Previziuni pentru 2014

Ediţia din 9.01.2014 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată evoluţiilor ce pot fi anticipate pentru anul 2014, o încercare de trecere în revistă a principalelor evenimente ce vor marca acest an, o analiză generală, dar necesară în cadrul "Euroatlantica", singura emisiune de radio din România ce abordează probleme de geopolitică, geostrategie şi militare. 2014 - an caracterizat de stratfor.com ca o perioadă de atentă deliberare şi pregătiri pentru marile puteri mondiale, cu un dialog mai puţin tensionat, care va prevala confruntărilor. Invitat în studioul 31 Radio România Actualităţi, colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de presă al Armatei. Bună seara, domnule colonel.

Ion Petrescu: Bună seara şi felicitări pentru ideea de a face această emisiune într-un context în care comenzile principale din Armata Română sunt preluate de generalii deşertului cu experienţă de luptă remarcabilă.

Realizator: Vom discuta şi despre acest subiect, care cu siguranţă va marca anul 2014, pentru că reprezintă o piatră de hotar pentru Armata României. Domnule colonel, vom discuta şi despre Afganistan, dar până atunci revin la George Friedman, la ceea ce anticipează Stratfor pentru 2014...

Rusia se va concentra pe reîntărirea poziţiilor obţinute în ultima decadă, în neutralizarea şi reorientarea statelor periferice din Caucaz şi până în Europa de Est. Este posibil ca Moldova şi Georgia să aibă aceeaşi soartă ca Ucraina, pentru că Rusia va aplica presiuni economice, politice şi de securitate, în încercarea de a preveni ca cele două ţări să continue pe linia integrării europene.

Europa va supravieţui unui nou an de stagnare economică, cu un şomaj în creştere, ceea ce va întări poziţiile partidelor naţionaliste.

China va încerca să menţină echilibrul între reforme dificile şi constrângerile politice şi sociale. Nu sunt referiri la situaţia din Orientul Apropiat, dar vom discuta e parcursul emisiunii despre Iran, Siria şi, bineînţeles, am anunţat, Afganistan. Ce părere aveţi, domnule colonel Petrescu, despre părerea lui George Friedman despre această prognoză pentru 2014?

Ion Petrescu: În primul rând aş începe cu determinarea administraţiei Barack Obama de a înţelege actualul preşedinte al Afganistanului că s-a scurs nisipul din clepsidra răbdării. De aici şi ultimele presiuni, conform unei informaţii pe care a difuzat-o Pentagonul ca să se decidă acum, adică până la alegerile prezidenţiale din luna aprilie, semnarea acordului, atât cu SUA, cât şi cu ceea ce reprezintă în momentul de faţă forţa internaţională, care trebuie să coordoneze viitorul contingentelor aliate în următoarele 11 luni.

Realizator: Sigur, dar vom dezbate şi analiza, bineînţeles, situaţia din Afganistan. Ştiu că sunteţi un cunoscător al evoluţiei din spaţiul ex-sovietic. Friedman spunea că este posibil ca Moldova şi Georgia să aibă aceeaşi soartă ca Ucraina.

Ion Petrescu: Sigur, este un semnal, este o posibilitate, dar ca unul care a fost recent în Republica Moldova, chiar la Ministerul Apărării, pot să vă spun despre acest al doilea stat românesc, o realitate pe harta geopolitică a anului 2014, că acolo, ca un semnal pe care ascultătorii noştri îl pot imediat descifra ca atare, peste 300 de ofiţeri din structura acestei armate cu câteva mii de militari bine antrenaţi sunt cu studii în SUA. Eu cred că armata naţională a Republicii Moldova îşi doreşte, pe baza parteneriatului strategic cu SUA, să beneficieze de condiţiile de echipare, de instruire, care sunt asigurate de către SUA în această parte. Georgia a primit un semnal puternic prin Uniunea Europeană şi cred că toate aceste presiuni, până la urmă fireşti, pentru că Rusia vrea să recâştige o zonă pierdută la prăbuşirea Uniunii Sovietice, vor avea un impact parţial. Nu cred că la Chişinău şi la Tbilisi actualele conduceri, care au şanse de a rămâne la putere, să cedeze presiunii Moscovei.

Realizator: Aţi amintit de armata Republicii Moldova, ţară care şi-a declarat neutralitatea. Sunt militari bine pregătiţi, i-am întâlnit şi eu în Irak şi dacă nu mă înşel acuma participă şi la misiuni în Balcani.

Ion Petrescu: În 2014 urmează ca 41 de militari din armata naţională a Republicii Moldova să reprezinte acest organism militar supus unui proces de reformare continuă în Kosovo. Această prezenţă a lor este ca urmare a vizitei ministrului apărării de la Chişinău, Vitalie Marinuţă, la omologul sârb, unde s-au perfectat cadrele concrete ale prezenţei lor acolo. Aţi fost într-un teatru de operaţii şi ştiţi câte detalii trebuie stabilite, iar parlamentul Republicii Moldova a aprobat şi numărul şi misiunea acestui contingent simbolic, dar necesar, pentru experienţa pe care trebuie s-o aibă, experienţa internaţională, militarii din armata naţională a Republicii Moldova. De ce se duc militarii moldoveni în Kosovo? Pentru ca să se dea un semnal foarte clar că NATO îşi respectă partenerii şi are nevoie de ei. O informaţie care trebuie s-o luăm în calcul în condiţiile în care observăm că în regiunea Găgăuză se fac tendinţe de a se continua un referendum declarat ilegal de autorităţile de la Chişinău. În Transnistria există situaţia păstrării trupelor ruse acolo. Deci sunt lucruri care pe termen scurt şi mediu nu se vor schimba.

Realizator: Cu siguranţă, însă Moldova nu poate accede în NATO, pentru că este o ţară ce şi-a declarat neutralitatea, însă vreau să vă mai întreb tot pe acest palier al discuţiei...

Ion Petrescu: Dacă îmi permiteţi o replică. Sigur că aceasta este situaţia actuală, dar Republica Moldova va avea un parlament cu o nouă configuraţie politică la finalul acestui an. Bătălia acolo este să câştige forţele europene. Forţele proeuropene dacă vor avea majoritatea adecvată vor introduce acele mutaţii necesare, fireşti, de aliniere a acestei Românii răsăritene la standarde spre care tind, europene şi bine înţeles euroatlantice.

Realizator: Aţi menţionat termenul de Românie răsăriteană. În acest context de care aminteam, şi anume dorinţa Rusiei de a-şi reîntări poziţiile obţinute în ultima decadă şi de a aplica pentru Moldova şi Georgia aceeaşi strategie aplicată şi în cazul Ucrainei, unde se situează România în aceast ecuaţie complexă?

Ion Petrescu: În primul rând se situează în zona bine informată. Şi am să vă dau ca exemplu faptul că actualul preşedinte al României este cel care a dat informaţia, care s-a confirmat, în sensul că Rusia nu va opri gazul şi nu va face în această iarnă greutăţi de ordin energetic Republicii Moldova. În al doilea rând să reamintim celor care ştiu şi să precizăm pentru cei care nu cunosc prezenţa lui Dimitrie Rogozin în Piaţa Marii Adunări Naţionale la cunoscutul şi celebrul miting. A fost cu informarea prealabilă a Washingtonului care ştia că doar se reiterează nişte poziţii până la urmă fireşti.

Realizator: Să aducem aminte şi de vizita în aceeaşi zi a preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, la Chişinău împreună cu un înalt demnitar american şi foarte important sprijinul direct pe care premierul Victor Ponta l-a anunţat pentru Republica Moldova într-o şedinţă a cabinetului român la care a participat şi primul ministru de la Chişinău.

Ion Petrescu: Foarte bună punctarea dumneavoastră, pentru că în opinia mea viitorul preşedinte al României ca şi viitorul parlament al Republicii Moldova vor fi elemente cheie în apropierea celor două maluri ale Prutului în dezideratul că într-un viitor nu prea îndepărtat ca acest râu să redevină un râu intern.

Realizator: Ne referim şi la un eveniment programat pentru luna viitoare, primul eveniment care pare să ridice probleme: Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. Măsuri de securitate fără precedent în istoria olimpică pentru competiţiile sportive de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Alexandru Ioan are informaţii despre aceste operaţiuni de securizare din Soci.

Reporter: Evenimentele de astăzi au sporit temerile privind lansarea de către islamişti a unor atacuri în timpul jocurilor olimpice, apărute după atentatele sinucigaşe, soldate cu 34 de morţi, comise la sfârşitul lui decembrie, la Volgograd, oraş situat la 700 de kilometri de Soci. Ele par să justifice măsurile extreme adoptate de autorităţile ruse care, de ieri, nu mai permit pasagerilor să aibă asupra loc la îmbarcarea în avioanele de linie niciun fel de lichide. Noile reguli interzic în cabină, inclusiv produse de igienă, cosmetice, medicamente, aerosoli şi geluri în orice cantitate - se arată într-un comunicat postat pe site-ul aeroportului Şeremetievo din Moscova. Aceste decizii se adaugă măsurilor de securitate fără precedent în istoria olimpică, intrate în vigoare marţi în Rusia, cu o lună înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Soci. Intrările în oraş sunt controlate şi accesul în localitatea de dimensiunea Constanţei este interzis vehiculelor care vin din exterior fără o autorizaţie specială. 37.000 de poliţişti şi unităţi ale forţelor terestre vor fi mobilizate pentru a garanta securitatea Jocurilor Olimpice. Supravegherea se va efectua cu un sistem prin satelit, iar toate problemele privind securitatea Jocurilor Olimpice vor fi rezolvate la cel mai înalt nivel. În afară de restricţiile dure privind circulaţia automobilelor, navigaţia pe Marea Neagră este şi ea limitată. Forţele terestre ruse vor participa la operaţiunile de securitate pentru pregătirea şi desfăşurarea Jocurilor Olimpice. Misiunile de acest fel răspund noilor ameninţări la adresa securităţii interne - a declarat recent comandantul şef al forţelor terestre ruse, generalul Vladimir Cirkin. Militarii vor dispune la Soci de sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S, o nouă generaţie de rachete sol-aer. Agenţiile de ştiri estimează că Rusia va supraveghea, de asemenea, toate comunicaţiile graţie unui sistem care permite FSB să aibă acces la toate convorbirile telefonice şi pe internet. La rândul lor, Statele Unite s-au declarat pregătite să ajute Moscova la garantarea securităţii Jocurilor Olimpice, dacă va fi formulată o cerere în acest sens - a declarat, săptămâna trecută, secretarul american al apărării Chuck Hagel omologului său rus, Serghei Şoigu.

Realizator: O sinteză semnată de colegul meu Alexandru Ioan. Domnule colonel, o adevărată provocare pentru Federaţia Rusă Jocurile Olimpice de la Soci. Să amintim că în zonă sunt republicile islamiste instabile, între care, Daghestan, Inguşetia sau Cecenia. De asemenea, şeful rebeliunii islamiste din Caucaz, Docu Umarov, a făcut apel la împiedicarea desfăşurării Jocurilor de la Soci prin toate mijloacele, o situaţie delicată pentru desfăşurarea acestor Jocuri Olimpice de Iarnă. Credeţi că Rusia va depăşi această provocare?

Ion Petrescu: Întrebarea este retorică, pentru că ştim capacitatea de organizare a actualei administraii prezidenţiale de la Kremlin, însuşi preşedintele Vladimir Putin a verificat modul în care s-au pregătit toate instalaţiile necesare competiţiei. Primul inamic public depistat a fost absenţa zăpezii, dar ceea ce contează este că toate aceste măsuri, din perspectiva derulării unui eveniment similar anterior în alte state sunt fireşti, sunt normale. Ele sunt şi ca urmare a ultimelor atentate care ştiţi că au afectat...

Realizator: Cele două atentate...

Ion Petrescu: ...au afectat atât imaginea de moment a Rusiei, cât şi au avut un ecou în opinia publică internă, cea rusă şi internaţională. Problema este, pe de altă parte, cine participă la deschiderea oficială a acestor Jocuri Olimpice şi, din câte ştim şi s-a precizat oficial, preşedintele Statelor Unite nu participă, Angela Merkel nu participă, ceea ce este un semnal, apropo de ce spuneaţi dumneavoastră /.../, că este nevoie de o nouă cale de dialog între Kremlin şi administraţiile occidentale. Răceala occidentală prin absenţa unor lideri importanţi din vest la Soci este un semnal indirect pentru Vladimir Putin, că o anumită retorică trebuie abandonată şi că adevărul, care întotdeauna se află la mijloc, trebuie găsit printr-un dialog constructiv de ambele părţi.

Realizator: Domnule colonel, aţi anticipat, la începutul emisiunii, o altă problematică extrem de interesantă, îi spuneam eu o bornă, o piatră de hotar pentru reforma şi evoluţia Armatei României, după ce, la finele anului trecut, 40 de generali din armată au fost trecuţi în rezervă, a urmat o perioadă de numiri de noi comandanţi la categoriile de forţe şi, iată, acum aceste numiri merg şi până la nivel de mari unităţi, Divizia 1, unde-i Cătălin Tomescu, Divizia 2, unde este generalul Lucian Foca, şi, de asemenea, Divizia 4 de la Cluj, o întreagă pleiadă de ofiţeri, de generali ai teatrelor de operaţii, cum i-am numit eu în emisiunea "Euroatlantica". Ministrul Mircea Duşa s-a implicat foarte mult în noile numiri şi părerea mea, ca om care se ocupă şi acoperă acest domeniu de o perioadă bună de timp şi cu o experienţă în teatrele de operaţii, cred că domnul ministru Duşa a luat nişte decizii foarte bune, promovând oameni foarte bine pregătiţi, cu experienţă în linia întâi, dar nu numai cu o experienţă de luptă, ci şi cu o experienţă academică, pentru că toţi sunt şi doctori în ştiinţe militare şi au făcut studii masterale, postuniversitare, chiar şi în Statele Unite sau în alte state membre NATO.

Ion Petrescu: Aş spune că este vorba de o generaţie de generali care poartă pe epoleţi nisipul deşertului afgan, nisipul deşertului irakian. Mai au o calitate: sunt foarte sobri, sunt extrem de reţinuţi în relaţiile cu factori pe care societatea civilă, în anumite evenimente, îi trimit. Este vorba de generali care sunt cu faţa întoarsă către subordonaţii lor, către nevoile lor, ceea ce înseamnă că în dialogul cu puterea civilă vor milita demn, pe căi legale, adecvate, în cadru organziat pentru o bugetare adecvată. De fapt, cred că, dacă vorbim obiectiv, actualul ministru al apărării, Mircea Duşa, a făcut două acte memorabile pentru care va rămâne în istorie: primul că a avut curajul să-l invite la Bucureşti, la Arcul de Triumf, pe omologul său de la Chişinău, un gest fără precedent în istoria Armatei României după Decembrie '89 şi doi: că a luat decizia, sigur cu consultarea şefului Statului Major General şi a celor care văd viitorul dinamic al Armatei României să aducă în prima linie comandanţi care ştiu greul conducerii unui batalion într-un teatru de operaţii, deficienţele, lipsurile şi nebugetarea unor comandamente importante din teritoriul naţional al nostru, iar aceşti oameni, aşa cum i-am văzut eu şi aşa cum îi cunosc de când au evoluat de la grade mai mici, în diferite situaţii. Pe Cătălin Tomescu îl cunosc din SUA, când a condus plutonul de la Iaşi, a avut o evoluţie excelentă, apreciată de americani sau pe domnul general Foca, care acum a fost desemnat...

Realizator: El a pus bazele Brigăzii de Informaţii a Ministerului Apărării Naţionale de la Batalionul HUMINT. Imagery.... sunt cele trei batalioane care au format această brigadă foarte importantă.

Ion Petrescu: Informaţia dumneavoastră nu numai că este corectă, dar trebuie completată de mine cu o pată de culoare. Am fost cu dânsul în Irak şi a fost omul care s-a dus cu băieţii lui în misiune, în misiuni specifice şi s-a întors a doua zi dimineaţa cu satisfacţia că oamenii şi-au făcut datoria. Deci, capacitatea de a fi alături de combatanţii din prima linie, de a fi modest şi de a recunoaşte din start că este rodul muncii colective, al acţiunii în echipă. Este o mare şansă pentru Armata României că aceşti generali demni, echilibraţi, cu experienţă de luptă sunt în asemenea funcţii importante şi eu cred că vom vedea şi o materializare a promisiunii actualului ministru al apărării ca treptat să se ajungă la o bugetare care să compenseze ceea ce nu a fost dat până acum armatei.

Realizator: Să continuăm cu subiectul nostru principal şi anume evoluţiile ce pot fi anticipate pentru anul 2014, să încercăm domnule colonel să trecem în revistă rapid câteva subiecte importante. Ce putem spune despre retragerea din Afganistan, se va întâmpla în acest an? Inclusiv Armata României îşi va reduce efectivele în proporţie foarte mare.

Ion Petrescu: Aici lucrurile sunt foarte clare în momentul în care discutăm. Conform informaţiilor de la Pentagon de ieri, în ceea ce priveşte trupele aliate, acestea în momentul de faţă au un răgaz de 11 luni pentru a se retrage treptat din Afganistan, în absenţa acordului semnat cu actualele autorităţi de la Kabul, în privinţa...

Realizator: Ceea ce înseamnă că şi România îşi va retrage toate trupele de acolo.

Ion Petrescu: Corect. Aceasta este, în momentul de faţă, realitatea din teren. În acelaşi timp, americanii insistă ca, după data anunţată de dumneavoastră, să mai rămână în Afganistan 8.000 de militari. Argumentaţia lor de ultimă oră, care este într-adevăr incontestabilă şi ţine de realitatea dintr-un alt teatru de operaţii, Irak, este că s-ar putea să se întâmple în Afganistan ce se întâmplă acum în Irak.

Realizator: S-a întâmplat la Fallujah, da, unde Al-Qaeda a preluat conducerea oraşului.

Ion Petrescu: Şi s-a ajuns ca actualul premier Nouri al-Maliki din Irak să facă declaraţia de ultimă oră, acum câteva ore, prin care să spună că, dacă triburile locale vor interveni pentru lichidarea combatanţilor Al-Qaeda, atunci nu mai trimite trupele regulate, dar dacă nu, atunci forţele irakiene de securitate vor acţiona împotriva acestor reprezentanţi ai celebrului stat islamic Irak Levant.

Realizator: O soluţie tipic irakiană, pentru că în orice stat dezvoltat şi modern ai fi trimis armata acolo şi ai fi făcut ordine.

Ion Petrescu: Domnule Radu Dobriţoiu, aţi stat acolo şi aţi mâncat nisip irakian cu linguriţa. Ştiţi foarte bine ce situaţii des schimbătoare erau în apropierea batalionului românesc dislocat într-o localitate unde o stradă întreagă era cu gărzile diferitelor partide locale. Este, într-adevăr, o situaţie care e foarte schimbătoare, dar să nu uităm că în Irak şi Iranul are anumite interese şi anumite modalităţi de sprijinire a unor facţiuni înarmate, cu bani, cu arme şi chiar cu voluntari.

Realizator: Şi nouă ne-a provocat o pagubă Iranul, o pierdere a unui militar care a căzut la datorie ucis de un dispozitiv exploziv improvizat de provenienţă iraniană. Este vorba de Ioan Grosaru, soldatul poet care a murit în timpul unei misiuni, ucis, cum spuneam, de un dispozitiv exploziv improvizat. Aducem aminte din nou de Iran, un alt punct fierbinte, o altă temă care se va regăsi, cu siguranţă pe agenda anului 2014.

Ion Petrescu: Da, la ora actuală la Teheran este o schimbare de gardă, inclusiv actualul ambasador al Teheranului la Bucureşti va fi înlocuit şi, din câte am înţeles din mediul diplomatic, va ocupa o funcţie de profesor universitar la Teheran. Noul preşedinte al Iranului este diplomat şi treptat, treptat îşi impune oamenii moderaţi în diferitele posturi, dar trebuie să spunem că, totuşi, acolo ayatollahul este cel care ia decizia finală.

Realizator: Are ultimul cuvânt.

Ion Petrescu: Corect. Şi deocamdată există, ca să fim extrem de eleganţi, o reţinere faţă de intenţiile occidentale de a ajunge la un modus vivendi cu actualele autorităţi iraniene.

Realizator: Este, totuşi, o republică islamică.

Ion Petrescu: Este o republică islamică, dar, vedeţi, dacă... Şi în China este o republică populară, dar şi în China, şi în Iran avem un capitalism bine mascat.

Realizator: Trecem de la Iran la China, aţi anticipat. Ce putem spune despre China în 2014? Îi dăm dreptate lui Friedman? El spune că Republica Populară Chineză vă încerca să menţină echilibrul între reformele dificile şi constrângerile politice şi sociale, cu un premier foarte puternic.

Ion Petrescu: Da, dar preşedintele actual, Xi Jinping, face parte dintr-o altă zonă a exercitării politice decât premierul. Atunci când s-a negociat cine este preşedinte, cine este premier; cele două grupuri existente în Partidul Comunist Chinez şi-au propus oamenii. Din această perspectivă, China în 2014 va avea o focalizarea pe extinderea măsurilor militare. Să nu uităm că şi-a extins zona de supraveghere deocamdată într-un areal care afectează Japonia şi Coreea de Sud şi intenţionează să facă acelaşi lucru la sud, pentru a afecta state care în continuare au, dacă vreţi, divergenţe de ordin teritorial din perspectiva zăcămintelor petroliere şi a gazelor existente în mările adiacente ţărmurilor lor. Vreau să precizez că China este o provocare la ora actuală pentru toată lumea şi nici Rusia n-ar trebui să stea prea liniştită având în vedere peste un milion de oameni care încă sunt la nord de frontiera ruso-chineză şi lucrează paşnic în oraşele în care nu mai locuiesc ruşi.

Realizator: Anticipaţi dumneavoastră într-un articol pe blogul dumneavoastră că urmează să fie desemnat şi al treisprezecelea secretar general al NATO, acest an.

Ion Petrescu: Da. Acesta ar urma, conform informaţiilor la care am avut acces, să fie, probabil, reprezentat de un fost şef de stat sau fost premier din ţările baltice, Polonia sau România.

Realizator: Foarte interesant. Să ne aşteptăm la o numire de fost lider din România, posibil sau din Polonia dacă nu, sau din ţările baltice. Este finalul emisiunii. A trecut foarte repede timpul, domnule colonel.

Ion Petrescu: Parcă aţi fi în Irak şi transmiteaţi acum pentru Radio România Actualităţi la ora 16:00...

Realizator: Sigur că da, numai că este ora 21:30… aproape.

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.