Lupta împotriva terorismului islamist radical

Ediţia din 17.01.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook./euroatlantica.

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu.

Realizator: Franţa a luat prin surprindere comunitatea internaţională prin atacurile fulger pe care le-a lansat acum o săptămână asupra poziţiilor controlate de islamiştii extremişti din Mali. Intervenţia în fosta colonie franceză din nord-vestul Africii are ca obiectiv blocarea incursiunii spre sud a insurgenţilor islamişti spre capitala Bamako. Este cel mai recent episod din filmul luptei împotriva islamismului radical. Operaţiunea Serval, cum este denumită în Franţa această incursiune, se desfăşoară în prezent la sol, misiunile fiind susţinute de forţele aeriene. Preşedintele francez François Hollande a anunţat că aproximativ 1400 de militari desfăşoară misiuni terestre. Operaţiunea aviaţiei franceze are loc la cererea expresă a autorităţilor din Mali şi cu aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. Britanicii au ambarcat duminică vehicule blindate în avioane de transport care sunt aşteptate la Bamako, capitala statului Mali. Nigerul Burkina Faso, Togo, Senegal şi Benin au anunţat trimiterea de trupe în Mali. Tema emisiunii din această seară: Franţa - Uniunea Europeană - ONU şi lupta împotriva terorismului islamist radical. Alături de mine în studio se află lectorul universitar Claudiu Degeratu, analist militar, fost director în cadrul MApN. Bună seara!

Claudiu Degeratu: Bună seara!

Realizator: Prin telefon vom avea legătura şi cu deputatul Attila Korodi, membru al Comisiei pentru afaceri europene, fost membru în Comisia de apărare şi preşedinte al celei de politică externă din Cameră în legislatura trecută. Înainte de a începe dezbaterea temei din această seară doresc să vă dau o veste tristă. În această dimineaţă a încetat din viaţă la vârsta de 56 de ani colegul nostru Septimiu Roman, o voce distinctă a postului public de radio şi un excelent jurnalist de radio. Să ne aducem aminte de el ascultând din ediţia "Euroatlantica" din 3 ianuarie, prima din acest an şi ultima realizată de Septimiu Roman.

Septimiu Roman: 2012, un an complicat, spun analiştii, aţi spus-o şi dumneavoastră, un an în care criza din Siria şi dosarul nuclear iranian au fost în prim plan. În ecuaţie se adaugă bineînţeles Israelul. Unul dintre principalele evenimente ale anului care s-a încheiat de curând l-a constituit admiterea...

Realizator: Septimiu Roman - fragment din ultima emisiune Euroatlantica, realizată de el. În ultimii ani, Septimiu Roman era corespondentul Radio România Actualităţi acreditat pe lângă Parlamentul României şi Ministerul Apărării Naţionale. De-a lungul celor peste două decenii de activitate la Radio el a fost rând pe rând crainic, redactor la Radiojurnal, realizator de emisiune, reporter special, corespondent în zonele de conflict. Dumnezeu să-l odihnească! Cei care vor să-şi ia la revedere de la colegul nostru Septimiu Roman o pot face mâine, vineri, 18 ianuarie, începând cu ora 14:00 la capela Bisericii Sfântu Nicolae din Militari, strada Politehnicii nr 7. Vineri la ora 18:00 va avea loc şi slujba de pomenire la aceeaşi biserică. Dumnezeu să-l odihnească!
Continuăm cu tema emisiunii din această seară. Vom asculta în emisiune şi corespondenţe transmise pentru Euroatlantica de la Londra Paris şi Ierusalim şi un interviu în exclusivitate pentru Euroatlantica acordat de europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu. Şi pentru că de fiecare dată tema emisiunii se suprapune peste actualitate, în Algeria, o grupare teroristă islamică a luat aproximativ 40 de ostatici care lucrau la un complex de prelucrare a gazelor naturale şi a ameninţat că îi vor ucide dacă Franţa nu-şi va retrage trupele din Mali şi Algeria nu va înceta să acorde sprijin forţelor aeriene franceze. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a confirmat că printre cei răpiţi se află şi un muncitor român. Printre ostaticii luaţi ieri de gruparea islamistă, coordonată din Mali se numără şi cetăţeni din Norvegia, Franţa, SUA, Marea Britanie, Japonia şi Germania. Situaţia este în derulare, zona respectivă este înconjurată de armata algeriană.
Doresc să vă spun că nici eu şi nici producătorul emisiunii Nicu Popescu nu am programat emisiunea pentru aceste evenimente în derulare. Am planificat "Euroatlantica" de astăzi încă de la începutul săptămânii. Pe acest subiect vă prezint şi ultimele informaţii transmise de agenţiile de presă. Agenţia algeriană, citată de FRANCE PRESSE, anunţă că patru ostatici străini au fost eliberaţi în cadrul unei operaţiuni lansate de către armata algeriană împotriva grupării islamiste. În schimb, alţi 34 de ostatici, alături de 15 răpitori au fost ucişi în aceste operaţiuni şi o depeşă de presă la fel, foarte recentă, anunţă că operaţiunea lansată de armata algeriană la complexul de exploatare a gazelor unde sute de persoane au fost luate ostatice de un comando islamist continuă, anunţă ministrul algerian al Comunicaţiilor, Mohamed Said, citat de FRANCE PRESSE. Domnule Claudiu Degeratu, pe scurt, pentru ascultătorii Radio România Actualităţi câteva informaţii despre acest conflict recent din nord-vestul Africii, din Mali şi despre luptele de acolo cu insurgenţii islamişti, bineînţeles coordonate şi cu ultimele evenimente din Algeria.

Claudiu Degeratu: Bună seara! Cred că Mali este într-adevăr un punct important nu numai din efortul internaţional de a combate terorismul, ci este şi un element, să spunem în premieră, pentru că - şi acest lucru l-am identificat în mai multe comentarii astăzi - este pentru prima dată când Franţa îşi asumă explicit o misiune directă în combaterea mişcărilor jihadului, din această zonă maghrebiană. Mali în special...

Realizator: Fostă zonă de influenţă franceză.

Claudiu Degeratu: Deci discutăm de zonă post-colonială, să spunem. Mali reprezintă un potenţial, să zicem, zonă de protecţie pentru organizaţiile Al-Qaeda şi jihadiste.

Realizator: Partea de nord a statului Mali, să precizăm.

Claudiu Degeratu: Partea de nord, în special.

Realizator: Unde la început tuaregii şi-au declarat independenţa, în primăvara anului trecut şi în ultima perioadă controlul a fost preluat acolo de grupări teroriste islamice, bine înarmate, care acum încearcă să meargă spre capitala statului Mali cu forţe şi coloane militare.

Claudiu Degeratu: Da, discutăm de fapt de patru grupuri care îşi dispută împreună sau separat cu guvernul din partea de sud a ţării, zona de nord Mali reprezintă aproape o suprafaţă similară cu a Franţei şi a Spaniei. Deci, vă daţi seama, de fapt de amploarea să zicem operaţiilor militare terestre pe care trebuie să le desfăşoare forţa principală de impact, de intrare franceză şi de aici nevoia de a ajunge la o prezenţă de trupe de aproape 3000 de soldaţi francezi

Realizator: 1400 în prezent, urmează să fie...

Claudiu Degeratu: Dar perspectiva ar fi la vreo 3000 la care se adaugă foarte mulţi, probabil de ordinul sutelor - 400 de instructori militari pentru actuala armată oficială.

Realizator: Este o decizie de astăzi a Uniunii Europene.

Claudiu Degeratu: Da, este o decizie anunţată astăzi în care mai multe ţări europene vor trimite instructori militari. Sigur, sunt mai multe faze. Discutăm aici în primul rând de interesul pentru anumite centre urbane, de la graniţa dintre regiunea de nord şi regiunea de sud unde întotdeauna au fost confruntări. Cele două grupări militare tuarege sunt de fapt foarte bine înarmate, una dintre ele este pro-islamistă, este islamistă pur şi simplu ca să spunem direct, cealaltă este non-islamistă. De aici şi o întreagă să zicem arhitectură complicată de a gestiona sau de a sparge aceasă alianţă între...

Realizator: Foarte multe arme provenite din Libia, s-au scurs de acolo, după conflictul de acolo, foarte bine înarmaţi aceşti fundamentalişti.

Claudiu Degeratu: Da, anticiparea a fost făcută de anul trecut. Citeam studii inclusiv britanice, dar nu numai, în ceea ce priveşte acest flux de armament împreună cu de fapt soldaţii, sau mă rog, militanţii tuaregi.

Realizator: Şi mercenari care au plecat din Libia.

Claudiu Degeratu: Da, o cifră vehiculată la sfârşitul anului trecut era de vreo 50 de mii de tuaregi care s-au exersat foarte mult timp mai ales în asemenea tipuri de
Realizator: În Libia, mai ales

Claudiu Degeratu:...în asemenea tipuri de lupte. Deci există cam toate elementele pentru o misiune complicată de mai lungă durată decât ne aşteptăm şi...

Realizator: Scopul principal este a evita ca Mali să devină un centru, un fief al grupărilor teroriste aşa cum a fost la un moment dat Afganistanul şi alte regiuni care sunt greu de controlat unde, iată teroriştii islamici se pot dezvolta, antrena şi pot folosi aceste zone ca baze pentru lansarea atacurilor în oicumena europeană sau, de ce nu, în Statele Unite sau în alte zone occidentale. Şi de acolo din Mali este coordonată şi această grupare teroristă care a luat ostatici în vestul Algeriei, la această instalaţie de exploatare a gazelor. Parte dintre aceştia, culmea, şi-au făcut stagiul şi ca luptători Al Qaeda în Afganistan, cel puţin unul sau doi dintre aceştia. Din păcate Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că există cel puţin un cetăţean român printre ostaticii luaţi de această grupare teroristă. Vă propun să ascultăm o corespondenţă pentru "Euroatlantica" de la Paris despre eforturile forţelor militare franceze pentru a evita ca Mali să fie ocupată de teroriştii islamişti. Roxana Vasile de la Paris.

Reporter Roxana Vasile: După o primă fază a bombardamentelor aeriene, operaţiunea franceză din Mali, Serval, începută vineri, a intrat într-una nouă, cea a confruntărilor la sol. Forţe ale Securităţii maliene vorbeau de lupte corp la corp cu jihadiştii, iar autorităţi militare franceze de faptul că soldaţii francezi continuă să înainteze spre nordul deşertic al ţării, pradă a islamiştilor ce aparţin unor grupări mici nomade, destul de bine înarmate şi care opun o rezistenţă importantă. Aflat în vizită în Emiratele Arabe Unite, preşedintele François Hollande explica săptămâna aceasta motivele implicării franceze.

François Hollande: Unu, să oprim agresiune teoristă care constă în a încerca să deţină controlul ţării, inclusiv a capitalei Bamako. Doi, să securizăm Bamako unde trăiesc câteva mii de francezi. Trei, să permitem acestei ţări să-şi regăsească integritatea teritorială, misiune încredinţată unei forţe africane care se va bucura de sprijinul nostru şi care se va afla în curând pe teren pentru a îndeplini această misiune.

Reporter: Dacă la început Franţa a trimis în Mali 750 de militari, numărul lor ar urma să fie suplimentat până la 2.500. Astăzi, acesta era deja de 1.400. Hotărârea de a combate islamiştii din Mali este legitimă şi necesară - completa François Hollande.

François Hollande: Dacă nu am fi făcut această alegere, Mali ar fi fost cucerită de terorişti care ar fi fost astăzi în poziţie de forţă, nu numai pentru a supune populaţia maliană unei ordini pe care aceasta nu o doreşte, ci şi pentru a face presiuni asupra tuturor ţărilor din Africa de Vest. Deşi conflictul din Mali capătă proporţii internaţionale, fie şi numai prin luarea de ostatici de ieri din Algeria vecină, Franţa combate singură, sau aproape singură alături de Armata maliană slab echipată.

Reporter: Opoziţia politică de dreapta de la Paris a profitat de ocazie pentru a-i reproşa preşedintelui Hollande această implicare solitară. Replica a venit imediat.

François Hollande: Dacă a fost prima, Franţa nu va fi singură. Este susţinută de Europa, chiar de multe ţări europene şi de Consiliul de Securitate. Îi sunt alături nu numai ţările africane vecine cu Mali, ci întreaga Africă.

Reporter: Francezii sunt în majoritate favorabili intervenţiei militare din Mali, până în 1960 colonie franceză. Nu lipsesc însă riscurile cu atât mai mult cu cât islamiştii au promis că vor lovi Franţa în plin.

Judecătorul antiterorist Marc Trévidic: Riscul de atentate este posibil, dar pe termen mediu, nu cred în atentate imediate. În prezent este război în Mali şi grupările au altceva de făcut decât să organizeze ceva în exteriorul ţării. Dar prin întărirea în Franţa a dispozitivului de securitate recent anunţată, trebuie prevenit ca indivizi izolaţi, în afara oricărui grup structurat să acţioneze în vreun fel.

Reporter: Ieri, Ministerul francez de Externe a postat pe site-ul său de internet un avertisment pentru cei care vor să călătorească în regiune sfătuindu-i să nu se expună inutil riscului de atentate şi răpiri legate de situaţia din Mali, risc în creştere în întreaga regiune a Sahelului.

Realizator: Iată, domnule Degeratu, a trecut o săptămână şi noi nu am tratat cu foarte mare atenţie această dezvoltare din statul Mali şi intervenţia promptă a Franţei pentru a împiedica cucerirea de noi teritorii de către fundamentaliştii islamici de acolo. Credeţi că aceste luări de ostatici din Algeria de fapt nu conduc decât la a pune accent pe această dezvoltare şi de fapt gruparea teroristă şi-a cam tăiat craca de sub picioare pentru că şi-a atras nu numai oprobiul şi atenţia comunităţii internaţionale, dar şi state importante se vor implica în urma acestei acţiuni teroriste în situaţia din Mali?

Claudiu Degeratu: Bun. Cred că sunt două aspecte aici. Din punct de vedere statistic, acest atac în Algeria cu luare de ostatici la o facilitate industrială se întâmplă după 10 ani, în care acţiunile jihadiste Al-Qaeda nu au mai reuşit asemenea tipuri de atacuri în Algeria datorită dezvoltării forţelor de securitate algeriene, dar Algeria rămâne vulnerabilă, după cum s-a văzut. Repet, discutăm de o perioadă de 10 ani în care nu s-a mai reuşit asemenea. Probabil că este o acţiune, să zicem, în disperare de cauză vizavi de faptul că presiunile vor fi foarte mari pe regiunea de nord, Mali, din toate direcţiile şi dinspre Niger şi dinspre ...

Realizator: Dar, în acelaşi timp, teroriştii au atras atenţia mondială spre acele dezvoltări.

Claudiu Degeratu: Au atras atenţia, în plus au existat câteva elemente importante care cred că i-au activizat, începând din octombrie-noiembrie anul trecut, au existat mai multe acţiuni şi în Egipt şi în Algeria şi în zona Yemen şi peste tot de a găsi şi de a elimina agenţi sau militanţi Al-Qaeda din toată această zonă şi atunci sigur că singura posibilitate, aceea de a dezvolta în regiunea de nord, Mali, o zonă de protecţie, de refacere şi de planificare a altor acţiuni, venea cumva în centrul atenţiei. Ar fi venit oricum în centrul atenţiei în ianuarie sau februarie. Deci, cred că a existat o planificare mai mare sau o coordonare a acţiunilor antiteroriste cam în toată zona Africii de Nord, începând din octombrie 2012.

Claudiu Degeratu: Da. Planificarea începea tot de atunci.

Realizator: Da.

Claudiu Degeratu: Discuţiile politice erau tot de atunci şi în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, deci avem de fapt o perioadă mai lungă care ar trebui studiată cu atenţie şi reacţia violentă este pe măsură. Deci, reacţia Al-Qaeda a fost pe măsură, în sensul că a vizat o ţintă foarte mare, o ţintă de natură energetică.

Realizator: 600 de muncitori algerieni plus foarte mulţi străini acolo.

Claudiu Degeratu: Da. Nu au vizat interese directe algeriene, ci au vizat mai mult rutele de export de gaz natural către Italia. Italia a anunţat astăzi o reducere cu 10 milioane de metri cubi în această zi a exportului din Algeria, iar Algeria, după cum ştiţi, reprezintă cel mai important exportator pentru sudul, pentru Spania şi pentru Italia, pentru Europa.

Realizator: Colegii din regia de emisie, Dana Burcea şi Costin Iorgulescu, îmi confirmă că avem legătura cu deputatul UDMR Attila Korodi. Bună seara, domnule deputat.

Attila Korodi: Bună seara, bine v-am găsit.

Realizator: Domnule deputat, vorbim astăzi la "Euroatlantica" despre intervenţia forţelor militare franceze în statul Mali şi de asemenea, această evoluţie corelată şi cu luarea de ostatici din Algeria unde, după cum ştiţi, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a confirmat că există şi un cetăţean român. Vă rog şi pe dumneavoastră, dacă vreţi să treceţi în revistă şi să ne expuneţi punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu aceste evenimente. Iată, deşi Franţa acţionează de aproximativ o săptămână în Mali, până acum opinia publică românească, dar şi cea internaţională nu a acordat o foarte mare atenţie acestor operaţiuni, care s-au dezvoltat ca amploare inclusiv în planul forţelor terestre. Iată, astăzi a venit acest eveniment, lansat de ieri de o grupare teroristă islamist afiliată Al-Qaeda cu aceşti ostatici. Vă rog, domnule deputat Attila Korodi, opinia dumneavoastră.

Attila Korodi: În primul rând, aş dori să precizez că nu pot să spun că sunt un expert al zonei Africii de Nord-Vest. Spun lucrul acesta pentru că, aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră, foarte puţini oameni şi-au orientat atenţia asupra acestei zone. Cred că este o zonă interesantă, vă aduc ceva din viaţa cotidiană de ce este zona interesantă. Trebuie să ne amintim că, de câţiva ani de zile, de exemplu foarte conştient raliul Paris-Dakar a fost dus în America de Sud pentru simplul motiv că traseele, care iniţial erau în aceste zone splendide din punct de vedere al sportului automobilistic, nu mai erau sigure. Dar asta a fost câţiva ani de zile. Eu cred că din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu, mai ales Siria, şi din Afganistan, tot ceea ce s-a întâmplat în zona nu Africii de Nord clasice pe care am urmărit-o, cu Libia, Egiptul, evenimente din Algeria sau Maroc, Maroc unde au fost contestate "primăvara arabă", şi regalitatea, şi structura statului marocan, ci mai ales Sahara şi tot ce înseamnă..

Realizator: Şi Sahelul, da...

Attila Korodi: ... Sahara subsahariană, exact. Această zonă, cumva, a fost ascunsă în faţa opiniei publice. Ceea ce, totuşi, chiar şi în aceste condiţii constat - şi poate să fie o părere subiectivă, dar din punctul meu de vedere, totuşi, are anumită substanţă de obiectivism: ceea ce se întâmplă acum în Mali, mai ales din perspectiva şi acestei zile în care constatăm că în Algeria a fost acest atac terorist, cu luare de ostatici, intrarea armatei algeriene în zonă şi aşa mai departe, probabil că sunt şi morţi nu numai din partea teroriştilor, dar şi din partea ostaticilor...

Realizator: Foarte mulţi ostatici ucişi, aveţi dreptate, domnule deputat...

Attila Korodi: Corect.

Realizator: ... informaţie confirmată şi de agenţia oficială de presă din Algeria.

Attila Korodi: Constat că acţiunea Franţei parcă, chiar dacă avem informaţii din ce în ce mai multe că a fost pregătită undeva de cel puţin jumătate de an, parcă este prea pripită. Şi vă spun şi de ce: primele ştiri veneau după atacurile aeriene, că au fost câteva intervenţii ale, să zicem, ale unităţilor speciale ale armatei franceze pentru eliberare de ostatici, de exemplu, sau intervenţie terestră în zona de, nu graniţă, dar de despărţire a zonei conflictuale din nordul Mali şi zonei sudice a ţării respective, cât şi luarea de ostatici de astăzi arată că, până la urmă, aceste elemente nu au fost destul de bine pregătite. Pentru că dacă se acţionează şi Franţa intră într-un conflict deschis, până la urmă, împotriva unei, nu mai putem să spunem /nuclee/ teroriste, ci, până la urmă, o grupare armată destul de bine organizată, trebuia să securizeze şi să colaboreze, de exemplu, cu toate ţările din Uniunea Europeană şi nu numai...

Realizator: Îşi va atrage şi aliaţii în acest conflict.

Attila Korodi: ... şi ca toate interesele economice, cum este această zonă unde a fost atacul terorist, să fie securizate. Şi nu au fost securizate. Pentru că era normal... era normal ca Algerul să fie cooptat de la început, şi sunt convins că, într-un fel, a fost cooptat, dar să fie...

Realizator: Sigur. Este cooptat, pentru că, domnule deputat, este chiar şi una dintre revendicările teroriştilor care au luat ostaticii acolo faptul că Algeria a acordat sprijin forţelor aeriene franceze, mai exact le-a dat liber culoar aerian pentru a ataca teroriştii din nordul statului Mali. Dar în continuare la ce aţi spus dumneavoastră aş dori să adaug, pe de altă parte, că şi Franţa, dar şi comunitatea internaţională a subapreciat, a subevaluat capacitatea militară a acestor insurgenţi, care, iată, coboară spre capitala statului Mali cu intenţia clară de a prelua controlul. Să ne aducem aminte, o situaţie similară s-a întâmplat şi în Afganistan, acea luptă dintre Alianţa Nordului şi talibani şi Al-Qaeda, şi în cele din urmă talibanii, împreună cu Al-Qaeda, au preluat controlul total asupra Afganistanului.

Attila Korodi: Da, dar nu trebuie să uităm că în momentul în care coaliţia şi Statele Unite au acţionat în Afganistan în prima perioadă a acţiunilor militare a fost un succes total.

Realizator: Da.

Attila Korodi: Şi a fost securizată. Aici /e/ următorul lucru: dacă se ştia, şi totuşi se ştia, pentru că nu vorbim de o intervenţie care a fost decisă după data de o săptămână, cum să nu securizezi zone de interese strategice, de exemplu, în Alger, în care lucrează /.../ străini. Eu cred, şi urmăresc destul de mult presa franceză, de când François Hollande s-a instalat în fruntea statului, în politica internă a Franţei au fost câteva eşecuri lamentabile, şi François Hollande este cotat ca şeful de stat cu cea mai mare pierdere de notorietate şi de încredere după alegere. Şi am, nu ştiu de ce am, poate e o părere subiectivă, dar temerea că acţiunea în Mali cumva este cât de cât pripită, şi dacă este în linia în care s-a acţionat în politica internă a Franţei, în ultima perioadă, cu câteva eşecuri notabile, atunci, avem o situaţie mai gravă. Eu cred că aici e nevoie, cel puţin din punct de vedere strategic, de implicare a NATO şi a statelor europene în, cât de cât, a securiza intervenţia care a fost începută, care are un scop nobil şi un scop de securizare a Europei şi a Africii de Nord, care este un interes apropiat al Europei. Dar din punctul meu de vedere, tactic, poate au fost nişte greşeli făcute.

Realizator: Aşadar, un subiect în plină dezvoltare, /cel/ al ostaticilor luaţi de terorişti afiliaţi la Al-Qaeda în Algeria. Vom afla informaţii despre organizaţiile teroriste fundamentaliste islamice şi în materialul următor. Dragoş Ciocîrlan, corespondentul nostru la Ierusalim, a realizat o analiză a situaţiei din nordul Africii şi a dezvoltării islamismului radical în acea regiune.

Reporter Dragoş Ciocîrlan: În urmă cu 100 de ani, când puterile coloniale europene au împărţit cu linia pe hartă imensul teritoriu dominat de otomani, crezând că se creează artificial popor irakian, popor sirian, popor libanez sau popor palestinian, toate acestea se vede că nu au /o/ bază. Confruntările sângeroase din ultimii ani arată că interesele tribale premerg aşa-numitelor interese naţionale. Nu există un popor irakian, ci doar triburi. Nu există un popor sirian, ci doar clanuri cu interese; la fel cum nu există niciun popor palestinian. Concepţiile europene din secolul trecut nu au reuşit, pentru că acest puzzle de populaţii, triburi, grupuri continuă să se manifeste. Astăzi există lovituri chirurgicale când sunt ameninţate zăcăminte vitale ale Occidentului, de exemplu câmpuri de petrol sau gaz. Nu se poate vorbi de o ofensivă, de o luptă coordonată generalizată împotriva a ceea ce numim islam radical. În toată lumea arabă şi în ţările musulmane există facţiuni radicale, în special cele afiliate la Al-Qaeda, de exemplu în zona Maghrebului, dacă ne raportăm la evenimentele din ultimele zile. O interpretare radicală a perceptelor Coranului a început cu wahabi în Arabia Saudită, deci cu mult înainte. În zona Orientului Mijlociu putem vorbi de salafi suniţi, adică cei din Peninsula Sinai sau de şiiţi, care sunt miliţiile Hezbollah din Liban. Şi în teatrul de operaţiuni din Siria există multe grupuri teroriste de inspiraţie Al-Qaeda, venite din Irak şi Afganistan. Pe de altă parte, mişcarea jihadistă salafistă a atras dezrădăcinaţi sau angajaţi şi militanţi internaţionalişti; ei se luptă pentru jihad şi încearcă să recreeze comunitatea bazată pe sharia. Simultan, conservatori şi radicali formează o reţea mondială care a atras musulmani pentru a lupta în Bosnia, Cecenia, Afganistan. O altă situaţie există în Asia Centrală, unde termenul 'wahabi' are un sens mai larg pentru a descrie mişcări religioase islamice în afara controlului statului.

Realizator: Revin cu ultimele depeşe ale agenţiilor de presă în legătură cu situaţia din Algeria, unde o grupare teroristă afiliată Al-Qaeda a luat mai mulţi ostatici dintre muncitorii care lucrau la o exploatare petrolieră, o exploatare de gaze. Premierul britanic şi-a anulat discursul pe care urma să-l rostească mâine, la Amsterdam, în legătură cu viitorul relaţiilor ţării sale cu Uniunea Europeană. De asemenea, transmit agenţia FRANCE PRESSE şi agenţia spaniolă EFE că asaltul lansat de armata algeriană asupra complexului petrolier, unde un comando islamist a luat ostatici, continuă. Miniştrii de externe ai statelor membre ai Uniunii Europene au aprobat astăzi înfiinţarea unei misiuni în scopul formării şi reorganizării armatei din Mali - informează o sursă europeană citată de FRANCE PRESSE. Trimiterea, la mijlocul lunii februarie, a 450 de europeni, între care 200 de instructori în zona de conflict vizează această decizie. Situaţia din Mali şi, în general, din Africa central-nordică a fost zilele acestea şi în atenţia Parlamentului European. Colegul meu, Nicu Popescu a realizat un interviu pentru "Euroatlantica" cu Ioan Mircea Paşcu, europarlamentar PSD, fost ministru al apărării şi vicepreşedinte al Comisiei de politică externă din Parlamentul European în prezent.

Reporter: Domnule Ioan Mircea Paşcu, ce se spune la Parlamentul European despre ceea ce se întâmplă acum în zona central-nord africană?

Ioan Mircea Paşcu: Pot spune că a existat de mai multă vreme un interes privind această zonă, pentru că lucrurile nu au debutat chiar aşa, peste noapte, ele au fost, să spunem, într-o anumită dezvoltare. De circa un an jumătate, doi, Uniunea Europeană stă foarte atentă la ce se întâmplă în zona respectivă. Faptul că jumătate din Mali a devenit sanctuar pentru terorişti a reprezentat un pas decisiv pentru a discuta posibilitatea creării unei misiuni care să ajute armata maliană să reuşească să recupereze teritoriul respectiv. Pe acest fundal a survenit această dezvoltare rapidă, foarte rapidă, respectiv marşul teroriştilor şi rebelilor spre capital Bamako, intervenţia franceză şi după aceea discuţia din Parlamentul European care s-a petrecut în momentul, să spunem aşa, cald al primelor zile de intervenţie. Atitudinea europarlamentarilor a fost una pozitivă şi chiar s-a solicitat baronesei Ashton să adopte o atitudine cât se poate de tranşantă. Dar în acelaşi timp există şi chemări foarte serioase la solidaritate cu Franţa. Tocmai de aceea astăzi are loc la Bruxelles o întâlnire a miniştrilor apărării şi miniştrilor de externe din ţările membre, tocmai pentru a putea să vadă care este aportul pe care ţările europene pot să-l aducă la această dezvoltare militară care iată capătă noi dimensiuni pe zi ce trece. Rebelii au fost subestimaţi, după părerea mea. Abia acum când s-a intrat în contact cu ei s-a descoperit că sunt oameni bine antrenaţi, că dispun de echipamente şi armamente moderne, probabil ca urmare a celor întâmplate în Libia de unde au reuşit să se aprovizioneze şi cu armament şi poate şi cu oameni care au acţionat acolo. Deci avem de-a face cu o situaţie mult mai complexă decât ar fi părut la prima vedere. Tocmai de aceea aspectul diplomatic merge în paralel cu cel militar. S-au făcut solicitări, se fac astăzi solicitări ţărilor europene, dar s-a făcut un apel la ţările vest-africane să trimită trupe acolo. Se pare că acestea sunt în mişcare spre zona respectivă. În acelaşi timp rebelii nu au putut să fie opriţi din prima mişcare şi deci este o situaţie fluidă cu posibilitate de dezvoltare negativă foarte mare care necesită practic toată atenţia noastră.Reporter: De ce apare această recrudescenţă şi această înverşunare având în spate poate chiar motiv religios?

Ioan Mircea Paşcu: Vă referiţi la rebeli?

Reporter: Da.

Ioan Mircea Paşcu: Ei caută locuri în care autoritatea statului nu este suficient de mare şi caută locuri pentru a-şi stabili aceste sanctuare. Dacă vă aduceţi aminte în urmă cu circa doi ani de zile Yemenul era un asemenea sanctuar. Mai înainte fusese Somalia. Rând pe rând aceste sanctuare sunt lichidate. Acuma, pe fundalul celor întâmplate în Libia, s-a ajuns la această situaţie în care statul malian slab, de altfel în momentul de faţă avem un guvern controlat practic de armată şi care este la putere numai pentru că este armata cea care-l susţine. O situaţie tranzitorie. Este vorba de un proces democratic care trebuie să fie iniţiat şi să se desfăşoare până la capăt, dar lucrul acesta probabil că se va întâmpla după oprirea rebelilor şi împingerea lor înapoi. Deci sunt multe consideraţii legate şi de terorism, legate şi de religie, este adevărat, pentru că rebelii au introdus în zonele pe care le-au ocupat o formă deosebit de dură a Legii sharia şi dimensiunea umanitară a acestui conflict începe să fie evidentă.

Realizator: Domnule deputat Attila Korodi, iată situaţia corelată şi conturată foarte bine de vicepreşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul European. Putem spune, din această descriere foarte amplă a situaţiei de acolo din Mali, că ar trebui să se bucure acest stat foarte mare ca întindere din nord-vestul Africii, cel puţin de tot atâta importanţă de cum se bucură Afganistanul în acest moment pentru Europa? Pentru că iată Algeria, Mali, sunt zone mult mai apropiate de oicumena europeană decât Afganistanul.

Attila Korodi: Dacă Mali nu va fi stabilizat şi aceste evenimente nu vor avea o finalitate pozitivă din punct de vedere al Europei şi al stabilităţii statului, atunci din păcate vom vedea o dezvoltare în regres şi o diluare a capacităţii de acţiune a statului algerian şi a Marocului care totuşi sunt puncte şi state importante pentru Europa. Avem interese atât /.../ cât şi economice care sunt foarte clare, care sunt foarte bine conturate şi din punct de vedere al colaborării, UE cu Africa şi cu zona mediteraneană, submediteraneană este vitală. De aceea ecuaţia şi până la urmă intervenţia şi această rapiditate a /desfăşurării evenimentelor/ trebuie văzută şi prin ecuaţia Algeriei şi a Marocului, dar mai ales a Algeriei. Algeria nu trebuie să uităm că încă nu demult a început să închidă problema internă a radicalismului, a acţiunilor teroriste. Încă acum un deceniu vorbeam de atentate, dacă îmi aduc bine aminte. Avem deja câteva... fapte clare care spun că pot să fie, poate să devină o zonă vulnerabilă şi o vulnerabilitate prea costisitoare pentru Europa.

Realizator: Însă avem şi o graniţă foarte întinsă între Algeria şi Republica Mali, domnule Degeratu, dacă... mai devreme vorbeaţi. Nu cumva şi trasarea acestor frontiere foarte întinse, deseori cu rigla, pe planiglob nu cumva astfel plătim un tribut istoriei şi perioadei colonialiste?

Claudiu Degeratu: Sunt decizii din trecut care, sigur, din punct de vedere geografic şi geostrategic acum se...

Realizator: Se vorbeşte chiar de neocolonialism şi e acuzată Franţa de acest lucru prin intervenţia în Mali. De fapt Franţa doreşte să nu se ajungă la aceste acuzaţii de neocolonialism.

Claudiu Degeratu: Da, nu doreşte şi n-aş discuta până la... în aceşti termeni, în condiţiile în care avem şi sprijinul african al unor ţări din regiune şi...

Realizator: Cum e Nigeria, cum...

Claudiu Degeratu: Şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Deci n-aş discuta în aceşti termeni. Dar, într-adevăr, geografia în acest caz, şi mai ales geografia politică îşi spune cuvântul. Avem 2000 de kilometri de graniţă comună Algeria-Mali, există o problemă geografică şi în Algeria, unde forţele de securitate întotdeauna şi-au propus să protejeze prioritar centrele urbane din nord şi zona muntoasă, zona Kabila...

Realizator: Şi zona de litoral, şi zona...

Claudiu Degeratu: Şi în acelaşi timp avem o strategie a multinaţionalelor de a extinde rutele energetice până spre Mali, şi atunci sigur că forţele de securitate algeriene sunt forţate întotdeauna să fie foarte dinamice şi să se regrupeze în anumite regiuni în funcţie de ameninţările care există în interiorul ţării. Deci e foarte greu şi, sigur, aici putem să observăm şi o coordonare, adică un atac în Algeria slăbeşte presiunea pe graniţă acolo unde tuaregii sau alte mişcări din Mali ar trebui să se /schimbe/...

Realizator: Cu alte cuvinte Algeria este nevoită să mişte trupe de la frontieră înspre interior, lăsând descoperită...

Claudiu Degeratu: Graniţa şi...

Realizator: ...graniţa şi zone importante ale frontierei cu Mali.

Claudiu Degeratu: Exact. Deci acesta a fost întotdeauna jocul, să zicem, clasic în acest spaţiu maghrebian în care tuaregii trebuie să se mişte rapid, dar există estimări bune din punct de vedere militar că Algeria are o forţă de reacţie şi o viteză de reacţie destul de bune pentru a concentra capacităţi regionale într-o anumită zonă, dar punctual. Acest lucru nu se va putea face în toată Algeria şi de aici estimările şi cooperarea în domeniul informaţiilor, ameninţărilor, intelligence este crucial. Şi dacă este făcut coordonat, internaţional şi împreună cu Algeria, dar repet, aici există o paranteză. Strategia algeriană la nivel naţional este să nu încurajeze intervenţiile din exteriorul Africii, să nu negocieze cu teroriştii şi mai ales să nu modifice /graniţe/ în proximitatea sa. Acestea sunt părţi importante, principii importante din strategia de securitate naţională algeriană. De aici, probabil, nu înţelegem sau încercăm să vedem de ce este atât de ambiguă Algeria sau de ce nu a fost atât de mult sprijinită înainte de planificarea acţiunii militare şi de ce nu poate fi ea protejată, pentru că chiar Algeria preferă să se protejeze singură cu toate aceste slăbiciuni şi vulnerabilităţi ale forţelor de securitate algeriene.

Realizator: Citeam mai devreme o ştire a agenţiei France Presse. Premierul britanic, David Cameron, şi-a anulat astăzi discursul pe care urma să-l rostească mâine la Amsterdam în legătură cu viitorul relaţiilor ţării sale cu Uniunea Europeană. Decizia a fost luată în contextul crizei ostaticilor, printre care se numără şi cetăţeni britanici reţinuţi ieri de o grupare islamistă la un complex de industrializare a gazelor naturale din Algeria. Despre implicarea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în operaţiunile din Mali a transmis informaţii pentru "Euroatlantica" şi corespondentul nostru la Londra, Dan Vasiliu.

Reporter Dan Vasiliu: Implicarea britanică în conflictul din Mali este relativ restrânsă. Guvernul de la Londra a anunţat că va acorda trupelor franceze tot sprijinul logistic de care au nevoie, dar că nu vor fi trimise trupe combatante. În schimb, au fost trimise în misiune două avioane de tip cargo ale aviaţiei britanice, însă unul dintre acestea a fost reţinut la sol în Franţa pentru scurt timp din cauza unor probleme tehnice. Situaţia din Mali reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru executivul britanic, care se teme de apariţia unei noi zone controlate de terorişti.

Secretarul de stat pentru Africa, Mark Simmonds: Situaţia din Mali reprezintă un serios motiv de îngrijorare pentru Regatul Unit. Nu este în interesul nostru să permitem dezvoltarea unui paradis terorist în zona de nord din Mali. Ca răspuns în calitate de membri ai Consiliului de Securitate, trebuie să limităm pericolul de instabilitate în acea parte a Africii, pericol care afectează interesele britanice.

Reporter: Şi premierul David Cameron a dat asigurări că Marea Britanie nu se va implica activ în conflict, dar a subliniat cât de important este ca operaţiunile franceze să fie sprijinite.

David Cameron: Franţa este un aliat important şi un prieten al Marii Britanii şi ceea ce se întâmplă în Mali este şi în interesul nostru. Este un regim islamist foarte periculos aliat al reţelei Al-Qaeda, care controlează nordul ţării şi care ameninţă zonele de sud, şi trebuie să sprijinim operaţiunile lansate de francezi. Am fost primii care le-am spus francezilor că îi ajutăm, că vom colabora cu ei şi că vom furniza informaţiile pe care le avem.

Reporter: Recent, la Londra a avut loc şi o reuniune a reprezentanţilor grupului G-8, care s-au întâlnit pentru a pregăti agenda întâlnirii miniştrilor de externe din aprilie. Ei au semnat o declaraţie comună în care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Mali şi au salutat intervenţia franceză.

Realizator: Domnule deputat Attila Korodi, iată că şi Marea Britanie sprijină punctul de vedere al Franţei şi, de asemenea, Germania a anunţat că va sprijini Franţa, dacă nu neapărat din punct de vedere militar, cu trupe, cel puţin logistic şi din punctul de vedere al sprijinului constând în asistenţă medicală. Ne aducem aminte că şi în Libia Franţa a fost prima care a lansat loviturile aeriene. Iată, şi în Mali, Franţa este foarte, să spunem, vocală din punct de vedere militar. Aducem aminte, Mali a fost colonie franceză, Franţa intervine acolo foarte hotărât pentru a pune stop dezvoltării fundamentalist islamice şi acţiunilor militare ale teroriştilor fundamentalişti islamici care se deplasează spre capitala Republicii Mali. Domnule deputat Attila Korodi, cum putem vedea această dezvoltare militară a Franţei, nu numai cu acţiunile din ultimă săptămână, ci din ultimii doi ani?

Attila Korodi: Intervenţiile Franţei sunt, din punctul său de vedere, legitime, pentru că primul impact asupra securităţii statului francez, şi dacă sunt evenimente negative, le are în nordul Maghrebului Africii de Nord. Pe de altă parte, şi interesele economice, tocmai izbucnind din perioada colonialistă, are Franţa definită în Africa de Nord şi este primul actor economic. Libia este o zonă, să-i spunem, clasică din acest punct de vedere, dar şi Algeria. Din punct de vedere economic, nu cunosc interesele Franţei, dar, dacă ne uităm pe o perspectivă mai largă a securizării zonei respective, este de înţeles decizia Franţei de a interveni în a stopa o escaladare şi o deschidere spre sud a conflictului din Mali. Ceea ce este bine, că stat importat din Europa deja a început să ofere sprijin logistic. Pentru că, totuşi, trebuie să facem un calcul: dacă va escalada acest conflict pe o perioadă mai lungă şi nu va putea Franţa, prin intervenţii rapide şi eficiente, să stopeze evoluţia şi puterea...

Realizator: Militară a insurgenţilor.

Attila Korodi: ... da, exact. Atunci, poate să ajungă într-o situaţie de incapacitate de acţiune din cauza finanţării, pentru că vorbim, totuşi, de intervenţii care, pe termen lung, pot să coste foarte mult. Şi Franţa nu este în situaţia în care să poată să-şi permită ca pe termen lung să susţină o intervenţie militară pe cont propriu. De aceea, Germania, intervenţia Marii Britanii este bine-venită, dar sper ca acestea să nu se limiteze numai la gestul de a da, să zicem, capacităţi de logistică. Nu vorbesc neapărat de capacităţi şi de intervenţie, dar totuşi de un sprijin masiv în a ajuta Franţa să fie, pe această intervenţie, pe perioadă scurtă, eficientă şi cu rezultat pozitiv pentru că altfel se va, până la urmă, se va deschide o breşă şi mai mare pentru că la ora actuală trebuie să vorbim despre un lucru foarte sincer: Libia nu este o ţară care să putem să spunem că este securizată şi care intră pe un făgaş normal al dezvoltării după ....

Realizator: Ne aducem aminte de atacul de la Benghazi şi de la ambasadorul SUA, ucis acolo.

Attila Korodi: Corect şi nu trebuie să uităm că, cred că acum două sau trei săptămâni a fost o manifestaţie mare în Benghazi a locuitorilor din Benghazi împotriva miliţiilor care încă sunt în zona respectivă, adică nu există până la urmă o armată libiană puternică care, chiar şi în condiţiile de interacţiune cu grupurile tribale din ţară, încearcă să securizeze şi să aducă un întreg statului libian. Din cauza aceasta, dacă nu se stopează aceste dezvoltări în Mali se va crea o fâşie mult mai largă de incertitudine şi de risc care ne va costa prea mult şi ne va costa foarte mult. Nu ştiu, până la urmă, cât poate Europa să susţină, dar eu sper ca, totuşi, Franţa, care a pregătit această intervenţie, să aibă informaţii destule despre ce se întâmplă pe teren pentru că, datele care ne parvin la ora actuală, din nou spun, îmi arată o imagine în care Franţa nu este 100% stăpână a situaţiei din punct de vedere al informaţiilor, despre cine este acolo, care sunt capacităţile insurgenţilor şi ce se poate întâmpla, care trebuie să fie răspunsul unei armate ca să /poată să le stopeze/.

Realizator: Domnul Claudiu Degeratu dorea să adauge ceva. Foarte scurt, vă rog, mai avem doar două minute.

Claudiu Degeratu: Doar o completare vizavi de, să zicem, setul de interese economice al Franţei în regiune. În afară de interesul pentru gazul natural din Algeria există un interes francez crescut pentru exploatarea de uraniu din Niger, pentru exploatarea de aur din Mauritania, producţia de bumbac din Mali şi nu în ultimul rând producţia de cacao din Coasta de Fildeş.

Realizator: Domnilor, doresc de la dumneavoastră un răspuns foarte scurt. Credeţi că România trebuie să se implice şi să participe la misiunea Uniunii Europene pentru formarea şi instruirea, sprijin pentru armata din statul Mali? Domnule deputat Attila Korodi.

Attila Korodi: Da. Dacă vorbim de sprijinirea armatei...

Realizator: Scurt.

Attila Korodi: din Mali, da.

Realizator: Domnule Claudiu Degeratu.

Claudiu Degeratu: Acelaşi răspuns, da, în perioada postconflict.

Realizator: Cu atât mai mult cu cât, într-un fel a fost atrasă şi atenţia României prin acest cetăţean român care a fost luat ostatic ieri de o grupare fundamentalistă Al-Qaeda în nord-vestul Africii de Nord, în vestul Algeriei. Euroatlantica la final.