PESCO, NATO şi securitatea euroatlantică

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bună găsit! Eforturile pentru consolidarea apărării europene prind contur nu doar din punct de vedere politic, ci şi din punct de vedere instituţional. Având în apropiere conflicte violente, expunerea la războiul hibrid terorism cibernetic şi la ameninţările reprezentate de luptătorii străini, cu o suprapunere a problemelor de securitate internă peste cele venite din exterior, apărarea europeană are nevoie de strategii complexe. Eforturile Cooperării Permanente Structurate de Apărare, PESCO, de a consolida integrarea apărării europene sunt complementare cu cooperarea cu NATO. De altfel, 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene fac parte şi din NATO. Pe de altă parte, PESCO poate întări semnificativ componenta europeană a NATO şi poate asigura totodată că cele două organizaţii pot coopera pentru asigurarea securităţii colective. Invitatul acestei ediţii este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar. Vom avea şi două reportaje: de la Palatul Cotroceni, de la Oana Bâlă şi din SUA, de la Doina Saiciuc. Tema ediţiei, "PESCO, NATO şi securitatea euroatlantică".

Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz! Bun venit la Radio România Actualităţi!

Alexandru Grumaz: Bună seara! Mulţumesc de invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Domnule general, o iniţiativă ambiţioasă proiectul pentru Cooperarea Permanentă Structurată de Apărare. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, a declarat că PESCO va fi lansată în interiorul Uniunii Europene până la sfârşitul lunii decembrie a acestui an, un termen scurt, ţinând cont de faptul că în acest an s-a conturat această iniţiativă.

Alexandru Grumaz: Da, situaţia geopolitică din Europa necesită acest lucru, având în vedere că avem conflicte atât în partea estică a Europei, cât şi în sudul Europei. Avem migraţie, avem probleme din cauza atacurilor cibernetice venite din Asia, din toată Asia, din Asia de Est şi...

Radu Dobriţoiu: Şi dinspre Rusia.

Alexandru Grumaz: ...dinspre Rusia. De fapt, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că aceste teme, legate de Cooperarea structurală în domeniul apărării, nu vin în conflict cu NATO. Eu am să iau o altă abordare a acestei teme, pentru că suntem în Europa şi vorbim de securitatea europeană, am să încep cu ceea ce Macron /a promis/. Noul preşedinte al Franţei a promis că va susţine Uniunea Europeană şi apărarea Uniunii Europene chiar din prima sa vizită în străinătate, vizită făcută la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel. Deci acolo s-a discutat şi despre un fond de apărare al Uniunii Europene şi eu leg asta de ceea ce spunea secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la recentul consiliu atlantic, la Bucureşti. Spunea că noi, europeanii, mai ales cei din NATO, aliaţii, trebuie să ne păstrăm avansul tehnologic, şi acest fond vine tocmai pentru a păstra acest avans tehnologic.

Radu Dobriţoiu: Avansul e în primul rând în faţa Rusiei, domnule general.

Alexandru Grumaz: În faţa Rusiei, exact, în faţa Rusiei, pentru că dacă stăm să ne uităm puţin prin ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, să zic aşa, am să vă aduc aminte, am să dau un singur exemplu. Este vorba de exerciţiul Zapad 2017...

Radu Dobriţoiu: ...care iniţial a fost anunţat ca un exerciţiu cu 12.000-13.000 de militari de către Rusia şi bineînţeles informaţiile NATO, informaţiile Alianţei bazate în primul rând pe un screening, pe o supraveghere inclusiv cu drone, cu sateliţi a acestui exerciţiu au scos la iveală că au fost 100.000 de soldaţi. Exerciţiul nu a durat doar cinci zile, ci două luni şi bineînţeles anvergura a fost cu mult mai mare decât ceea ce anunţase Rusia inclusiv la OSCE.

Alexandru Grumaz: Eu mă refer la un singur aspect din acest exerciţiu şi anume, folosirea războiului electronic. Ruşii au folosit împotriva Insulelor Öland din Suedia, au vrut să blocheze comunicaţia în acea zonă şi au reuşit să blocheze comunicaţiile şi în Norvegia şi în Suedia, o parte din Suedia şi în ţările baltice. Deci acest exerciţiu de bruiere a sistemelor de comunicaţii denotă faptul că ruşii sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere al războiului electronic. Ben Hodge spunea: "Rusia a dezvoltat sisteme foarte sofisticate de război electronic, în timp ce NATO s-a orientat spre operaţiuni de tip contraterorism. Multe au fost folosite în exerciţiul ZAPAD". Deci exerciţiul ZAPAD pe care l-au facut, alături de exerciţiile din Siria, unde ruşii au folosit aproape 165 de mijloce tehnice noi, au experimentat, încarcă panoplia militară şi complică situaţia în restul Europei.

Radu Dobriţoiu: Să amintim, dle general, că în cadrul acestui exerciţiu de amploare executat la intervale regulate de doi ani de Rusia, acest exerciţiu s-a derulat şi pe teritoriul Transnistriei, în proximitatea României, unde probabil...

Alexandru Grumaz: A fost o forţare de apă, construcţii de poduri, pontoane, din pontoane şi trecerea unei brigăzi de transportoare blindate.

Radu Dobriţoiu: Şi probabil că acest avans al Rusiei în Crimeea şi spre Donbas, prin ocuparea celor regiuni, le asigură o apropiere pentru "acoperirea hertziană" a acestui război electronic.

Alexandru Grumaz: Da, ei au montat în aşa-numitul "portavion Crimeea", au montat instalaţii Murmansk şi Krasukha pentru război electronic, care au o bătaie în jur de 500 de km; faceţi socoteala ce înseamnă: acoperă aproape jumătate din România, deci 300 şi ceva de km din Crimeea până în Constanţa şi cu încă 200 de km pe teritoriul României. Deci trece de Bucureşti blocarea semnalului şi semnalelor...

Radu Dobriţoiu: Să explicăm pentru ascultători ce ar însemna acest jamming, bruiere...

Alexandru Grumaz: Păi asta înseamnă imposbilitatea de a comunica, de a transmite ordine, imposibilitatea de a vorbi cu comandanţii, de a vorbi în teritoriu, în teatrele de operaţii nu ai cum să vorbeşti, deci se blochează absolut tot ce înseamnă...

Radu Dobriţoiu: Şi ei devin stăpânii comunicaţiilor şi...

Alexandru Grumaz: Da, şi ei devin stăpânii comunicaţiilor şi atunci tu eşti pus în imposibilitatea, în calitate de comandant sau indiferent la ce eşalon eşti, nu mai poţi să îţi conduci propriile trupe.

Radu Dobriţoiu: Să aducem aminte că în al doilea război mondial, dar şi în primul, comunicarea cu linia întâi a fost esenţială pentru... în războiul al doilea mondial, pentru Germania.

Alexandru Grumaz: Da, aşa este.

Radu Dobriţoiu: Revenind la această iniţiativă europeană de apărare, PESCO, există deja 30 de proiecte concrete de cooperare între ţările UE; se anunţa asta în luna septembrie, la reuniunea miniştrilor de externe şi ai apărării. Care ar fi, dintre acestea, principalele proiecte de cooperare concretă?

Alexandru Grumaz: Eu zic că e prematur acum să vorbim de proiecte de cooperare, pentru că lucrurile sunt abia la început, nu au fost stabilite încă condiţiile financiare pentru alocarea celor 5 milioane de euro pentru acest fond. Vreau să spun altceva. Începusem să spun, să vorbesc de Macron. Macron sprijină consolidarea tuturor instrumentelor UE...

Radu Dobriţoiu: Un susţinător al acestei inţiative pentru apărare.

Alexandru Grumaz: Da, este un susţinător şi nu numai al acesteia; este susţinător al unor proiecte cum ar fi iniţiativa de intervenţie europeană. Ţineţi cont de faptul că Franţa este singura reprezentantă a Europei la ora actuală în Consiliul de Securitate, pentru că Marea Britanie a ieşit. Ţineţi cont de faptul că Franţa este singura putere nucleară din Europa şi cu posibilităţi de...

Radu Dobriţoiu: Din UE.

Alexandru Grumaz: Din UE. Şi cu posibilităţi de proiectare a forţei militare, spre deosebire de...

Radu Dobriţoiu: /.../ avioane.

Alexandru Grumaz: Da, spre deosebire de celelalte state europene, care au o tehnică deosebit de modernă, nu au aceste capabilităţi...

Radu Dobriţoiu: Ţinând cont de faptul şi anticipând ieşirea din UE a Marii Britanii...

Alexandru Grumaz: Da, este foarte important acest lucru. Macron spunea aşa: "Obiectivul nostru este ca europenii să aibă doctrine comune şi capacitatea de intervenţie comună, credibilă şi instrumentele aferente pentru acest tip de intervenţii". Şi mai spuneam un lucru Macron referitor la aceste programe de care aţi vorbit, acea stabilitate tehnică de a inova este esenţială, spunea Macron, pentru fortificarea şi echilibrarea eforturilor de cooperare în cadrul Uniunii Europene. Şi în acest sens Franţă intenţionează să participe la dezvoltarea unei industrii europene de apărare - atenţie, asta este foarte important, Franţa are peste 200 de mii de oameni la ora actuală care lucrează în industria de apărare - şi prin implicarea sa în fondul european de apărare şi prin afirmarea capacităţilor sale tehnologice.

Radu Dobriţoiu: Vizita preşedintelui Macron la Bucureşti a prins în agendă şi discuţii legate de industria de apărare.

Alexandru Grumaz: Da, da, a prins, bineînţeles. Acum, dacă ne amintim puţin din anii trecuţi, Sarkozy a fost extrem de fericit în momentul în care România a dorit să achiziţioneze sistemele Shorad, Vshorad, deci de apărare antiaeriană la joasă şi foarte joasă altitudine, promiţând atunci Sarkozy că va sprijinii România să ocupe un post important de comisar european; deci un post important de comisar european. Toată afacerea s-a dezumflat în momentul în care România nu a mai achiziţionat, a ieşit un scandal în presă pentru sumele de bani care se acordau acestui contract şi atunci toată chestiunea a fost închisă.

Radu Dobriţoiu: Cooperarea Permanentă Structurată de Apărare, PESCO, urmează să fie lansată până la sfârşitul acestui an. România a decis să ia parte la acest proces chiar de la început. De la Palatul Cotroceni, trasmite Oana Bâlă.

Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis i-a informat pe membrii Consiliului European la ultima reuniune, din luna octombrie, cu privire la decizia României de a participa la procesul de cooperare permanentă structurată, PESCO, chiar de la lansarea acestuia, preconizată pentru luna decembrie. Potrivit şefului statului, eforturile la nivelul Uniunii Europene de întărire a cooperării în acest domeniu sunt necesare şi este în interesul ţării noastre să susţină o angajare mai consistentă în domeniul securităţii şi al apărării, mai ales în contextul internaţional actual. PESCO va oferi o oportunitate semnificativă pentru cooperarea la nivelul industriilor de apărare, inclusiv pentru cea românească, prin crearea unui cadru comun pentru promovarea de proiecte concrete în materie de apărare. Preşedintele României a subliniat în faţa şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene necesitatea unei abordări pragmatice, transparente şi incluzive şi care să evite o dublare a obiectivelor şi a acţiunilor în cadrul NATO. Înainte de reuniunea de toamnă a Consiliului European, şeful statului a supus aprobării CSAT participarea României la mecanismul de cooperare permanentă structurată. Membrii Consiliului au aprobat participarea după ce au analizat efectele acesteia pentru România.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, este această iniţiativă o ocazie pentru România de a-şi dezvolta din nou industria de apărare pornind de la experienţa trecutului şi, iată, proiecte de genul Uzina Mecanică Bucureşti, făcută în parteneriat cu General Dynamics, şi astfel de proiecte de dezvoltare a unor tehnologii militare pe teritoriul României în parteneriat, bineînţeles, cu firme europene?

Alexandru Grumaz: Domnule Dobriţoiu, este o oportunitate. Orice acţiune din aceasta este o oportunitate pentru România, dar în primul rând o oportunitate mare este modul în care negociem programele pentru înzestrarea armatei române. Şi aici mă refer la offset-ul pe care noi trebuie să-l avem în vedere. Guvernul american nu dă offset pentru... adică nu se implică în offset, dar pentru polonezi, de exemplu, a fost un avantaj financiar; deci Trezorieria a dat pe o notă, pe un memorandum al Trezoreriei, dobanda la împrumutul dat de...

Radu Dobriţoiu: Acordat Poloniei.

Alexandru Grumaz: ...dat de Lockheed, dat de Lockheed, a fost fixă, a fost 5,8%, nu a oscilat în funcţie de piaţă. Că, şi aici, împrumutul îl iei şi dobanda oscilează în funcţie de piaţă./mnecula/gioan/ Polonezii au ştiut să negocieze cu Lockheed, guvernul s-a implicat, pentru că la un moment dat se blocaseră aceste negocieri şi a reuşit să... Lokheed a adus cu el alte companii în valoare de nouă miliarde şi polonezii au ales şase miliarde. Să ştiţi că am auzit multe discuţii, şi cu avioanele la mâna a doua... şi polonezii au avut exact acelaşi tipic al...

Radu Dobriţoiu: Au urmat acelaşi parcurs.

Alexandru Grumaz: Au urmat acelaşi parcurs cu avioanele la mâna a doua, după care au avut noroc, fiind în grupul de la Weimar cu nemţii şu cu francezii, nemţii le-au dat MIG 29 cu 1 euro, cele care erau din fostul RDG, şi atunci şi-au făcut o flotă acceptabilă pentru poliţia aeriană pe care ei o desfăşurau la fel ca şi noi. După care au trecut la alt program şi, atenţie, aici este foarte important cum lucrează administraţia: administraţia de la Varşovia a dat 13% din PIB pentru cumpărarea avioanelor fără să intre în bugetul Ministerului Apărării polonez, real, deci în afara banilor pentru minister. Deci, ministerul şi-a primit bugetul său anual, iar în afara acestui buget a fost un... Bun, contractul a fost negociat de guvern ş.a.m.d., şi la noi este un pas foarte bun şi prmul ministru Tudose a încercat să facă pe această linie, şi e foarte bine că determinarea dânsului a dus la semnarea contractului cu General Dynamics. Eu aştept acum ca dânsul să supravegheze şi semnarea contractului pentru elicopterele de atac, pentru că la primul memorandum, când am lucrat, primul contract pentru elicopterele de atac Dracula, n-am reuşit să-l finalizăm, ultima semnătură a primului ministru n-a fost.... din anumite considerente.

Radu Dobriţoiu: Lucrurile ar trebui să se mişte un pic mai repede pentru că timpul, putem spune, se scurge în defavoarea apărării europene.

Alexandru Grumaz: Da, se scurge în defavoarea apărării europene, nu numai asta, dar chestiunea este că la ora actuală condiţiile şi ameninţările sunt diverse faţă de cele care erau acum câţiva ani. Deci, ne mişcăm într-un mediu instabil, într-o incertitudine completă. Vedeţi, Nord Coreea nu este... McMaster spunea acum o oră la o conferinţă de la Casa Albă că Nord Coreea nu este o ameninţare pentru America, Coreea de Sud şi Japonia, este pentru toată lumea, şi ăsta este adevărul, este o ameninţare pentru toată lumea.

Radu Dobriţoiu: Corect. Preşedintele Macron este unul dintre susţinătorii cooperării permanente structurate de apărare PESCO, aşa cum am amintit. Încearcă Franţa să recâştige prestigiul pierdut la un moment dat în interiorul NATO?

Alexandru Grumaz: Da. Încearcă să-l /recâştige/ şi Macron foloseşte şi din teoriile lui de Gaulle. De Gaulle a zis, "Europa se poate apăra singură, fără ajutorul americanilor", ceea ce nu s-a întâmplat, nu s-a întâmplat în două războaie mondiale, dar, mă rog, asta a fost ideea lui... Şi Macron, la ora actuală, la fel pe aceeaşi temă, încearcă să facă această uniune în rândul... Problema este că nu ştim deocamdată care este opinia Germaniei, pentru că Germania a ora actuală...

Radu Dobriţoiu: E reţinută Germania.

Alexandru Grumaz: Nu, e reţinută pentru că îşi organizează noul guvern şi doamna Merkel doreşte, este pentru acordarea de 2% din PIB-ul Germaniei pentru înarmare, dar există partidele cu care va trebui să facă coaliţia şi care nici unul din ele nu doresc aceşti bani pentru înarmare. Bun, acolo vom vedea în final care va fi rezultatul şi cum vor evolua pentru că de acest rezultat depinde foarte mult... Germania este naţiune cadru şi noi avem cu Germania şi cu Cehia o unitate, un corp de armată comun.

Radu Dobriţoiu: Statele Unite semnalează că tranzitul graniţelor europene cu tehnică militară trebuie îmbunătăţit pentru ca în situaţii de criză să se poată interevni rapid în sprijinul aliaţilor. Din Statele Unite transmite Doina Saiciuc.

*

Reporter - Doina Saiciuc: Timp de trei ani de zile, comandantul Forţelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, a cerut aliaţilor să stabilească o zonă militară care să permită convoaielor militare să traverseze liber graniţele naţionale în timp de pace. Convoaiele forţelor americane sunt adesea întârziate de diverse regulamente vamale cărora trebuie să li se supună atunci când se deplasează între ţări. Asemenea bariere ar putea fi teoretic ridicate sau ignorate în timp de război, dar într-o criză militară în dezvoltare forţele ar trebui foarte probabil să se mobilizeze în condiţii de pace. Generalul Hodges arată: "Îi spun oricui gândeşte , nu este adevărat şi oricine crede că vom fi capabili să zburăm oriunde pe timp de noapte să ştie că nu este adevărat. Orice vom face înainte de a activa articolul 5 trebuie făcut în condiţii de pace"./dstanesc/ Secretarul general al Apărării, Jim Mattis, şi liderii militari din ţările NATO vor lua în considerare, la reuniunea ministerială din 8-9 noiembrie, de la Bruxelles, reforme de structură a comenzii pentru a permite desfăşurarea mai rapidă a forţelor în Europa. Măsurile luate în considerare includ stabilirea a două noi centre, unul concentrat asupra asigurării rutelor de tranzit pe mare şi un altul, care se va ocupa de protejarea liniilor de asigurare a resurselor la nivel terestru. Aliaţii îşi adaptează, de asemenea, legislaţia naţională, pentru a permite echipamentelor militare să tranziteze mai rapid graniţele şi lucrează la îmbunătăţirea infrastructurii naţionale. Unul dintre noile comandamente NATO în considerare ar fi localizat în SUA şi s-ar concentra asupra provocărilor maritime, fiind modelat după comandamentul aliat suprem din timpul războiului rece. Cel de-al doilea ar fi menit să conducă şi să protejeze liniile de asigurare a resurselor de pe continent. Posibile locaţii pentru acesta: Germania sau Polonia. În timp ce va lucra asupra noilor capacităţi de comandă şi control, NATO va evalua infrastructura din Europa de Est.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, credeţi că într-o situaţie reală de criză, Europa, Uniunea Europeană se poate apăra de Rusia fără a avea sprijinul SUA?

Alexandru Grumaz: Nu, în nici un caz. La ora actuală, este imposibil acest lucru, având în vedere - şi vă dau un singur exemplu - este vorba de logistică. La ora actuală NATO se gândeşte să realizeze un comandament logistic pe partea estică a continentului, în zona estică, aici, în zona noastră. Sunt foarte multe sisteme diferite. Nu poţi să asigură o logistică, deocamdată. Repoziţionarea de tehnică pe care SUA au făcut-o pe trei tipuri de tehnică - tancuri, transportoare şi tunuri autopropulsate, Abrams, Bradley şi Paladin, este extrem de importantă. Ai un singur tip de logistică pentru fiecare, nu trebuie să duci mii de depozite. Sunt 18 tipuri de fregate, sunt 12 tipuri de tancuri în Europa. Sunt 10 tipuri de avioane. De unde să iei logistică pentru toate astea, să duci pe flancul estic? Este foarte complicat. Dar mai este o chestiune care vreau să o remarc aici şi este o treabă pe care, pe lângă acest Schengen militar de care a vorbit colega dumneavoastră de la Washington, este important de ştiut că Marea Neagră la ora actuală a devenit un centru extrem de important al operaţiunilor militare. Crimeea este portul la apa caldă, la mările calde. Dacă Rusia leagă Crimeea de Siria şi realizează aceasta, poate controla nu numai Marea Neagră, controlează şi Marea Mediterană şi asta este foarte important. Şi Stavridis spunea într-un material pe care l-a prezentat Congresului că sunt câte patru lucruri importante. Unul, NATO ar trebui să consolideze programul de vizite în porturile din România, Turcia, Bulgaria şi în porturile partenere, Georgia şi ce a rămas din porturile ucrainene; în al doilea rând, trebuie să finanţeze un plan coerent pentru operaţiunile în Marea Neagră, deşi sunt foarte multe aspecte prinse deja în planurile... De asemenea, să sporească prezenţa - şi Stavridis vorbea de cele patru distrugătoare cu echipamente Aegis de la Rota, care sunt în Mediterană şi pot face frecvent exerciţii în Marea Neagră pe perioada limitată de Convenţia de la Montreaux. Şi în al patrulea rând, ar trebui să lucreze îndeaproape cu Turcia, care deţine la ora actuală cheile Mării Negre, Bosfor şi Dardanele.

Radu Dobriţoiu: Deţine de mult timp aceste chei, dle general. Va încuraja dezvoltarea PESCO această iniţiativă de apărare europeană, întărirea relaţiilor dintre Marea Britanie şi SUA, gândindu-ne că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, dar va continua să reprezinte un puternic aliat european al NATO?

Alexandru Grumaz: Nu, cred că va rămâne pe baza relaţiilor bilaterale şi a lucrului în NATO. Anglia a fost împotriva unei armate europene, pe care preşedintele Comisiei Europene, Juncker, a menţionat-o deja într-un material prezentat în primăvară. Deci eu cred că Anglia va rămâne în NATO ca partener pentru ţările aliate din Europa şi va practica relaţiile bilaterale cu celelalte state, cum, de altfel, este şi România şi Polonia.

Radu Dobriţoiu: Va presupune PESCO o bugetare pentru apărare şi înzestrare separată de contribuţiile pentru NATO?

Alexandru Grumaz: Nu, nu, deci el va fi, acest buget va fi alocat de Uniunea Europeană din fondurile Uniunii Europene, deci nu vor fi alocaţi bani în PESCO din bugetele naţionale.

Radu Dobriţoiu: Cât de eficient vi se pare acest proiect de apărare european?

Alexandru Grumaz: Mi se pare extrem de important la ora actuală. Este un plan B pentru apărarea securitătii europene şi trebuie întotdeauna să avem şi un plan B.

Radu Dobriţoiu: S-a discutat foarte mult şi a fost contrazis acest proiect, susţinându-se că ar trebui mai degrabă să se limiteze la anumite domenii. Mă gândesc la apărare cibernetică, securitate economică, apărare împotriva atacurilor teroriste pe teritoriul statelor membre. Credeţi că trebuie să se dezvolte şi în alte sfere de securitate acest proiect?

Alexandru Grumaz: Da, eu cred că proiectele comune europene trebuie să se dezvolte, pentru că având în vedere că sunt finanţate de Uniunea Europeană - şi aici discutăm nu numai de finanţare de Uniunea Europeană, dar discutăm şi de Tratatul de la Lisabona şi de ceea ce avem în tratate, în articolele 42, aliniatul din tratatul privind Uniunea Europeană, alinatul 2 şi aliniatul 6. Deci avem toate astea deja în tratat şi sunt pe baza unui tratat toate aceste lucruri care se întâmplă la ora actuală în Uniune.

Radu Dobriţoiu: Pentru a conchide, înseamnă că până la sfârşitul anului această instituţie poate deveni, din punct de vedere al unui comandament funcţional.

Alexandru Grumaz: Nu, deocamdată este un embrion. S-a creat acel consiliu a capacităţii militare de planificare şi de conducere şi deocamdată e un embrion de opt, nouă oameni în staff-ul militar al Uniunii Europene.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Am discutat despre PESCO, NATO şi securitatea euroatlantică. Invitat în studioul Radio România Actualităţi a fost generalul locotenent Alexandru Grumaz.