Perspective privind securitatea si apararea României după bilanțul MApN.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Vorbim în această seară despre securitatea şi apărarea României după bilanţul de astăzi al Ministerului Apărării Naţionale. Ediţie coordonată cu actualitatea din domeniul apărării şi securităţii naţionale. Invitat special al ediţiei este şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.

Sunt Radu Dobrițoiu și vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta Euroatlantica. Despre Armata României, după bilanțul de astăzi al Ministerului Apărări Naționale.

Bună seara, domnule general Nicolae Ciucă. Bun venit la Radio România Actualităţi!
Gen. Nicolae Ciucă: Bună seara! Bine v-am găsit!

Realizator: Un an încărcat cu exerciţii militare. Cele mai multe de la integrarea în NATO.
Gen. Nicolae Ciucă: Este adevărat. Autoevaluarea care s-a desfăşurat astăzi la sediul Ministerului Apărării Naţionale a vizat activitatea desfăşurată in integrum la nivelul MApN. Eu reprezint Statul Major General. În dimensiunea pur specifică militară, pe palierul tuturor activităţilor de instrucţie la care aţi făcut referire şi s-au desfăşurat într-un număr cât se poate de consistent în anul 2015. Au fost obiective care au stat în faţa MApN, a Statului Major General, în mod deosebit în ceea ce priveşte restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României, angajarea activă în Alianţa Nord-Atlantică şi UE. De asemenea, un obiectiv foarte important subliniat astăzi de ministrul apărării naţionale, domnul Mihnea Motoc, a fost acela al întăririi parteneriatelor strategice pe care România le are şi nu în ultimul rând, creşterea calităţii vieţii personalului. Numărul mare de exerciţii s-a înscris în definirea primului obiectiv şi anume creşterea capacităţii operaţionale a tuturor structurilor, a tuturor unităţilor şi marilor unităţi, care fac parte din pachetul de forţe cu capacitate de reacţie imediată, dar şi a celorlalte structuri astfel încât să putem să realizăm un nivel de reacţie cât se poate de coeziv.

Realizator: Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat astăzi că anul 2015 a fost pentru Armata României un an al confirmării pe plan internaţional şi al consolidării în cadrul NATO. Oana Bâlă cu o sinteză a discursului prezentat astăzi de şeful statului la bilanţul Ministerului Apărării.
*
Reporter: Oana Bâlă - În anul 2015, România şi-a confirmat angajamentele în plan internaţional şi şi-a consolidat poziţia în cadrul NATO ca aliat credibil şi predictibil - a declarat preşedintele Klaus Iohannis şi a precizat că anul trecut a existat o preocupare constantă pentru dotarea armatei. Şeful statului a spus că în 2016 trebuie continuate proiectele deja începute.
Klaus Iohannis: Pentru 2016, principala miză este să continuăm şi să extindem la un nou nivel ceea ce am început anul ptrecedent. Mă refer la punerea în practică a strategiei naţionale de apărare, la parteneriatele noastre strategice, în special cel cu SUA, la angajamentele pe care le-am luat în plan internaţional în cadrul NATO şi a organismelor din care facem parte. Va trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă şi dinamică. Pentru aceasta vom avea nevoie de cunoaştere şi anticipare, de instituţii eficiente şi de colaborare atât interinstituţională în plan intern, cât şi multinaţională cu aliaţii şi cu partenerii.
Reporter: Aşteptările de performanţă de la Armata Română trebuie însoţite de asigurarea condiţiilor necesare pentru cei aflaţi în serviciul ei - a mai spus preşedintele Klaus Iohannis şi a adăugat că este nevoie de modernizarea şi adaptarea sistemului educaţional la noile realităţi. Pe de altă parte, şeful statului a anunţat că intenţionează să genereze împreună cu alte instituţii un mandat puternic şi ambiţios pentru România la summitul NATO de la Varşovia.
*

Realizator: Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la Parteneriatul Strategic cu SUA. Ce ne puteţi spune despre evoluţia acestei relaţii speciale cu aliaţii americani, domnule general Nicolae Ciucă?

Gen. Nicolae Ciucă: Activitatea de astăzi a fost onorată de prezenţa domnului preşedinte, cât şi a domnului prim-ministru; de asemenea, au participat la activitate şi conducători ai celorlalte instituţii care fac parte din sistemul de securitate naţională şi le mulţumim pe această cale pentru prezenţa la autoevaluarea noastră. Parteneriatul cu SUA reprezintă obiectiv prioritar în mod deosebit în ceea ce înseamnă dimensiunea militară. În acest moment, pentru că la începutul emisiunii aţi făcut referire directă la numărul mare de exerciţii, vă pot spune că în anul 2015 am desfăşurat peste 400 de exerciţii, din care peste 100 au avut caracter multinaţional. La majoritatea dintre acestea am avut prezenţă a partenerului din SUA. Dimensiunea şi amploarea acestor exerciţii a crescut şi a cunoscut conotatii aparte pe măsură ce s-a urmărit punerea în aplicare a măsurilor stabilite la summitul din 2014 de la Newport şi în acest fel discutăm despre ceea ce înseamnă o nouă postură strategică şi întărirea prezenţei sub spectrul activităţilor de instrucţie rotaţională pe flancul de est. Iacătă, acest parteneriat strategic depăşeşte dimensiunea bilaterală şi se înscrie şi în cadrul sarcinilor şi măsurilor luate la nivelul Alianţei Nord-Atlantice.

Realizator: S-a vorbit astăzi, domnule general Nicolae Ciucă, despre promovarea în acest an a unui nou ghid al carierei militare. Care vor fi noutăţile?
Gen. Nicolae Ciucă: Sunt mai multe priorităţi care au fost asumate la nivelul MApN. Una dintre acestea o constituie elaborarea unui nou ghid al carierei militare, practic vine şi se subscrie unei noi legi a statutului cadrelor militare, prin acest nou ghid nu se urmăreşte nimic altceva decât asigurarea coerenţei şi tranparenţei evoluţiei profesionale a fiecărui cadru militar. Este un obiectiv pe care ni-l dorim, astfel încât să putem să adaptăm tot cadrul legislativ la alinierea pe întreg palierul activităţilor de comandă, de control, de dezvoltare profesională corespunzător standardelor Alianţei Nord-Atlantice.

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, ce ne puteţi spune despre salariile militarilor? Din 2009 nu s-au întâmplat prea multe lucruri pe acest palier. Militarii aşteaptă o creştere a salariilor pentru că putem face o comparaţie cu alte armate din NATO, inclusiv cu cea a SUA.
Gen. Nicolae Ciucă: În acest moment, personalul din Ministerul Apărării Naţionale este plătit corespunzător legii, asemenea întregului personal din sectorul bugetar. Evoluţiile salariale au fost înscrise în legile care guvernează acest segment şi din ceea ce avem cunoştinţă, în momentul de faţă, a fost asumată la nivelul guvernului elaborarea unei noi legi a salarizării, fapt ce va face cuprindere şi referire directă şi la salarizarea personalului din Ministerul Apărării Naţionale.

Realizator: Vor creşte salariile, în urma acestor demersuri?
Gen. Nicolae Ciucă: Tot acest efort nu vizează decât punerea într-o ordine şi coerenţă a salarizării şi, desigur, se urmăreşte o creştere a salariilor militarilor.
Realizator: Nu vreau să vă pun într-o situaţie delicată, ştiu că dumneavoastră doriţi să se întâmple, să se înfăptuiască acest lucru, pentru că sunteţi printre generalii cu faţa spre trupe şi ţineţi foarte mult la trupe, tocmai de aceea v-am pus această întrebare, există speranţe pentru mărirea salariilor?
Gen. Nicolae Ciucă: Sigur că există speranţe. Nici nu aş fi putut să vă dau un răspuns tranşant, pentru că această activitate depinde, în momentul de faţă, de legiuitor şi nu este cazul în momentul de faţă să dăm un răspuns tranşant şi, de asemenea, să creăm iluzii pe acest palier.

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, am ascultat astăzi, la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale, numai informaţii de bine. Sunt însă şi probleme cu care se confruntă Armata României, care nu au fost devoalate în cadrul bilanţului de astăzi. Îmi aduc aminte de acel bilanţ unde generalul Mihail Popescu, regretatul - Dumnezeu să-l ierte - Mihail Popescu a punctat foarte multe dintre problemele armatei la acea dată. Vă rog să ne spuneţi câte ceva şi despre problemele armatei în 2015.

Gen. Nicolae Ciucă: Sigur, aveţi dreptate. Astăzi au fost punctat întregul ansamblu de realizări în anul 2015. A fost justificată această abordare, pentru că în anul precedent, bugetarea Ministerului Apărării Naţionale a cunoscut o rectificare pozitivă, ceea ce ne-a permis să ieşim din sfera obiectivelor pe care le asumasem iniţial în baza planificării, pornind de la resursele avute la dispoziţie şi de aceea abordarea a fost cât se poate de pozitivă. Există, în continuare, probleme pe ceea ce înseamnă echipamente şi tehnică învechită. Nu putem să facem abstracţie de această realitate. Există în continuare o serie întreagă de neajunsuri şi neîmpliniri în ceea ce înseamnă partea de infrastructură a instrucţiei şi infrastructură a cartiruirii, motiv pentru care sunt elemente pe care dacă vom reuşi să le legăm în proiecţia viitoare pe ceea ce înseamnă asigurarea unuei bugetări de 2%, începând cu anul 2017 până în anul 2026, să reuşim ca toate aceste probleme care vin din urmă să poată să fie acoperite. Asta nu înseamnă că vom reuşi ca tot ceea ce noi ne-am propus să fie acoperit sută la sută. Ceea ce este foarte important în acest moment este starea de linişte pe care o avem prin asigurarea acordului politic pentru bugetarea Ministerului Apărării Naţionale cu 2% din PIB, beneficiind astfel de o predictibilitate pe următorii zece ani şi în acelaşi timp posibilitatea planificării multianuale a dotării şi echipării Armatei Române.

Realizator: Un an încărcat cu un buget pentru apărare mai mare. Peste o sută de exerciţii cu caracter multinaţional au continuat proiecte de înzestrare şi au fost consolidate parteneriatele României cu Statele Unite şi Polonia. Cătălin Purcaru, cu informaţii de la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale.
*
Reporter: Cătălin Purcaru - Peste 400 de exerciţii s-au desfăşurat anul trecut, dintre care aproximativ o sută multinaţionale. Astfel, pentru prima dat în ultimii 25 de ani, a fost organizat exerciţiul interinstituţional Histria 15. Tot anul trecut, 764 de militari au fost dislocaţi în teatrele de operaţii şi au fost realizate 96 de programe de achiziţii. Programele majore de înzestrare au vizat Avionul Multirol al Forţelor Aeriene, aeronavele scurt-mediu curier C-27 SPARTAN. Bilanţul de anul trecut arată, de asemenea, constituirea celor două structuri de comandă-control ale NATO pe teritoriul României. Ministrul apărării, Mihnea Motoc, a subliniat că sistemul defensiv antirachetă de la Deveselu, finalizat la sfârşitul anului trecut, este proiectul strategic cel mai important al Parteneriatului cu Statele Unite.
Mihnea Motoc: Deveselu este un proiect în care partea română şi-a onorat la termen şi întocmai toate angajamentele asumate. Anul trecut, Baza militară de la Deveselu a ajuns una dintre cele mai moderne unităţi din administrarea MApN.
Reporter: Pentru 2016, priorităţile strategice ale MApN constau în consolidarea prezenţei NATO în România prin operaţionalizarea şi asigurarea funcţionării optime a structurilor aliate de comandă şi control, achiziţionarea de noi echipamente şi creşterea calităţii vieţii personalului din armata României. Prezent la eveniment, premierul Dacian Cioloş a data sigurări că executivul va susţine creşterea capacităţii operaţionale a Armatei Române, astfel încât ţara noastră să poată fi în continuare un furnizor de securitate şi stabilitate în regiune.
Dacian Ciolo: Avem responsabilitatea de a ne asigura şi întări în acelaşi timp apărarea naţională, dar şi de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării la un nivel de minim 2% din Produsul Intern Brut, pe care sperăm să-l putem atinge în anul 2017, şi menţinerea cel puţin la acest nivel pentru următorii zece ani este determinantă în această direcţie.
Reporter: În discursul său, premierul Dacian Cioloş a menţionat industria naţională de apărare ca soluţie pentru înzestrarea armatei, dar şi pentru crearea de noi locuri de muncă.
*

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, am văzut pe website-ul Forţelor Terestre ale Statelor Unite că va avea loc un exerciţiu de amploare în Polonia. România va participa?

Gen. Nicolae Ciucă: Este corectă informaţia dumneavoastră. Probabil că aţi sesizat şi faptul că anul trecut am primit vizita şefului Statului Major General al armatei poloneze la Bucureşti. Anul acesta, nu cu mult timp în urmă, am efectuat o vizită la reciprocitate. Toate aceste activităţi s-au derulat în contextul în care, aşa cum s-a precizat, unul dintre obiective a fost acela al întăririi parteneriatelor strategice. Or, România are un parteneriat strategic şi cu Polonia. Mai mult decât atât, ca ţări de referinţă pe flancul estic al Alianţei suntem vizaţi direct de măsurile luate la summit-ul din 2014 şi atunci a fost nevoie de o coordonare îndeaproape a tuturor activităţilor de pregătire şi instruire în comun şi de asemenea a punerii de acord a elementelor conceptuale care vizează activităţile viitoare în ceea ce priveşte întărirea securităţii pe flancul de est al Alianţei. Înapoi la exerciţiul la care aţi făcut referire. Exerciţiul se numeşte Anaconda 2016. Este un exerciţiu specific armatei poloneze. El s-a desfăşurat şi în anul 2014 într-o anvergură amplă. Anul acesta, de asemenea, se estimează o participare de amploare cu efective ale ţărilor membre NATO şi partenere şi în acest moment confirm participarea Armatei Române la acest exerciţiu. Exerciţiul va viza întărirea coeziunii acţionale la nivelul pachetelor de forţe puse la dispoziţia Alianţei şi, de asemenea, creşterea nivelul de interoperabilitate, atât pe palierul de comandă şi control, cât şi pe cel de execuţie real a misiunilor în teren.

Realizator: Potrivit informaţiilor, va fi cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat vreodată pe teritoriul Poloniei.
Gen. Nicolae Ciucă: Aşa este. Exerciţiul este planificat astfel încât să aibă anvergura necesară pentru a fi catalogat, aşa cum ai zis, cel mai mare exerciţiu organziat vreodată pe teritoriul Poloniei.
Realizator: Am citit şi o cifră: 27 de mii de militari din 22 de ţări.
Gen. Nicolae Ciucă: Nu pot să confirm această cifră. Probabil că acolo unde aţi găsit-o, cineva a fost autorizat să asigure aceste date. Chiar nu ştiu, nu am date concrete despre cifrele participanţilor.

Realizator: Domnule general, continuăm să fim prezenţi în Afganistan, cel mai greu, cel mai dificil teatru de operaţii din acest moment, atât pentru NATO, cât şi pentru Armata României. Revin de acolo temerarii "Dragoni Transilvani", pe care dumneavoastră în anul 2004 i-aţi schimbat, în calitate de comandant al "Scorpionilor Roşii", în teatrul de operaţii din Irak. Iată, ei revin acasă. A revenit ultimul transoport. Vom continua prezenţa în Afganistan. Pentru cât timp şi cu ce forţe?

Gen. Nicolae Ciucă: Vă pot confirma cu certitudine că anul acesta vom contuinua angajamentul nostru la Misiunea Resolute Support din Afganistan. Pachetul de forţe se înscrie cifrei de 650 de militari. De altfel, în jurul acestei cifre se confirmă şi efectivele cu care executăm misiunea în prezent.
Realizator: Este vorba de infanterişti, forţe pentru operaţii speciale.
Gen. Nicolae Ciucă: Este vorba de Batalionul de Protecţie şi Pază care îşi desfăşoară misiunea pe Kandahar. Este vorba de Forţele Speciale şi de asemenea este vorba de instructori şi specialişti care asigură partea de asistenţă a pregătirii Armatei naţionale afgane.
Realizator: De asemenea, elemente de intelligence şi de suport logistic.
Gen. Nicolae Ciucă: Fac parte din pachetul de forţe.

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, înzestrarea reprezintă o prioritate pentru un flanc al alianţei expus la noile provocări de securitate. Ce ne puteţi spune despre priorităţile de înzestrare pentru următoarea perioadă, 2016, să spunem, 2017?

Gen. Nicolae Ciucă: Achiziţionarea de echipamente critice de tehnică militară nouă pentru înzestrarea structurii de forţe şi revitalizarea unor sisteme şi echipamente militare este principala linie de efort în momentul de faţă la nivelul MApN şi ea se bazează pe o alocare bugetară pozitivă. Anul acesta, bugetul alocat MApN a fost de asemenea în creştere şi asigură tranziţia către acel 2% începând cu anul viitor. Priorităţile vizează în continuare avionul multirol. De asemenea, fregatele, etapa a doua a celor două fregate multifuncţionale, şi avem convingerea că anul acesta va începe această etapă. De asemenea, finalizăm achiziţia derivatelor pentru transportorul blindat 8x8 la segmentul Piranha şi, nu în ultimul rând, vom avea dezvoltarea de achiziţii pe autoturismele de teren blindate şi neblindate, concomitent cu continuarea programului major de platforme multifuncţionale. Este de asemenea important de menţionat că am asumat cele două structuri NATO pe teritoriul României: Unitatea NATO de Integrare a Forţelor şi Comandamentul Divizei Multinaţionale de Sud-Est. Prima structură, Unitatea de Integrare a Forţelor NATO, este foarte aproape de a fi finalizat întregul proces de operaţionalizare; înaintea summitului de la Varşovia va fi cu certitudine declarată capacitatea operaţională. Cu Comandamentul Divizei, pe elementele de comandă, control şi comunicaţii suntem de asemenea în procesul de realizare a procesului de achiziţie şi vom beneficia de o arhitectură de comandă, control şi comunicaţii cât se poate de actuală.

Realizator: Rachete antitanc şi radare de înaltă performanţă?

Gen. Nicolae Ciucă: Rachete antitanc şi cele două radare de înaltă performanţă au fost achiziţionate pe bugetul de anul trecut şi în momentul de faţă reuşim să conturăm capabilitatea antiblindate de care Armata Română avea mare nevoie şi de asemenea partea aceasta de radare mobile care ne va asigura partea de supraveghere şi avertizare timpurie.

Euroatlantica la final. Ediţie în care am vorbit despre perspective privind securitatea si apararea Romaniei după bilanțul Ministerului Apărării Naționale. Invitatul ediţiei a fost șeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.

Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica...

Reralizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu, transcriere RADOR.