Realizator: Domnule general, rezervistul Dobriţioiu îmbătrâneşte. Timpul trece în defavoarea efectivelor din spate, de rezervă, ale Armatei României, şi să amintim că serviciul militar obligatoriu nu a fost desfiinţat, ci a fost suspendat - nu? - domnule colonel Bălălău, şi vreau să ne referim la câteva principii ale acestui proiect de lege privind statutul rezerviştilor voluntari. Ce ar presupune această lege, pe scurt, pentru a îmbogăţi rezerva militară şi planul de apărare naţional?

Adrian Bălălău: Pe scurt, aşa cum menţionam anterior, această lege nu face altceva decât să creeze şi să reuşească menţinerea rezervei operaţionale în parametrii numerici necesari completării statelor de organizare. Ceea ce este foarte important şi, aşa cum în materialul anterior s-a menţionat, repet, nici noi nu am trecut şi am adoptat un proiect de lege care să fie venit ca o iniţiativă proprie a noastră. A fost adaptată conform unor modele ale statelor vecine şi ale celor care au o istorie şi o tradiţie în rezerva voluntară. În mod concret, ca urmare a faptului că rezerviştii voluntari pot încheia anumite contracte cu MAPN, cu MAI, cu celelalte structuri din sistemul naţional de apărare, se crează un cadru legal adecvat care să permită menţinerea resursei umane la un nivel de pregătire necesar intervenţiilor în fiecare situaţie ipotetică cu care ţara noastră se poate confrunta. Practic, principalele prevederi cuprinse în cuprinsul proiectului de act normativ aflat în procesul de legiferare stabileşte atât provenienţa cât şi îndatoririle şi drepturile acestor rezervişti voluntari, de asemenea stabileşte modul de recrutare, modul de selecţie şi formare, precum şi modul efectiv de îndeplinire a serviciului militar în rezervă care este o continuare practic a serviciului militar activ. De ce spun chestia asta? Pentru că, paradoxal, noi realizăm o performanţă pe care nu o putem realiza ca urmare suspendării serviciului militar obligatoriu. Adică putem să aducem în armată ca rezervişti voluntari oameni fie care au îndeplinit serviciul militar în calitate de cadre militare şi au plecat din armată din diferite motive, şi nu mă refer la pensionari pentru că nu ne propunem să transformăm armata şi să o ducem către o categorie de vârstă mai mare decât este necesară, ci să îi alăturăm şi să îi atragem în armată pe cei care nu au posibilitatea să facă serviciul militar deşi dânşii îşi doresc, ceea ce ne face să credem că această lege le va permite celor care nu au o formă de serviciu militar îndeplinită să vină în număr foarte mare în această formă. Pentru că de fapt asta este esenţa acestui proiect de lege.

Realizator: Există această dorinţă din partea multor tineri de a efectua serviciul militar. Să menţionăm şi faptul că rezervistul voluntar beneficiază şi de anumite drepturi în urma aplicării la acest program, de la drepturi băneşti, drepturi de asistenţă medicală, drepturi de echipament, de concediu, drept de soldă, drepturi financiare foarte bune. Bineînţeles, are şi anumite obligaţii. Doreaţi să adăugaţi ceva…

Alexandru Grumaz: Vedeţi, voiam să adaug un lucru care trebuie ţinut cont inclusiv la această lege care a iniţiat-o Parlamentul Romăniei. Avem nevoie de dotare, avem nevoie de resurse financiare. Spuneam de acele brigăzi americane; ele sunt dotate de exemplu cu elicoptere Apache. Acuma, ca urmare a reducerii fondurilor Pentagonului, aceste elicoptere vor trece la trupele active. V-am spus acest lucru ca să înţelegeţi că dotarea acestor trupe este similară cu cea a trupelor active.

Realizator: Aşadar, dle general Alexandru Grumaz, SUA sunt nevoite să îşi redimensioneze efectivele militare active. Se vorbeşte de o viitoare cea mai redusă dimensiune a armatei în SUA din ultimii 74 de ani. Doina Saiciuc transmite din SUA.

Reporter: Cu forţele active din armată urmând să fie reduse de la 670.800 de soldaţi la 440.000, adică până la cea mai mică dimensiune a armatei în 74 de ani, mai mulţi soldaţi ar putea să bat la uşa rezervelor armatei americane. Recent, 771 de soldaţi au optat să părăsească armata activă pentru a se alătura rezervelor, într-un program pilot la baza Fort /.../ din Texas, intitulat "Componenta activă 2, componenta rezervă". Soldaţii care se alătură rezervelor se bucură în continuare de anumite beneficii şi pot câştiga ani în ce priveşte pensionarea lor. Rezervele militare ale SUA datează de fapt de la începutul naţiunii americane, când luptătorii în războiul de independenţă au format gărzi, înaintea creării armatei tradiţionale. Astăzi, componentele de rezervă ale armatei americane sunt constituite din 1.100.000 de membri. Rezervele militare sunt deplin integrate în spectrul misiunilor militare şi numai un mic număr de specialităţi de luptă sunt restricţionate pentru femei. SUA au /cinci/ componente ale rezervelor militare federale: Rezerva Armatei SUA, Rezerva Forţelor Navale, Rezerva Puşcaşilor Marini şi Rezerva Gărzii de Coastă. Există pe de altă parte Gărzile Naţionale organizate - Garda Naţională a Armatei şi Garda Naţional Aeriană - care pot fi chemate, la nivel federal, la datorie. Guvernatorul fiecărui stat poate chema la nevoie forţe ale Gărzii Naţionale, cum s-a întâmplat de curând în Ferguson, Missouri. Garda Naţională, o forţă armată sub ordinea, în mod normal, a Departamentului Securităţii Naţionale, asigură un rol defensiv în timp de război. Fiecare rezervist este un voluntar. În timpul războiului rece, rezervele erau prima sursă de reconsolidare şi reconstituire pentru componentele active ale armatei. Astăzi ele sunt indispensabile apărării naţiunii americane, participând împreună cu componentele active în fiecare eveniment în care sunt implicate forţele Statelor Unite. Ca parteneri deplin integraţi cu componentele active, rezerviştii sunt folosiţi în teatrele majore de război, în contingente la scară mică, în exerciţii de antrenament în străinătate, în operaţiuni de asistenţă umanitară în ţară şi în străinătate. Rezerviştii participă la programe militare cu naţiunile Parteneriatului pentru pace şi în operaţiunile de menţinere a păcii.

Realizator: Despre situaţia din Italia, chiar în timpul emisiunii am primit informaţii de la Roma, de la colega mea Elena Postelnicu. În Italia există o Federaţie Naţională a Rezerviştilor, la Vittorio Veneto, alcătuită din 12 asociaţi fondatori. Totodată, mai există şi câteva asociaţii independente, de acelaşi profil. Din respectiva federaţie fac parte cetăţeni care au familii şi un serviciu şi cunosc mediul militar foarte bine. Federaţia este deschisă pentru toţi, indiferent de sex, de rasă şi indiferent de experienţa militară, sau nu, anterioară… Chiar dacă sunt sau nu în serviciu, toţi membrii sunt militari şi trebuie să fie la dipoziţia forţelor armate. Informaţie primită de la Roma, de la Elena Postelnicu.

Domnule general Alexandru Grumaz, este o lege importantă, înţelegem, aceasta a statutului rezerviştilor voluntari, fără de care nu se poate regenera forţa de rezervă a Armatei României.
Alexandru Grumaz: Ar trebui să regândim sistemul de mobilizare al nostru în caz de situaţii de criză, iar această lege facilitează acest efort, care este unul deosebit, în condiţiile în care crizele de astăzi nu se mai desfăşoară pe parcursul lunilor sau anilor, ci se desfăşoară în câteva zile. Avem exemplul Crimeei... nu ai timp să mobilizezi. Deci, eu aştept de la politicieni să dea verde acestei legi.
Realizator: Adică, abia ai timp să mobilizezi, dar foarte puţin timp ca să şi pregăteşti tineri fără pic de experienţă militară - nu? - domnule colonel Bălălău. Voiaţi să mai adăugaţi dumneavoastră despre mobilizare ceva.

Adrian Bălălău: Da, voiam să mai adaug şi să fac această legătură cu ceea ce înseamnă, ca importanţă. Această lege nu se reduce şi nu se referă numai la aceste structuri militare, ci şi la relaţia pe care angajatorii o au în raport cu acest proiect de lege, în sensul că sunt contracte în derulare atât cu instituţii din sistemul naţional de apărare, cât şi cu locurile de muncă sau cu angajatorii acestor oameni, care sunt foarte importante.
-: /.../ Ministerul Apărării Naţionale foloseşte piaţa forţei de muncă...
Adrian Bălălău: Bineînţeles, şi piaţa forţei de muncă este 'exploatată' în aceeaşi măsură în care putem să ne îndeplinim obiectivele, pentru ca toată lumea să aibă avantajele necesare aprobării acestei legi.
Realizator: Domnule general, într-o frază, de ce avem nevoie atât de mult de această lege, ca această lege să devină activă?
Alexandru Grumaz: Dacă am înelege situaţia geopolitică în care ne aflăm, această lege ar trebui să fie numărul unu pe agenda Parlamentului, a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Realizator: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată proiectului de lege pentru rezerviştii voluntari. Invitaţii ediţiei: generalul Alexandru Grumaz şi colonelul Adrian Bălălău.