Pregătirea summitului NATO din iulie 2018

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Reuniunea NATO din acest an, de la Bruxelles, se anunţă una extrem de importantă. Un summit în cadrul căruia urmează să se ia decizii pentru viitorul Alianţei, inclusiv înfiinţarea de comandamente pentru a consolida flancul de est al NATO. Adăugăm situaţia din Marea Neagră, unde avem intensificarea prezenţei ruseşti şi extinderea bazelor militare ale Moscovei în peninsula Crimeea. Aceste evoluţii, mobilitatea militară, dar şi ameninţările teroriste şi cibernetice vor domina agenda lucrărilor summitului NATO din iulie, de la Bruxelles. După reuniunile Alianţei din Ţara Galilor şi din Polonia, summitul NATO care se va desfăşura în acest an, în Belgia, va consolida strategia de descurajare a acţiunilor militare declanşate de Rusia în 2014, odată cu invadarea Ucrainei. Invitatul "Euroatlantica" în studioul Radio România Actualităţi este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Urmează să participe la emisiune, prin telefon, analistul militar Radu Tudor. Tema ediţiei: „Pregătirea summitului NATO din iulie 2018”.

*

Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz. Bun venit la Radio România Actualităţi.

Alexandru Grumaz: Bună seara, domnul Dobriţoiu, mulţumesc de invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, un summit ce se va desfăşura într-un sediu nou în iulie, la Bruxelles.

Alexandru Grumaz: Da, reuniunea miniştrilor de externe a fost ultima desfăşurată în clădirea actuală, pe care o ocupă Alianţa din 1967. Simbolic, şedinţa care a avut loc sub preşedinţia secretarului general NATO, Stoltenberg, a fost încheiată printr-o lovitură de ciocan. Este vorba de ciocanul donat în 1963 de către Guvernul islandez pentru a deschide şi a închide şedinţele Alianţei. Este vorba de sala nr. 1 a Consiliului, acolo unde s-au discutat problemele extrem de importante în 1990 - căderea Zidului Berlinului şi, apoi, atacurile din 11 septembrie. Şi aş aminti un singur lucru, referindu-se la un discurs ţinut de fostul preşedinte al Cehoslovaciei, Václav Havel, la vremea respectivă; el spunea că acesta a declarat acolo, în sala 1, că, băiat fiind, i s-a spus mereu că NATO era un bastion al imperialismului, o ameninţare la pace. El a continuat să spună că dacă este un motiv pentru care Europa se bucură de democraţie şi prosperitate, atunci aceasta este Alianţa. El a numit-o "instumentul libertăţii şi al valorilor noastre" - spunea Stoltenberg.

Radu Dobriţoiu: Avem legătura, prin telefon, cu analistul militar Radu Tudor. Bună seara, domnule Radu Tudor.

Radu Tudor: Bună seara, domnule Dobriţoiu, bună seara, domnule general Grumaz, şi ascultătorilor noştri.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, în pregătirea summitului NATO din iulie 2018, miniştrii de externe din ţările aliate au discutat, la Bruxelles, despre Rusia. Pare să fie subiectul ce va domina agenda reuniunii Alianţei din această vară.

Radu Tudor: N-avem nicio îndoială că Rusia va fi subiectul principal al summitului din luna iulie. Întrebarea este dacă vor exista ezitări în pivinţa unor măsuri mai ferme care trebuie luate de aliaţii din NATO. Şi sunt convins că nu vor exista ezitări, cu toate că, din punct de vedere politic, începem să ne punem întrebări cu ce se întâmplă la Washington, cu anchetele care au loc acolo, cu comisiile speciale, cu FBI-ul, cu implicarea preşedintelui Trump şi, mai departe, vedeţi că sunt mai multe teme colaterale care ar putea fi dezbătute prin prisma acestui subiect. România este direct interesată ca solidaritatea NATO să funcţioneze necondiţionat, să existe aceeaşi eficienţă şi aceeaşi determinare a Alianţei Nord-Atlantice de a descuraja cât se poate de serios agresiunile Rusiei, pentru că noi suntem expuşi aici, pe flancul estic, pentru că România este cea mai apropiată ţară NATO de peninsula Crimeea şi pentru că sunt multe alte evoluţii care ne îngrijorează la est şi care nu ne dau altă speranţă decât în interiorul NATO. Singuri, noi, ca români, n-am putea să facem faţă unei agresiuni sau unui comportament imprevizibil al Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, în ultima perioadă, a fost extrem de implicat în a susţine cauza României şi importanţa ţării noastre pentru flancul de est al NATO. Ştim foarte bine, la ultima reuniune a miniştrilor apărării din NATO, a susţinut şi a cerut ca România să găzduiască unul dintre cele trei noi comandamente ale Alianţei la nivel de corp de armată, de asemenea, ca Marea Neagră să fie un subiect distinct, important, o temă principală în cadrul summitului din iulie. Domnule general Alexandru Grumaz, printre măsurile ferme ale Alianţei, la care s-a referit şi domnul Radu Tudor, sunt şi aceste comandamente noi ale Alianţei.

Alexandru Grumaz: Da, este vorba de comandamentul de corp de armată, care este extrem de necesar pentru flancul sudic, mai ales că există această zonă a Mării Negre care este extrem de importantă, unde Rusia a creat această bulă de antiacces şi "acces denied" pentru aviaţie şi pentru marină, în general pentru toate echipamentele militare care ar desfăşura exerciţii în această zonă.

Radu Dobriţoiu: Este vorba, în principal, de peninsula Crimeea, un adevărat portavion natural.

Alexandru Grumaz: Exact, un adevărat portavion natural al Rusiei. Ce vreau să spun este faptul că la această reuniune ministerială a miniştrilor de externe au fost două abordări ale Rusiei. Prima a fost cea în care Stoltenberg s-a întâlnit cu Mike Pompeo, noul secretar de stat al apărării, care, la 12 ore şi 34 de minute de la confirmare, a păşit pe teritoriul sediului NATO de la Bruxelles. Şi primul subiect care a fost abordat împreună cu secretarul general al NATO a fost Rusia, după care a fost Irakul. Mike Pompeo, ştim foarte bine, este un absolvent al West Point-ului şi, ca soldat, şi-a petrecut...

Radu Dobriţoiu: Fost şef al CIA-ului.

Alexandru Grumaz: Da, dar ca soldat, şi-a petrecut anii în Germania, în timpul Războiului Rece. Deci, un om care cunoaşte nu numai foarte bine "apucăturile Rusiei". Deci, Stoltenberg spunea că a discutat despre Rusia şi despre provocările pe care le vedem legate de modelul comportamental al Rusiei, care este un model comportamental periculos. De asemenea, în cadrul reuniunii s-a afirmat faptul că faţă de Rusia NATO trebuie să aibă o abordare duală, adică descurajare şi apărare puternică, amândouă consolidate, combinate cu un dialog semnificativ, pentru a discuta postura militară, modul cum sunt aranjate şi exerciţiile care au loc.

Radu Dobriţoiu: Ne aducem, totuşi, aminte de perioada Războiului Rece, domnule general, pentru că şi atunci era...

Alexandru Grumaz: Toate manifestările pe care Rusia le are în partea nordică şi în Marea Neagră referitoare la triada nucleară, deci folosirea avioanelor strategice, a submarinelor cu rachete balistice, a rachetelor balistice, a exerciţiilor cu rachete balistice, în general în partea de nord desfăşurate...

Radu Dobriţoiu: Şi avansarea sistemelor antirachetă S-400 cât mai aproape de graniţele, de frontierele NATO.

Alexandru Grumaz: Exact. Rusia a construit, vă spuneam de bula aceasta de apărare antiacces şi acces denied, a construit trei astfel de bule, una în nord, în ţările baltice, una în Crimeea şi una în Siria.

Radu Dobriţoiu: În sud, în Siria, unde are cele două baze, dintre care una aeriană. Domnule Radu Tudor, noile comandamente aliate, dintre care trei la nivel de corp de armată, reprezintă a redezvoltare a Alianţei pentru a recupera din numeroasele comandamente desfiinţate la încheierea Războiului Rece?

Radu Tudor: Ar reprezenta, în primul rând, o adaptare la noile realităţi de securitate, aşa cum sunt ele descrise de analiştii occidentali, cele mai îngrijorătoare evoluţii de securitate de la terminarea Războiului Rece şi, atunci, NATO n-ar face decât să se adapteze la aceste noi ameninţări. România ar merita din plin un comandament pe teritoriul său, pentru că suntem foarte apreciaţi în NATO, pentru că avem o decizie politică, apreciată de toată lumea, de a aloca 2% din PIB pentru apărare în următorii 10 ani, pentru că începem să facem nişte achiziţii militare remarcabile şi pentru că ne-am îndeplinit misiunile chiar şi când încă nu eram membri formali ai NATO, dar ne-am comportat de facto ca nişte aliaţi după 11 septembrie 2001 şi sunt multe argumente în favoarea României. Mi-aş dori foarte mult, militarii români, în primul rând, merită acest lucru, pentru că ei au făcut un sacrificiu uriaş pentru ca această garanţie de securitate a Vestului occidental să funcţioneze şi asupra teritoriului şi populaţiei României. Este cea mai importantă calitate pe care o are ţara noastră în momentul de faţă, cea de membru NATO, şi acest comandament n-ar face decât să întărească un rol central pentru România, cu menţiunea faptului că NATO, în ultimii patru, cinci ani de zile de când Rusia a devenit agresivă şi imprevizibilă, NATO a subliniat de fiecare dată că doreşte un dialog funcţional cu Federaţia Rusă, că doreşte ca mult vehiculatul Război Rece să nu înceapă şi că, din perspectiva Alianţei Nord-Atlantice, va exista mereu o disponibilitate de dialog câtă vreme Rusia înţelege să respecte normele elementare ale dreptului internaţional pe care, din păcate, le-a încălcat în ultimii ani. Şi mai e o chestiune care îmi aduce aminte, vorbind cu domnul general Grumaz, de vechiul sediu al Cartierului general al NATO, mi-aduc aminte că, în februarie 1994, eram acolo şi, plin de emoţie, îl vedeam pe ministrul de externe de atunci, Teodor Meleşcanu - vedeţi ce interesantă paralelă...

Radu Dobriţoiu: A semnat Parteneriatul, prima ţară.

Radu Tudor: România a semnat prima Parteneriatul pentru pace, o iniţiativă a Departamentului american al Apărării. Şi sunt multe elemente pozitive de spus despre România din '94 până astăzi, drept pentru care trebuie să înţelegem cu toţii, ca cetăteni români, că o prezenţă consolidată a comandamentelor şi a structurilor militare ale NATO pe teritoriul României înseamnă un plus de securitate pentru ţara noastră şi o garanţie că aici, pe teritoriul nostru, nu se va produce niciodată un conflict real.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, să fim mai expliciţi în privinţa acestor noi comandamente. În România avem un comandament de brigadă, o brigadă chiar operalizată NATO, avem un comandament de nivel de divizie NATO, ne-ar prinde foarte bine şi acest comandament de corp de armată, dar să le amintim ascultătorilor cum s-au prezentat, cum au fost configurate aceste comandamente ale alianţei la finalul Războiului Rece şi cum sunt acuma?

Alexandru Grumaz: La finalul Războiului Rece erau vreo 60 şi ceva de comandamente de-a lungul şi de-a latul Europei Occidentale numai. Acum, după '90 au mai rămas, în ultima perioadă au mai rămas vreo şase comandamente. Acum o să mai apară încă vreo două, este vorba de comandamentul Atlanticului de Nord, care va furniza comanda pentru circulaţia liberă, navigaţia liberă în zona...

Radu Dobriţoiu: Un comandament naval, mai degrabă.

Alexandru Grumaz: Da, un comandament naval şi un comandament logistic pentru...

Radu Dobriţoiu: Probabil în Germania.

Alexandru Grumaz: Probabil în Germania, într-adevăr. De fapt, viitorul summit ar putea determina câteva decizii privind creşterea prezenţei forţelor aliate pe întreg flancul estic al Alianţei. Deci, se doreşte o creştere a numărului marilor brigăzi...

Radu Dobriţoiu:/.../

Alexandru Grumaz: Marilor batalioane pe partea flancului estic al Alianţei şi, de asemnea, se doreşte asigurarea mobilităţii militare care să permită, la nevoie, desfăşurarea rapidă a forţelor Alianţei în zona posibilă de conflict.

Radu Dobriţoiu: Da. Recenta reuniune a miniştrilor de externe din NATO, ultima înaintea summitului de la Bruxelles, a avut patru sesiuni de lucru, în cadrul cărora au fost abordate relaţiile cu Rusia, situaţia din vecinătatea sudică a Alianţei şi Afganistanul, dar şi politica uşilor deschise. Carmen Gavrilă a realizat o sinteză a dezbaterilor la care au participat miniştrii de externe din NATO.

Reporter: Concluzia generală a fost că NATO are motive întemeiate de îngrijorare în ce priveşte continuarea politicii şi acţiunilor destabilizatoare ale Moscovei, manifestate atât în Estul Ucrainei, cât şi în regiunea mai largă a Mării Negre, Mării Baltice, a Mediteranei şi a Orientului Mijlociu, dar şi în Atlanticul de Nord, inclusiv prin creşterea prezenţei şi acţiunilor militare agresive, folosirea de atacuri cibernetice, metode hibride şi prin dezinformare. De aceea, miniştrii de externe au reconfirmat că este, în continuare, valabilă şi justificată abordarea actuală a NATO în ce priveşte Rusia, abordare stabilită de şefii de stat şi de guvern la summitul de la Varşovia. Abordarea Alianţei presupune, pe de-o parte, întărirea descurajării şi apărării NATO, iar pe de alta, disponibilitatea de dialog cu Rusia în spirit de reciprocitate. De aceea, miniştrii au căzut de acord că ar putea fi organizată o nouă reuniune a Consiliului NATO - Rusia. Proiectarea stabilităţii a fost o altă temă centrală a reuniunii ministeriale, aşa că miniştrii au discutat împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini, modalităţile de creştere a sprijinului NATO pentru comabaterea terorismului şi a instabilităţii în vecinătatea sudică, în cooperare cu UE. De altfel, miniştrii au aprobat conceptul de operaţiuni al unei noi misiuni de instruire a NATO în Irak, care va fi lansată la summitul din luna iulie. De asemenea, au fost în discuţie posibilităţile de creştere a asistenţei NATO în domeniul dezvoltării capacităţilor de apărare ale partenerilor din regiune, mai ales în Iordania şi Tunisia, şi au fost agreate liniile directoare ale unei abordări strategice a NATO faţă de vecinătatea sudică. România, reprezentată de ministrul Teodor Meleşcanu, a promis că va continua să participe la eforturile privind Irakul şi va contribui la unitatea dedicată sudului din cadrul structurii de comandă a NATO. La reuniune, miniştrii aliaţi au reconfirmat şi angajamentul NATO faţă de Afganistan, prin continuarea misiunii Resolute Support.

Radu Dobriţoiu: O sinteză semnată de Carmen Gavrilă, ce conturează pregătirea summitului NATO din iulie 2018. Iată, Rusia - tema principală...

Alexandru Grumaz: Da, era vorba de Rusia şi Rusia, după cum ştim, s-a amestecat... are un model de amestec în democraţiile occidentale, odată cu alegerile care se desfăşoară acolo, şi secretarul general Stoltenberg spunea, apropo de legătura pe care o au cu Rusia: lucrăm cu Rusia pentru a încerca să ne îmbunătăţim relaţia şi suntem într-o situaţie, spunea Stoltenberg, în care nu am mai fost, pentru că nu suntem în vechiul Război Rece, dar nu suntem nici în Parteneriatul strategic care a fost constituit împreună cu Rusia, Consiliul NATO-Rusia, după '90. Deci, suntem într-o stare complet nouă şi de aceea, se încearcă aceste discuţii cu Rusia. A fost, de fapt, întâlnirea comandantului SACEUR-ului, Scaparrotti, cu generalul Gherasimov la Baku, pentru a discuta problema exerciţiilor militare.

Radu Dobriţoiu: Acum o săptămână.

Alexandru Grumaz: Da. Baku a devenit aşa, un fel de hub de discuţii Rusia-NATO. Au mai fost şi alte discuţii acolo de-a lungul timpului, în ultimele şase, şapte luni, şi spuneam că au discutat despre exerciţiile militare şi despre modul în care sunt aşezate trupele pe flancul estic.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, aducea aminte colega mea Carmen Gavrilă de întâlnirea şi cu Federica Mogherini în această ministerială, ultima ministerială NATO; ce va fi sau cum va fi abordată cooperarea cu UE în cadrul summitului din iulie de la Bruxelles?

Radu Tudor: E un subiect destul de sensibil şi mă bucur că l-aţi adus în discuţe, pentru că s-ar putea ca întârirea apărării europene să dezvolte apetitul unor state de a răci un pic relaţia solidă cu Statele Unite. Aici pot exista mai multe variante de discuţie, în funcţie de evoluţia din interiorul Administratiei Trump. Dacă Administraţia Trump, care face obiectul unor investigaţii din partea unei comisii speciale a FBI, personal, preşedintele Donald Trump ar putea să fie vizat de o anchetă. Dacă acolo lucrurile se complică, apropo de relaţia cu Rusia şi atitudinea preşedintelui Trump destul de, să spunem, interpretabilă vizavi de NATO, lucru care nu se poate spune, aplica nici secretarului de stat Mike Pompeo, nici secretarului apărării, James Mattis, atunci s-ar putea să fie o dezvoltare ceva mai serioasă a proiectelor de apărare. Am văzut că ieri a fost aprobat bugetul UE şi au fost alocate 20 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare ale UE, proiecte din care evident că Statele Unite lipsesc. Şi atunci, încep tot felul de dezbateri, de interpretări, de ce să existe acest paralelism, de ce să dai 20 de miliarde dacă ai NATO şi dacă toate cele ţări membre UE sunt şi membre NATO, situaţia trebuie văzută cu foarte, foarte multă atenţie şi noi avem datoria, ca ţări ale flancului estic, să fim gardienii angajării pe viitor a Statelor Unite în proiectul de apărare şi de securitate NATO, care este cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie. Şi dacă cineva ar putea să aibă gânduri din acestea de separare, de dezvoltare, mai degrabă, a componentei militare UE faţă de NATO, noi să fim cei care insistăm ca această Alianţă, care împlineşte anul viitor 70 de ani, să rămână şi pe următorii 70 garantul securităţii europene.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, reamintim, vorbim la Euroatlantica despre pregătirea summitului NATO din iulie 2018, de la Bruxelles. Cooperarea Alianţei cu UE?

Alexandru Grumaz: Da. A spus bine Radu despre ce este vorba. Nu pot să adaug decât un singur lucru, şi anume faptul că PESCO va intra în funcţiune şi în acest ansamblu există şi un program pe infrastructura europeană.

Radu Dobriţoiu: Să precizăm pentru ascultători, PESCO este Programul European de Apărare..

Alexandru Grumaz: Da, exact, Programul European de Apărare. Mai e un lucru care este foarte important şi trebuie să-l subliniem, faptul că NATO a lăsat uşile deschise pentru lărgire în continuare. Şi aici vorbim de Bosnia-Herţegovina, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Georgia. Macedonia este în pole position, ca să zic aşa, pentru că ea a fost acceptată în 2008, la Bucureşti....

Radu Dobriţoiu: Era o singură problemă legată de denumire.

Alexandru Grumaz: Exact. Iar după cum am văzut, zilele astea, secretarul general Stoltenberg a fost şi în Macedonia, şi în Grecia şi a discutat cum vor rezolva...

Radu Dobriţoiu: Macedonia a propus deja trei denumiri diferite, aşteaptă să accepte Grecia.

Alexandru Grumaz: Aşteaptă răspunsul de la Tsipras. Da, este într-adevăr, Georgia, la fel, este un stat care a ajutat foarte mult Alianţa, la fel ca şi Ucraina. Ucraina încă îşi doreşte această aderare, are aspiraţii de aderare şi vom vedea care vor fi discuţiile. Nu s-a putut ţine acum Consiliul NATO-Ucraina din cauza Ungariei. Ungaria a blocat această desfăşurare pentru Legea educaţiei din Ucraina, care nu permite limba naţionalităţilor conlocuitoare...

Radu Dobriţoiu: Unde şi România a avut o poziţie similară, dar nu s-a opus unui astfel de summit.

Alexandru Grumaz: Asta este Alianţa. Alianţa este consensuală şi lucrurile sunt extrem de importante. De asemenea, un lucru care vreau să vi-l mai spun. Vedeţi, Alianţa încearcă, la ora actuală, să rezolve inclusiv problemele de război hibrid pe careRusia le desfăşoară. Şi ăsta este unul din punctele la care au convenit în discuţia pe care au avut-o Stoltenberg, secretarul general, cu Mike Pompeo. Pentru mine, din punctul meu de vedere, venirea lui Mike Pompeo la 12 ore de la numire este un semn extraordinar de bun că Administraţia Trump consolidează relaţia Transatlantică, mai ales pe partea aceasta de NATO.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, ne aprpiem de finalul emisiunii. Domnul general Alexandru Grumaz a amintit de contracararea războiului informaţional şi informatic dus de Rusia prin metode şi mijloace adaptate dezvoltărilor IT şi online. Cât de importante ar fi astfel de măsuri pentru Alianţă?

Radu Tudor: Noi, ca ţară, avem capacităţi cu totul speciale. Pentru noi războiul hibrid reprezintă o provocare uriaşă, în special zona de manipulare şi de fake news, care fac ravagii în mediul online, dar din perspectiva atacurilor cibernetice punctuale, care reprezintă nişte declaraţii de război, România ar putea fi un actor extrem de relevant în interiorul NATO pentru toţi aliaţii.

Radu Dobriţoiu: Ucraina este prinsă la mijloc în acest război.

Radu Tudor: Este prinsă la mijloc în acest război, dar gândiţi-vă că România deja are un rol în Ucraina, a primit din partea NATO o misiune specială pentru dezvoltarea unor capacităţi de combatere a atacurilor cibernetice în Ucraina prin Centrul Cyberint al Serviciilor Român de Informaţii, dar şi prin capacităţi ale Armatei Române. Şi dacă acolo reuşim să performăm, am putea să fim un bun exemplu în interiorul NATO, pentru că, ştim bine, creiere româneşti şi performanţă în IT avem mult peste media europeană.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre Pregătirea Summitului NATO din iulie 2018”. Invitaţii ediţiei au fost generalul Alexandru Grumaz şi analistul militar Radu Tudor.

Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat emisiunea "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi.