Invitat special Corneliu Dobriţoiu

Realizator Radu Dobriţoiu, invitat special Corneliu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu.

Bun găsit la o nouă ediţie "Euroatlantica", cu un invitat special în această seară şi cu un prieten care revine la acest microfon după un an şi jumătate, în care a stat departe de această emisiune. O ediţie dedicată Armatei României, apropiatului summit NATO de la Chicago, cu informaţii pe care le vom primi în această seară de la liberalul Corneliu Dobriţoiu. Artizan al integrării României în NATO, alături de ministrul Ioan Mircea Paşcu şi generalul Mihail Popescu. Generalul în rezervă Corneliu Dobriţoiu a fost nominalizat de premierul desemnat, Victor Ponta, pentru a prelua portofoliul Apărării. Până vom stabili legătura cu generalul Corneliu Dobriţoiu, îi mulţumesc mr. Cristi Dumitraşcu, din nou alături de mine la "Euroatlantica". Bună seara, Cristi, şi bine ai revenit aici, la această emisiune premium a postului public de radio!

Cristi Dumitraşcu: Bună seara, Radu!. Îţi mulţumesc pentru invitaţie, îi salut şi pe ascultătorii Radio România Actualităţi, cu care de altfel ne auzim şi ne vedem pe internet în fiecare săptămână la "Jurnalul Armatei" şi la "Actualitatea militară".

Realizator: Cristi Dumitraşcu, ştiu că nu a fost hotărârea ta de a nu mai participa la această emisiune şi nici a noastră, a mea, ca realizator, sau a producătorului Nicu Popescu. Eşti militar şi ai respectat nişte ordine clare. Intrăm în scurt timp în legătură cu generalul Corneliu Dobriţoiu. După cum îl cunoşti, crezi că domnia sa îţi va putea interzice vreodată să participi la "Euroatlantica"?

Cristi Dumitraşcu: Este o întrebare retorică. M-ai ameninţat că o să-mi pui o întrebare incomodă.

Realizator: Dar doresc un răspuns sincer.

Cristi Dumitraşcu: Răspunsul sincer este că normal că mai ales domnia sa nu ar face aşa ceva, pentru că este vorba despre un om pe care îl cunosc cel puţin la fel de bine ca şi tine din vremea în care a fost artizanul acelei integrări euroatlantice a Armatei României, dar, cum să spun? Eu nici nu aş mai fi pus întrebarea asta. Mie mi-e un pic, aşa, nu ştiu cum să...

Realizator: Te văd foarte detaşat astăzi şi cu zâmbetul pe buze. Demult nu te-am văzut pe culoarele Radioului atât de fericit.

Cristi Dumitraşcu: Se poate spune şi aşa.

Realizator: Este de la noul tău album pe care l-ai lansat...

Cristi Dumitraşcu: Da, da...

Realizator: Colegii din regia de emisie Victor Mihăiescu şi Mirela Drăgan îmi confirmă că avem legătura stabilită cu ministrul desemnat pentru apărare, cu generalul Corneliu Dobriţoiu. Bună seara, domnule ministru!

Corneliu Dobriţoiu: Bună seara, dvs, invitatului dvs şi bineînţeles auditoriului dvs!

Cristi Dumitraşcu: Am onoarea să vă salut, domnule general.

Corneliu Dobriţoiu: Cu toată stima.

Realizator: Mulţumiri pentru că aţi acceptat să acordaţi la "Euroatlantica" primul interviu, după ce aţi fost nominalizat pentru funcţia de ministru al apărării naţionale.

Corneliu Dobriţoiu: Pentru puţin.

Realizator: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, vă felicit, în primul rând, pentru desemnarea dvs pentru funcţia de ministru al apărării. V-am apreciat tot timpul activitatea şi ascultătorii acestei emisiuni ştiu că nu obişnuiesc să aduc aprecieri gratuite. V-am cunoscut când făceaţi parte din echipa care a integrat România în NATO. Am însoţit această echipă în numeroase deplasări, inclusiv în deşertul Kandahar din Afganistan. În acea perioadă aţi reuşit să utilizaţi la maximum, în eforturile de integrare, participarea militarilor români la misiunea din Afganistan. Eram în 2002. Domnule general Corneliu Dobriţoiu, acum, în 2012, care vor fi primele măsuri pe care le veţi lua în calitate de ministru al apărării naţionale?

Corneliu Dobriţoiu: În primul rând, vă mulţumesc pentru gândurile bune, pentru gândurile calde. Referitor la ideile pe care noi le-am dezbătut în cadrul coaliţiei cu referire la programul pentru apărare, în anul acesta, care este un an caracterizat prin austeritate fiscală, finanţare cronică.

Realizator: Subbugetare cronică, se poate spune, sub limita de avarie.

Corneliu Dobriţoiu: Aşa este, dar şi uriaşe aşteptări sociale, în special din partea cadrelor militare în rezervă şi retragere, care, după cum ştiţi, au suferit reduceri abrupte şi abuzive ale pensilor. Anul acesta, după cum spuneam, având în vedere şi realităţile bugetare şi faptul că trebuie să onorăm angajamentele noastre asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi al UE, punem accent în special pe dimensiunea continuităţii unor programe, continuităţii participării noastre în operaţii, pentru că apartenenţa la NATO şi nici la UE nu este o călătorie pe gratis într-un tren care..., de clasa I, în vagoane de clasa I. În acest context, deci în context aliat, ne gândim să onorăm de asemenea responsabilităţile ce decurg din calitatea de membru NATO prin angajarea agresivă în iniţiativele NATO de tip Smart Defence, deci apărarea inteligentă, şi "Poolling & Sharing", iniţiativa UE, şi nu în ultimă instanţă inclusiv participarea la pachetul de apărare pentru summitul de la Chicago. Aceste noi iniţiative caută forme şi metode de satisfacere a intereselor de securitate ale aliaţilor în condiţii de austeritate fiscală nemaiîntâlnite până în prezent, în condiţiile în care a scăzut dramatic contribuţia aliaţilor europeni la bugetul comun al Alianţei Nord-Atlantice, buget a cărui configuraţie nu dă semne încurajatoare, în sensul că, prin scăderea acestor contribuţii, după cum spuneam, şi menţinerea nivelului de participare financiară a SUA, s-a ajuns la situaţia în care SUA acum alocă aproximativ 75% din bugetul Alianţei, comparativ cu aliaţii europeni, care contribuie cu 25%. Or aceste realităţi vor genera presiuni politice în anul acesta electoral, care probabil va genera anumite reacţii inclusiv dincolo de Ocean./lcoman/schelaru/ Este o chestiune care ne preocupă în mod deosebit, drept pentru care noi încercăm, ne gândim la forme şi metode de creştere a bugetului pentru anii care vin, în tranşe mici, dar sensibile, în aşa fel încât la sfârşitul unui ciclu de guvernare să putem atinge, ideal ar fi, dezideratul de 2% din PIB, acest angajament reprezentând, practic, şi fermitatea susţinerii noastre pentru dezvoltarea unei relaţii transatlantice solide. Foarte pe scurt vă spun că, în aceeaşi logică, parteneriatul strategic cu SUA ocupă un rol central în cadrul programului nostru. Intenţionăm, pentru a face faţă austerităţii, să lansăm un proces amplu de revizuire strategică a apărării, în aşa fel încât să dezvoltăm un pachet de forţe care să răspundă cât mai fidel realităţilor noastre fiscale. Nu în ultimă instanţă, să ştiţi, ne preocupăm ca, în acest an, să rezolvăm problema pensiilor şi a reîntregirii salariilor personalului militar. În ceea ce priveşte pensiile, mă gândesc în special la restabilirea pensiilor diminuate la nivelul cuantumului aflat în plată în luna decembrie 2010. Cam acestea ar fi principalele repere ale programului politic în anul acesta de austeritate severă.

Realizator: Domnule ministru, un program pentru primele şase luni, foarte bine conturat, mai ales că această problematică a summit-ului de la Chicago este foarte apropiată. Vom reveni la această temă. Până atunci, însă, aş dori să insistăm pe două subiecte pe care dumneavoastră le-aţi mai anunţat şi le-am dat şi noi la postul public de radio ca fiind două măsuri importante pe care le veţi aplica după ce veţi ajunge ministru al apărării naţionale. Aţi adus aminte deja de problema pensiilor... Vă spun sincer, de Ziua Forţelor Terestre am întâlnit un veteran de război, acum general-maior în retragere, care luptase în Munţii Tatra şi care avea o pensie de 409 lei. Pierduse o mână acolo, mâna stângă, şi suferise foarte mult. Pentru aceşti oameni care se spune şi spunea fostul ministru că nu au ciclul militar complet se poate face ceva?

Corneliu Dobriţoiu: Of, Dumnezeule! Ştiţi ce se întâmplă? Noi suntem datori..., avem o datorie morală faţă de oamenii care şi-au mâncat sănătatea şi au venit schilodiţi din războaie. Or, din nefericire, eu cred că este un adevăr istoric că noi, românii, cetăţenii României, nu am fost suficient de generoşi cu cei care şi-au asumat riscuri existenţiale supreme pentru a apăra această ţară.

Realizator: Şi n-ar costa foarte mult, că ei sunt din ce în ce mai puţini.

Corneliu Dobriţoiu: Este corect. Eu doresc să vă informez că intenţia noastră este să găsim o soluţie pentru aceşti camarazi ai noştri care reprezintă modele pentru personalul actual care serveşte sub drapel. Or, voiam să vă informez, de asemenea, că uşor nu va fi. Oricum, impactul financiar faţă de vechea Lege a pensiilor, în condiţiile de acută criză economică, este de 2,5 miliarde de RON anual, ceea ce reprezintă aproximativ 570 de milioane de euro. Totuşi...

Realizator: Domnule ministru, cred că aceşti oameni pot fi ajutaţi nu neapărat cu bani; există baze militare ale armatei, ei se simt încântaţi când sunt chemaţi la activităţi, când...

Corneliu Dobriţoiu: Totuşi, problema asigurării unor condiţii minime de trai este o datorie căreia trebuie să-i facem faţă şi trebuie rezolvată cât mai repede, pentru că, din păcate, eroii noştri au vârste înaintate şi se sting repede. Or, cum vă spuneam, pentru a asigura diferenţa pensiilor care au fost abrupt diminuate în urma unor decizii luate de guvernele anterioare, să ştiţi că impactul financiar pentru cei între 7.000 şi 9.000 de oameni nu este atât de mare, se cifrează undeva la 30 de milioane de lei; comparativ cu 2,5 miliarde, vă daţi seama că nu reprezintă mare lucru. Eu intenţionez şi mă angajez în faţa dumneavoastră să lansăm un program special şi mă gândesc să înaintez Guvernului o propunere de hotărâre de guvern al cărei subiect să se refere în principal la eroii noştri în vârstă, care au pensii din acestea umilitoare.

Realizator: Postul public de radio şi "Euroatlantica" vor fi alături de dumneavoastră în acest demers; aceşti oameni merită respectul nostru, al României, al tuturor generaţiilor acestei ţări.

Corneliu Dobriţoiu: Şi dacă-mi îngăduiţi, domnule Dobriţoiu, vă mai informez că, chiar în condiţiile unui surplus de 30 de milioane, noi, cu acceptul şi printr-un dialog activ cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, unde avem cele mai mari pierderi la pensie, eu cred că vom putea ajunge la un acord, în aşa fel încât revenirea la cuantumul pensiei din decembrie 2010 pentru cei care au încă pensii diminuate putem s-o facem gradual, deci în etape, în aşa fel încât să putem absorbi acest efort financiar şi să includem cu prioritate şi bătrânii noştri eroi care, cum spuneaţi dumneavoastră, au pensii de 400 - 500 de lei, pensii umilitoare.

Cristi Dumitraşcu: Cred şi eu, domnule general, că este o prioritate, până la restituirea diferenţelor tăiate celor care sunt pensionari, este o prioritate să-i ajutăm pe aceşti bătrâni care au făcut istorie pentru noi. Au făcut multe. Chiar acum o săptămână am difuzat la "Jurnalul Armatei", sâmbătă, un interviu cu un veteran de război, un general în rezervă de 98 de ani şi până la nişte legi care să reglementeze lucrurile astea sunt convins că sunt ofiţeri activi care ar da de la ei, ar face chetă ca să poată să ajute aceşti oameni până când se rezolvă ceva pentru ei.

Corneliu Dobriţoiu: Eu să ştiţi că în acest sens doresc să intru în dialog foarte urgent cu Asociaţia Veteranilor de Război pentru a identifica problemele foarte grele şi să încercăm să le rezolvăm pe acelea primele.

Cristi Dumitraşcu: Cât de repede, sigur.

Corneliu Dobriţoiu: În ceea ce priveşte asistenţa socială, categoric, a acestor oameni, este iarăşi un element care trebuie rezolvat şi ne va preocupa; împreună cu Asociaţia Veteranilor vom stabili un program de măsuri etapizat, cum am spus, pentru că bugetul se sufocă. Dar trebuie să găsim soluţii şi, cu certitudine, cum vă spuneam, cu înţelegere, cu dinamism, cu iniţiativă, cu înţelegere şi din partea premierului desemnat, şi din partea miniştrului de finanţe, şi din partea noastră, a Armatei, vom reuşi să ameliorăm multe din suferinţele şi din nevoile acestor oameni, care n-au nicio vină, au fost târâţi în război, au fost răniţi în războaie şi Dumnezeu i-a ajutat să supravieţuiască până astăzi.

Realizator: Domnule ministru...

Corneliu Dobriţioiu: În condiţii umilitoare, repet. Este jignitor.

Cristi Dumitraşcu: Să ne unim forţele şi să facem acum măcar ceva.

Realizator: Cu siguranţă că se poate şi vă vom sprijini, domnule ministru, în acest demers şi toată stima pentru intenţia dvs. Vreau să vă întreb însă, am vorbit..., poate mă exprim eu greşit, n-aş vrea să fie deplasat, despre veteranii bătrâni, despre aceşti eroi ai României, dar există şi...

Corneliu Dobriţioiu: Şi cei..., veteranii tineri, da?

Realizator: Veteranii tineri, veteranii teatrelor de operaţii, ştiţi că există...

Corneliu Dobriţioiu: Răniţii cu handicap, corect.

Realizator: Sigur că da. Cunosc exemple, foarte greu primesc ajutor, sunt oameni care au scăpat, au văzut moartea cu ochii, cunosc un ofiţer de rang superior care cu greutate primeşte aprobările necesare pentru a-şi repara proteza de la picior şi este tratat tot timpul cu răceală şi...

Cristi Dumitraşcu: Şi dezinteres.

Realizator: Şi dezinteres. Omul nu ştie ce să mai facă, de fapt s-a obişnuit cu această atitudine a ministerului. De asemenea, ştiţi, domnule ministru, că exista un proiect de lege în Parlamentul României referitor la drepturi pentru familiile celor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii, care, din păcate, nu a trecut. Veţi veni cu un demers în acest sens, în sprijinul acestor tineri veterani de care noi vorbim acum?

Corneliu Dobriţioiu: În primul rând, doresc să vă informez pe dvs şi pe ascultătorii dvs că în perioada guvernului Tăriceanu, la iniţiativa mea şi cu sprijinul ministrului apărării de la acea vreme, dvs ştiţi că am lansat un proiect de act normativ care să ne ajute să ne menţinem răniţii cu handicap în activitate, categoric ocupând posturi care...

Cristi Dumitraşcu: ...să le permită, sigur.

Corneliu Dobriţioiu: Exact.

Realizator: A fost un demers în premieră binevenit şi tot din perioada şi a ministrului Paşcu, şi a guvernării liberale îmi aduc aminte de acea iniţiativă de angajare a soţiilor eroilor căzuţi în teatrele de operaţii, iarăşi un demers de bun augur pentru moralul acelor familii şi pentru...

Corneliu Dobriţioiu: Şi nu numai, pentru moralul Armatei, pentru că armata nu trebuie să-şi uite niciodată oamenii sau răniţii sau colegii lor care au suferit în urma conflictelor nedorite de ei, neiniţiate de ei, dar au servit sub drapelul acestei ţări. Ce voiam să vă mai spun? Problema este deosebit de complexă, într-adevăr, deosebit de grea. Se pare că, inclusiv la nivel central în instituţie, sunt probleme reale de gestionare a acestor situaţii. Nu lipsit de interes este faptul că, după cum ştiţi şi dvs, sunt două fundaţii - Asociaţia Camarazii, mi se pare, la nivelul ministerului, dar mai este o asociaţie la nivelul...

Cristi Dumitraşcu: La Forţele Terestre.

Corneliu Dobriţioiu: Exact. Or, o să trebuiască să facem ceva în acest sens, pentru că ar trebui să gestionăm mai bine...

Realizator: Conjugate eforturile.

Corneliu Dobriţioiu: Corect, corect.

Realizator: Şi vă mai dau un exemplu, pe care eu îl ştiu din informaţii foarte exacte, ştiţi că foarte mulţi dintre răniţii noştri ajung la Landstuhl, în Germania, la acel celebru spital american. Ar trebui, eu spun şi ce mi s-a sugerat, să fie acolo un medic român prin rotaţie, care să se ocupe şi să preia toate cazurile de militari, n-ar costa foarte mult, dar care să fie un fel medic ofiţer de legătură acolo. Şi să asigure, iată, în situaţii de excepţie, primirea, legătura cu ţara şi tot ce este necesar ca şi acte ş.a.m.d. Până de curând a existat un cetăţean american nativ român care i-a ajutat foarte mult pe militarii români, din păcate el nu mai lucrează acolo, acum este din ce în ce mai greu de...

Cristi Dumitraşcu: Şi era foarte importantă prezenţa lui acolo.

Realizator: Foarte importantă şi ştiu de la militari care au primit sprijin acolo că i-a ajutat foarte mult şi dezinteresat numai pentru că era român - o chestiune de toată stima. Nu ştiu, e o sugestie.

Corneliu Dobriţioiu: E o sugestie notabilă, să ştiţi că îmi fac şi nişte înscrisuri pe măsură ce se derulează emisiunea, iau notă de toate ideile acestea pentru că sunt idei generoase. Vom... Ce se întâmplă? Colaboratorii noştri americani, partenerii noştri americani au fost foarte îngăduitori cu toţi militarii români care au fost răniţi. Acolo se bucură de toate condiţiile, de condiţii de tratament chiar mai bune decât în ţară, dar problema înfiinţării unui oficiu de legătură cu ţara, nu numai cu ministerul, cu familiile, cu rudele, într-adevăr este binevenită. Chestiunea totuşi de fond, chestiunea reală, chestiunea dureroasă şi pe termen lung este de a realiza aici, acasă, nişte facilităţi, o infrastructură, în aşa fel încât să permită un trai decent al acestor oameni. Sunt oameni care, unii dintre ei, din păcate, nu mai pot fi recuperaţi şi reintegraţi în câmpul muncii din cauza gravelor probleme de sănătate.

Realizator: Cunosc şi un astfel de caz, un genist care în Irak a rămas paralizat de la brâu în jos, din păcate nu a mai putut fi recuperat şi foarte greu îşi duce viaţa în această perioadă. Din păcate...

Corneliu Dobriţoiu: Domnule Dobriţoiu, cred că e o problemă culturală aici. La începutul emisiunii dvs am relatat că, cel puţin din studiul istoriografiei de război şi ce a urmat războaielor purtate de români, statul român nu a fost suficient de atent, suficient de generos cu eroii săi. Mărturie stau inclusiv poeziile lui George Coşbuc, dar şi încoace veteranii Primului Război Mondial, celui de-al Doilea Război Mondial...

Realizator: Chiar Războiului de Independenţă, putem porni chiar de acolo, că există...

Corneliu Dobriţoiu: Corect. Şi după al Doilea Război Mondial, când oamenii ştiţi că au fost împroprietăriţi şi după Primul Război Mondial, în urma regimului comunisto-stalinist, li s-au confiscat toate proprietăţile. Deci statul şi-a încălcat din nefericire legământul cu cetăţenii săi.

Cristi Dumitraşcu: Iată că din păcate am avut parte chiar astăzi, în această dimineaţă, de încă un asemenea eveniment, avem un militar în Afganistan care se luptă între viaţă şi moarte şi ne rugăm pentru el să scape şi să vină acasă.

Realizator: Eeste la spitalul Lagman şi, dacă va fi transferat din nou la celebrul Landstuhl din Germania, înseamnă că situaţia nu este foarte bună pentru acest militar. Domnule ministru, pentru că avem spaţiu până la şi 45 de minute, aş dori înainte să trecem la palierul extern al Ministerului Apărării Naţionale, diplomaţia militară, NATO, Alianţă ş.a.m.d., scutul antirachetă, aş dori, pe scurt, să ne referim la încă un punct pe care dvs l-aţi anunţat ca şi prioritate, şi anume depolitizarea. Eu, sincer, cunosc că sunt mari probleme în ceea ce priveşte Direcţia de Informare şi Relaţii Publice. Nu s-au mai acordat interviuri de către militari, nu s-a mai acordat sprijin pentru jurnalişti, nu a mai existat haină militară care să iasă în presă şi să vorbească despre... începând cu defilarea de la 1 Decembrie şi până la misiunile din Afganistan. Nu au mai avut dreptul militarii să iasă în presă. Deci jurnaliştii au fost pur şi simplu trecuţi într-o tabără adversă de către un aparat condus de un domn amiral, ştim foarte bine... Eu de exemplu îi adresam foarte multe solicitări şi nici măcar nu îmi răspundea la solicitări pentru a aduce invitaţi în această emisiune. Ce ne puteţi spune despre această depolitizare?

Corneliu Dobriţoiu: E o problemă deosebit de grea, domnule Dobriţoiu, problemă faţă de care trebuie să găsim un răspuns rapid, e o chestiune pe care am discutat-o, am prezentat-o şi liderilor coaliţiei, cu certitudine unele lucruri se vor întâmpla, pentru că, vedeţi dvs, au fost situaţii nefericite prin care unii oameni cu grade mici au fost nominalizaţi în funcţii mari...

Realizator: Sau oameni fără grad au primit grade...

Corneliu Dobriţoiu: ...şi au subordonat grade mai mari decât cele avute de ei. Or acest lucru, dacă vă aduceţi aminte, s-a mai întâmplat în perioada comunistă.

Realizator: Da.

Corneliu Dobriţoiu: Deci e o chestiune care... Acum e adevărat este şi un aspect care ţine de..., e un aspect..., unii ar putea spune un aspect moral. Domnule, dar totuşi ce vină a avut omul ăla...

Cristi Dumitraşcu: Exact, ăsta e cuvântul.

Corneliu Dobriţoiu: ...dacă a fost adus de undeva dintr-o unitate şi pus, numit pe o funcţie superioară?

Realizator: Domnule ministru, dar au fost şi oameni cu coloană vertebrală şi au reuşit să spună "nu", au avut de suferit după aceea, sunt în continuare în sistem, dar au avut curajul să spună: "Domnule, - de exemplu- ziarul ăsta, "Observatorul militar", a luat-o pe o cale greşită, a devenit un ziar de o altă culoare, de partid...

Corneliu Dobriţoiu: Domnule Dobriţoiu, eu cred cu fermitate că oamenii în uniformă trebuie lăsaţi liberi, adică şi aşa libertăţile lor individuale sunt îngrădite prin lege. Or, dacă le iei şi dreptul la exprimare, să mă ierte Dumnezeu, îi reduci la ce? Din punctul ăsta de vedere..., mă rog, asta a fost o anumită politică adoptată de către cei care au condus ministerul...

Realizator: Poate au fost greşit consiliaţi şi au adoptat această politică.

Corneliu Dobriţoiu: Atitudinea sau răsplata acestei politici se va reflecta în vot, dar noi trebuie şi sunt ferm hotărât să întreprindem măsuri ferme, în aşa fel încât instituţia să nu mai poată fi politizată niciodată. Iar promovarea cadrelor să se facă în spiritul meritocraţiei, altfel riscăm să distrugem spiritul combativ, etosul profesional al acestei instituţii. O spun clar, să se audă, să inţeleagă toată lumea. În nicio armată din statele membre NATO, cele serioase pe care le cunosc eu, nu creşte nimeni ca Făt-Frumos, Fiul Iepei peste noapte. Acolo politicul este angajat în a asigura stabilirea proiecţiilor, obiectivelor mari, în finanţarea lor, în rest promovarea se face pe baza meritocraţiei, că altfel generăm altceva. Subminăm, cum am spus, capacitatea operaţională, în final, a unei oştiri în dauna intereselor naţionale.

Realizator: Şi, dacă îmi permiteţi, aceste mijloace de informare militare, cum este "Observatorul militar", cum este "Pro Patria" la televiziune, cum este "Ora Armatei", ar trebui să susţină în primul rând haina militară şi realizările militarilor.

Corneliu Dobriţoiu: Iertaţi-mă, în primul rând trebuie să susţină realităţile din instituţie, din unităţi, sunt condiţii grele de muncă şi de viaţă. Nu e o chestiune populistă.

Realizator: Nici nu mă gândeam atât de departe după perioada care a trecut. Cum să vă spun, ce-mi spuneţi dvs acum e...

Corneliu Dobriţoiu: Iertaţi-mă, dar ştiţi ce se întâmpla? În momentul în care concetăţenii noştri vor vedea în ce condiţii trăiesc, în ce condiţii muncesc militarii, va fi foarte greu ulterior ca cineva să-i antagonizeze. Nu ştiu daca mă înţelegeţi.

Realizator: Da, da.

Corneliu Dobriţoiu: Or, oamenii aceia - cunosc şi eu unele cazuri, sunt unităţi unde condiţiile de infrastructură sunt foarte grele. Totuşi, oamenii îşi fac meseria. Or, dacă noi ascundem după pomi sau sub preş aceste realităţi, dvs credeţi că are ceva..., instituţia va avea de câştigat? Eu sunt convins că nu. Eu sunt convins că şi autorităţile, ministrul finanţelor, premierul, preşedintele, în momentul în care vor vedea realităţile pe sticlă şi în ziar, şi nu cuvinte frumoase şi, cum să vă spun eu, ode închinate cuiva - vă aduceţi aminte de...

Realizator: Sigur că da, s-a repetat până de curând, da.

Corneliu Dobriţoiu: Nu, eu mă gândesc la perioada ceauşistă.

Realizator: Am trăit-o şi-mi aduc aminte, sigur că da.

Corneliu Dobriţoiu: Domnule, era incredibil, parcă vorbeam de o armată ipotetică, de un stat ipotetic, parcă nu trăiam realităţile acelea, nu eram zi de zi, nas în nas cu ele. Or, nerecunoaşterea realităţii induce o stare de abulie inclusiv la nivelul puterii politice, pentru că, vă daţi seama, vorba proverbului românesc, "copilul care nu plânge..." ştiţi dvs.

Realizator: Nu mănâncă, da.

Corneliu Dobriţoiu: Or, în momentul în care oamenii politici văd, membrii comisiilor de apărare, parlamentarii, membrii Comisiei buget-finanţe vor vedea realităţile cu care se confruntă aceşti oameni, îşi vor da seama de necesitatea susţinerii unor bugete raţionale. Nimeni nu spune că trebuie să luăm dintr-o parte şi neapărat să dăm la armată...

Realizator: Sau vor afla cum sunt cheltuiţi banii publici.

Corneliu Dobriţoiu: Sigur că da, sigur că da.

Realizator: Aproape două săptămâni până la summitul NATO de la Chicago, reuniunea Alianţei care va avea ca subiect important de dezbateri misiunea din Afganistan.

Înainte de a discuta acest subiect, domnule ministru Corneliu Dobriţoiu, vă propun să ascultăm un interviu în exclusivitate cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, realizat pentru "Euroatlantica" de corespondentul nostru special la Bruxelles, Luminiţa Apostol.

Reporter: Domnule secretar general, aţi început numărătoarea inversă pentru summitul de la Chicago, unde principalul subiect pe agendă va fi Afganistanul. Vă aşteptaţi să fie anunţate noi contribuţii la finanţarea forţelor de securitate afgane, aşa cum s-a întâmplat la reuniunea ministerială din urmă cu două săptămâni?

Anders Fogh Rasmussen: Mă aştept ca un număr de aliaţi şi parteneri să anunţe contribuţii financiare la summitul de la Chicago, dar vreau să subliniez că summitul nu este o conferinţă a donatorilor. Anumiţi aliaţi şi parteneri îşi vor anunţa contribuţiile înainte de reuniunea de la Chicago, alţii în timpul reuniunii şi alţii după reuniune, dar per total cred că aliaţii şi partenerii vor împărţi în mod echitabil costul total pentru susţinerea forţelor de securitate afgane.

Reporter: După reuniunea ministerială din urmă cu două săptămâni, responsabili români au declarat că România analizează desigur posibilitatea unei contribuţii la finanţarea forţelor de securitate afgane, însă au mai spus şi că România vrea ca NATO să ţină cont în evaluarea sa de contribuţia pe care România şi-o aduce deja la misiunea NATO din Afganistan. Care este opinia dvs?

Anders Fogh Rasmussen: În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.

Reporter: Am văzut anumite relatări în presă care spun că, atunci când vorbiţi despre Afganistan, sunteţi prea optimist comparativ cu situaţia de pe teren. Care sunt argumentele dvs pentru evaluarea pozitivă pe care o aveţi asupra Afganistanului?

Anders Fogh Rasmussen: Vorbesc despre Afganistan bazându-mă pe fapte, însă vreau să subliniez că nu doresc să prezint un tablou prea optimist al situaţiei, pentru că bineînţeles sunt încă probleme şi provocări în Afganistan şi cu siguranţă situaţia nu este perfectă, dar este un fapt că în ultimul an au fost înregistrate progrese în Afganistan. Vorbim despre securitate. În acest an am văzut o semnificativă scădere a atacurilor insurgenţilor, cu 20% mai puţine decât anul trecut, dar şi anul trecut a fost înregistrată o scădere a atacurilor, deci tendinţa indică în mod clar o scădere a atacurilor. Acesta este un fapt. Uneori acest fapt este umbrit de unele atacuri spectaculoase ale talibanilor, însă, oricât de regretabile ar fi aceste atacuri, de fapt ele nu schimbă situaţia de pe teren. Adevărul este că forţa de atac a talibanilor a fost afectată. În alte regiuni sunt înregistrate progrese în economie, în educaţie şi în sănătate şi este datoria mea să prezint aceste progrese, dar, repet, nu vreau să prezint un tablou prea optimist. Avem încă multe provocări în faţă şi încă multă muncă în Afganistan.

Realizator: Domnule ministru Corneliu Dobriţoiu, l-aţi auzit pe secretarul general al Alianţei. Mai avem cinci minute, aş dori foarte pe scurt să abordăm Afganistanul. Ce ne puteţi spune, când începem retragerea de acolo?

Corneliu Dobrioţoiu: Deocamdată, din câte ştiu eu, din informaţiile pe care le am la ora actuală, nu avem identificat un calendar de retragere, dar s-ar putea să greşesc, pentru că nu deţin informaţii din interiorul instituţiei. Referitor la opiniile secretarului general NATO şi eu doresc să mă alătur aprecierii domniei sale referitoare la situaţia de securitate din Afganistan, chiar în condiţiile scăderii atacurilor insurgenţilor asupra unor obiective civile sau militare de pe teritoriul Afganistanului. Problema este foarte complicată şi rezolvarea acesteia rezidă în dezvoltarea unor programe economice în aşa fel încât să creeze acolo condiţii minimale cel puţin pentru sustenabilitatea statului afgan./cpodea/schelaru/ Eu cred că pe termen lung nu va fi posibil ca statele aliate să bugeteze ele, să finanţeze nevoile armatei afgane. Categoric că vom contribui la programul de instruire a forţelor de securitate, în urma, eu ştiu, a operării sau în urma unui program pe care îl vom agrea împreuna cu aliaţii, în funcţie şi de capacităţile noastre şi, inclusiv, de capacitatea de finanţare.

Realizator: Un alt subiect important. La Chicago va fi scutul antirachetă al Alianţei, proiect în care România este direct implicată datorită aliaţilor noştri americani care vor instala elemente ale sistemului balistic defensiv la Deveselu. Domnule ministru, ieri au venit informaţii de la Moscova, nu ştiu dacă îngrijorătoare sau cum le putem trata, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, dar la care va recurge doar în ultimă instanţă - a declarat într-o conferinţă la Moscova şeful Statului Major Rus General, generalul Nikolai Makarov. Cum puteţi comenta această declaraţie?

Corneliu Dobriţoiu: Declaraţia generalului Makarov, aţi spus că-l cheamă?

Realizator: Da, Makarov.

Corneliu Dobriţoiu: Excede cadrul politic, fără doar şi poate, şi induce nişte note de agresivitate nefireşti vizavi de stadiul negocierilor între NATO, pe de o parte, SUA şi Federaţia Rusă. Iar în acest sens, dacă facem apel la istorie, eu cred că puţină înţelepciune şi găsirea unei formule de compromis cum a fost găsită în perioada Războiului Rece, când se vorbea de un anumit echilibru al teroririi şi statele se abţineau de la folosirea arsenalelor nucleare pentru că acestea aveau capacitate de autodistrugere; practic, o reacţie generând contrareacţie şi rezultatul final ar fi fost perdant pentru toţi cei implicaţi. Deci, eu sunt convins că se va găsi o notă de compromis la nivel politic. Este regretabil că dialogul politic, uitaţi, este piperat cu aprecieri neelegante şi chiar inamicale din partea unor oameni în uniformă de la Moscova. Dar eu îmi exprim speranţa că, până la urmă, uşa dialogului şi a compromisului nu va fi închisă.

Cristi Dumitraşcu: Am văzut mai multe declaraţii ale dvs. Voiam să vă transmit din partea militarilor, pentru că umblu printre ei, prin ţară, a existat un sentiment în ultima vreme, în ultimii ani, ciudat, paradoxal, prin care ei îmi spuneau "faceţi ceva, spuneţi ceva mai sus, ne simţim ca într-o armată ocupată". Eu cred că puteţi, dvs şi cei din echipa care va veni, să umblaţi la moralul militarilor, pentru că este foarte important. Aţi înţeles exact ce am vrut să spun.

Corneliu Dobriţoiu: Domnule Dumitraşcu, vă salut încă o dată, că ne apropiem de final, de un singur lucru vreau să vă asigur, atât pe dvs, pe colegii dvs sub arme, că cel puţin vom avea un alt tip de dialog, va exista un dialog. În altă ordine de idei, există o preocupare pentru a găsi surse suplimentare de finanţare prin valorificarea infrastructurii în exces a ministerului, în aşa fel încât să suporte, să sprijine programul de înzestrare şi, nu în ultimă instanţă, contribuţii la buget în funcţie de depăşirea spiralei acesteia...

Realizator: "Euroatlantica", la final. Vă mulţumim pentru atenţie.