Iniţiativa B9 şi dialogul de pe Flancul de Est al NATO

Radu Dobriţoiu: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Avem o săptămână cu evenimente importante pe agenda NATO. La Bucureşti s-a desfăşurat reuniunea celor nouă miniştri ai apărării de pe flancul est al Alianţei, reuniţi la iniţiativa României şi a Poloniei, în cadrul iniţiativei B9. La Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a prezentat astăzi raportul anual. În cadrul Iniţiativei Bucureşti 9, aliaţii de pe flancul de est al NATO au discutat despre riscurile şi ameninţările curente la adresa securităţii şi despre progresele înregistrate pe palierul deciziilor adoptate în cadrul Summitului de la Varşovia. Reuniunea a avut şi intenţia de armonizare a punctelor de vedere privind aspectele prioritare din perspectiva apărării, în pregătirea viitorului summit NATO de la Bruxelles, din luna iulie. Polonia şi România reprezintă motorul iniţiativei B9, din care mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Invitat în studioul Radio România Actualităţi este generalul locotenent în rezervă, Virgil Bălăceanu, doctor în ştiinţe militare, fost comandant al Brigăzii II Infanterie de la Craiova, fost comandant al Brigăzii Multinaţionale din sud-estul Europei. Urmează să intrăm în direct prin telefon cu ministrul apărării naţionale, conferenţiar universitar doctor Mihai Fifor. Sunt Radu Drobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Discutăm astăzi despre Iniţiativa Bucureşti 9. Bună seara, domnule general Virgil Bălăceanu! Bun venit la Radio România Actualităţi!

Virgil Bălăceanu: Bună seara! Bună seara şi radioascultătorilor!
Radu Dobriţoiu: Mulţumim pentru că aţi acceptat invitaţia noastră! Domnule general Virgil Bălăceanu, discutăm în această ediţie despre cele mai recente evenimente de pe agenda NATO. Reuniunea de la Bucureşti a demonstrat din nou că principalii actori militari de pe flancul de est al NATO sunt România şi Polonia. Cât de importantă credeţi că este această dezbatere între aliaţi la Bucureşti, înaintea summitului Alianţei din iulie, de la Bruxelles?

Virgil Bălăceanu: Mulţumesc pentru întrebare! Aş începe cu un mic amendament, dacă îmi este permis, ca şi noi să înţelegem mai bine, noi, cu toţii, nu numai militarii. Folosim foarte des, este consacrat deja termenul de flanc estic, însă din punct de vedere militar, cel puţin, nu putem să avem un flanc estic. Asta ar presupune că ameninţările vin dinspre nord, or tocmai asta s-a discutat, inclusiv astăzi, la reuniunea miniştrilor apărării în formatul Bucureşti 9. E vorba de ameninţările care vin dinspre est şi atunci mai corect ar trebui să vorbim despre flancul de nord-est şi flancul de sud-est.

Radu Dobriţoiu: Alianţa foloseşte termenul de "Eastern flank of NATO", adică flancul de est al NATO.

Virgil Bălăceanu: Alianţa foloseşte, însă au apărut nuanţări în anumite discursuri în care se vorbeşte de arealul sau de zona de nord-est, arealul sau zona de sud-est.

Radu Dobriţoiu: Se vorbeşte şi despre cele trei mări, pornind de la Baltică, Marea Neagră şi până în Adriatică, ceea ce este comun, de asemenea, şi pentru flancul estic, pentru că asta a fost şi iniţiativa B9, reuniunea miniştrilor apărării din aceste state care fac parte din aşa-numitul flanc de est, cum îl numeşte, de alfel, Alianţa.

Virgil Bălăceanu: Cum îl numeşte Alianţa, dar daţi-mi voie să-l definesc în cei doi termeni, pentru că ei sunt mai aproape de realitate şi de realitatea pe care dumneavoastră aţi precizat-o puţin mai devreme. Dacă vorbim de flancul de nord-est, principalul actor este Polonia, iar dacă vorbim de flancul de sud-est, principalul actor este România. Ar trebui să discutăm în aceeaşi termeni, pentru că una din problemele foarte serioase a ceea ce reprezintă graniţa de est a NATO şi a Uniunii Europene o reprezintă sau putem să constatăm o defazare, un dezechilibru din mai multe puncte de vedere a celor două flancuri. Dar, probabil, vom discuta mai în detaliu puţin mai târziu.

Radu Dobriţoiu: Iniţiativa Bucureşti 9 a fost lansată de România, în parteneriat cu Polonia în 2014, ca platformă pentru aprofundarea dialogului şi consultărilor între cei nouă aliaţi de pe flancul de est al NATO - Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Reuniunea desfăşurată la Bucureşti, la nivelul miniştrilor apărării, a avut ca scop armonizarea punctelor de vedere pentru viitorul summit NATO din iulie de la Bruxelles, unde sunt aşteptate decizii importante cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată. Carmen Gavrilă vine cu informaţii despre temele discutate de cei 9 miniştri ai apărării din NATO.
*
Reporter: Carmen Gavrilă - Poziţia României este că acum e momentul maximizării rolului de descurajare a mijloacelor de apărare pe care NATO le are la dispoziţie şi că acest aspect trebuie să se regăsească în cadrul viziunii strategice a Alianţei, pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă, concret, continuarea a eforturilor de adaptare a posturii NATO de descurajare şi apărare la realităţile strategice curente, realităţi care după părerea ministrului polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, înseamnă că statele de pe flancul estic sunt forţate să acorde o atenţie mai mare securităţii în contextul ultimelor acţiuni ale Rusiei.

Mariusz Blaszczak: În timpul discuţiilor miniştrilor apărării de la Bruxelles, pe tema viitoarelor modificări privind structurile militare de comandă ale NATO i-am spus ministrului Mihai Fifor că ne vom susţine reciproc. Reforma alianţei prevede o serie de comandamente importante noi. Nu sunt obstacole pentru aceste aspiraţii. Atât Polonia, cât şi România au aspiraţii pentru a găzdui aceste comandamente.

Reporter: Ministrul polonez a mai spus că e un lucru bun că tot mai multe ţări acordă 2% din PIB pentru apărare şi că din anul 2030, Polonia va creşte la 2,5 acest procent. La sesiunile de lucru ale ministeriale în format B9 s-a discutat despre procesul de adaptare a structurii de comandă a NATO, riscurile şi ameninţările provenind din vecinătatea estică a alianţei, consolidarea relaţiei dintre NATO şi UE, modalităţi de consolidare a cooperării între statele aliate, inclusiv prin asigurarea complentarităţii cu alte formate regionale, precum iniţiativa europeană în domeniul apărării şi iniţiativa celor trei mări.

*
Radu Dobriţoiu: Suntem în direct prin telefon cu ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor. Bună seara, domnule ministru!
Mihai Fifor: Bună seara, dumneavoastră şi radioascultătorilor dumneavoastră. Este o mare bucurie pentru mine să pot fi în seara aceasta alături de dumneavoastră.

Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc şi eu că aţi acceptat invitaţia! Sunt în studio cu domnul general Virgil Bălăceanu. Domnule ministru, alături de omologul polonez, aţi reuşit să îi mobilizaţi la Bucureşti pe aliaţii de pe flancul de est al NATO, o adevărată linie de apărare în faţa acţiunilor Rusiei, de la Baltica şi până în sud la Bulgaria. Care sunt principalele concluzii ale acestei reuniuni?

Mihai Fifor: Întâi de toate, permiteţi-mi să îl salut şi pe domnul general. N-am ştiut că sunteţi împreună cu domnia sa. Mă bucur să vă pot auzi, domnule general.

Virgil Bălăceanu: Şi eu mă bucur. Bună seara, domnule ministru!
Mihai Fifor: Bună seara! Aşa cum spuneaţi, domnule Dobriţoiu, într-adevăr, reuniunea B9 de la Bucureşti a adus la aceeaşi masă a dezbaterilor, cele 9 state din flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, cu teme, zic eu, cel puţin interesante de discuţie, însă dacă vreţi cu o singură linie directoare pentru aceste discuţii, aceasta însemnând o coerenţă mai mare pe tot ce înseamnă această postură de descurajare şi de apărare, totodată, pe care trebuie să o avem în flancul estic. S-a vorbit mult despre ideea de coerenţă, s-a vorbit mult despre poziţionare şi cred că aşa, ca o concluzie, la terminarea conferinţei B9, a fost că împreună cu o consolidare a flancului estic, putem face faţă mult mai bine tuturor provocărilor şi tuturor ameninţărilor la care suntem supuşi. Nu mai este un secret pentru nimeni că, din păcate, iată, Federaţia Rusă devine tot mai agresivă în acţiunile sale, vedem ce s-a întâmplat în Marea Britanie, şi vreau să vă spun că ne-am solidarizat imediat cu toate celelalte state membre al Alianţei Nord-Atlantice, pentru că ceea ce s-a întâmplat este un lucru nepermis, este un lucru fără precedent, aş putea spune, în ultimii ani şi poate o să discutăm un pic şi despre lucrul acesta, dar dincolo de toate aceste aspecte, noi am discutat şi insistăm să discutăm despre ameninţarea rusă la Marea Neagră, acolo unde România, credem noi, este cel mai important furnizor de securitate, în momentul de faţă. Tocmai de aceea ne-am dorit ca în organizarea formatului acesta B9, să nu fim singuri în organizarea conferinţei şi am invitat alături de noi pe colegii polonezi, care au răspuns îndată solicitării noastre şi am organizat împreună această reuniune. Zicem noi că Polonia alături de România sunt cei mai importanţi piloni ai flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice şi cred că lucrul acesta s-a văzut şi în cadrul întâlnirii de la Bucureşti. Omologul meu a punctat foarte bine, punctez şi eu astăzi, discutăm foarte mult, repet, despre coerenţă, discutăm foarte mult despre descurajare şi despre o politică de apărare cât se poate de bună aici, unde, credem noi, suntem cu adevărat frontiera NATO în faţa unei Federaţii Ruse tot mai active.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru Mihai Fifor, astăzi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat raportul anual. A început, bineînţeles, cu Rusia, cu ameninţările reprezentate de Rusia şi în acest capitol s-a referit şi la trupele ruseşti de pe teritoriul Moldovei, din Georgia. Iată, sunt zone foarte apropiate de noi. Cum comentaţi raportul de astăzi, anual, al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg?

Mihai Fifor: Eu salut cele prezentate de secretarul general Stoltenberg în raportul domniei sale. Până la urmă, dacă vreţi, nu face altceva decât să puncteze ceea ce noi repetăm tot mai insistent, anume faptul că Federaţia Rusă este o ameninţare şi că trebuie să fim extrem de atenţi la ceea ce se întâmplă în această parte a lumii. De altminteri, nu este doar secretarul general Stoltenberg care spune lucrul acesta. Aduceţi-vă aminte că în strategia de apărare a SUA au fost identificate două ameninţări potenţiale, şi acestea sunt Rusia şi China. Ei bine, eu nu vorbesc despre China, vorbesc despre Rusia pentru că la Marea Neagră aceasta este principala noastră preocupare. De altminteri, am şi insistat, şi în formatul B9, dar şi la întâlnirea bilaterală pe care a avut-o cu secretarul apărării James Mattis, la Bruxelles, asupra faptului că pe agenda summitului NATO, din luna iulie, regiunea Mării Negre trebuie să reprezinte un punct separat în dezbatere. Repet, nu sunt lucruri pe care le spunem de dragul de a le spune, ameninţarea rusă, fie că este ea în zona războiului hibrid, fie că discutăm de cyber defense sau de cyberwar până la urmă este şi trebuie luat în calcul. Revenind însă la raportul secretarului general NATO, s-au spus acolo lucruri care ne interesează foarte mult. S-a punctat contribuţia României la tot ce înseamnă obligaţiile asumate de statele membre ale Alianţei, iar România, pot spune fără niciun fel de rezervă, îndeplineşte toate cele trei condiţionalităţi asumate de fiecare dintre statele aliate, pe de o parte alocarea a 2% din PIB - ceea ce România face al doilea an consecutiv, alocarea a 2% pentru Apărare, desigur, apoi îndeplinirea obligaţiilor privind capabilităţile pe care România, de asemenea, le îndeplineşte şi, nu în ultimul rând, prezenţa în teatrele de operaţii, unde, de asemenea, România este un contributor extrem de important. Dacă ne uităm cu atenţie pe graficele prezentate de Jens Stoltenberg, putem vedea cu uşurinţă că România este 6-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice care alocă 2% din PIB pentru Apărare. Putem, totodată, vedea - şi lucrul acesta nu poate decât să ne facă să fim mândri - că România se află pe primul loc vizavi de procentul pe care din 2% îl alocă înzestrării şi modernizării Armatei, aproape 30% în 2017 şi continuăm în 2018. Şi, repet, totodată, România este, de pildă, pentru teatrul de operaţii din Afganistan, al 5-lea contributor ca număr de trupe în efortul colectiv pe care Alianţa îl face acolo. Până la urmă asta arată un singur lucru, anume că România este un aliat de nădejde, un partener care atât în cadrul Alianţei, dar şi în Parteneriatul Strategic cu SUA îşi face datoria şi, repet, devine un furnizor tot mai important de securitate în această parte a lumii.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru, o ultimă întrebare, ştiu că aveţi o agendă încărcată şi vă mulţumesc din nou că aţi acceptat invitaţia noastră, de a participa la Euroatlantica. Astăzi am participat la o conferinţă de presă telefonică a generalului Tod Wolters, este comandantul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite din Europa şi din Asia. Domnia sa mi-a declarat că prezenţa militară cu forţe aeriene în România, prezenţa militară americană în România cu forţe aeriene, în viitor se va intensifica. Ce informaţii aveţi?

Mihai Fifor: Nu poate decât să ne bucure această confirmare a partenerilor americani. Noi am insistat şi continuăm să insistăm pe o prezenţă americană tot mai susţinută în România, am citat o prezenţă pe model polonez, adică rotaţia să se facă la un interval mai mare de timp. Totodată, noi discutăm aici despre brigada multinaţională care va deveni operaţională până la sfârşitul acestui an şi unde am insistat pe participarea cu trupe, pentru că pe noi ne interesează foarte mult lucrul acesta şi avem semnale că atât la baza de la Mihai Kogălniceanu, cât şi, de ce nu, la Craiova, putem să discutăm în continuare despre o prezenţă americană. Mă refer în primul rând la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde noi am solicitat rămânerea în continuare a /.../, pentru că este, dacă vreţi, semnalul că suntem aici şi suntem în continuare foarte-foarte puternici. Nu în ultimul rând, am solicitat partenerului nostru strategic sprijin pentru că România a anunţat oficial la Bruxelles, la ministeriala NATO, că îşi oferă spaţiul pentru a găzdui un comandament de trei stele, la nivel de corp de armată, pentru că se schimbă structura de comandă a NATO şi cel mai probabil la summitul din iulie, de la Bruxelles, se va anunţa lucrul acesta. Privind cele trei comandamente noi care ar putea fi înfiinţate, România l-a solicitat pe cel de la nivel de trei stele, considerând noi că îndeplinim toate condiţiile şi că putem să găzduim acest comandament, lucrul acesta nefăcând altceva decât să întărească poziţia României ca importantă ţară aliată în cadrul NATO. Prin urmare, nu pot decât - repet - să mă bucur că avem astfel de declaraţii. Am avut o discuţie foarte bună şi cu generalul Scaparrotti/.../, care ne-a asigurat, de asemenea, de tot sprijinul domniei sale, pentru ca România să poată obţine, să atingă acest obiectiv.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru, vă mulţumesc pentru că v-aţi făcut timp să participaţi la emisiunea "Euroatlantica".

Mihai Fifor: Eu vă mulţumesc şi, încă odată, bună seara domnule general şi tuturor celor care ne ascultă.

Radu Dobriţoiu: Mulţumim.

Virigil Bălăceanu: Toată stima, domnule ministru!

Radu Dobriţoiu: Domnule general, aţi parcurs şi dumneavoastră raportul secretarului general al Alianţei. Se referea, Stoltenberg, şi la această evoluţie în privinţa alocărilor bugetare pentru înzestrare. Cât de importante sunt cele două procente din Produsul Intern Brut, pe care ţările aliate ar trebui să le acorde pentru apărare?

Virigil Bălăceanu: Sunt esenţiale, pentru că fără o finanţare corespunzătoare nu putem vorbi de o apărare corespunzătoare, o apărare cel puţin în etapa acutală, în care să reprezinte o realitate a elementului de descurajare faţă de ameninţările dinspre Est. Şi de ce nu, ne gândim la spaţiul european şi faţă de ameninţările din Sud. România a intrat în clubul statelor care alocă cei 2%, sunt puţine, nici etapa următoare nu va fi prea favorabilă, se vrea în 2024 ca 18 state din NATO să aloce cei 2%.

Radu Dobriţoiu: Polonia a anunţat că va aloca 2,5% din PIB...

Virigil Bălăceanu: Polonia şi-a anunţat intenţia. Polonia este proactivă, noi suntem încă într-o fază reactivă, dar cu anumite intenţii pozitive spre proactivă. Am să revin asupra subiectului. Polonia îşi arată intenţia ca în 2034 să realizeze o finanţare a bugetului Apărării de 2,5% din Produsul Intern Brut.

Radu Dobriţoiu: 2030. Este o lege poloneză care /.../ din 2030.

Virigil Bălăceanu: 2030, bun. Eu am reţinut 2034. Mai puţină importanţă are, important este că îşi propun un asemenea lucru. Sigur, şi noi ar trebui să gândim o perspectivă a bugetului, dincolo de cei 10 ani, care sunt stabiliţi prin pactul politic, poate ar trebui să gândim pentru siguranţă şi la o lege care să oblige guvernanţii, indiferent de cei care sunt câştigători într-un ciclu guvernamental, să aloce cei 2 %, ca să nu avem suprize în perioada următoare. Armata României are aboslută nevoie de cei 2% , pentru că 2% pe spaţiu a 10 ani va înseamna cel puţin finalizarea reabilităţii armatei după o perioadă de subfinanţare, a căror responsabilitate trebuie atribuită tuturor factorilor politici. Nu s-a acordat după anul 1990 o finanţare corespunzătoare, vorbim nu de o finanţare corespunzătoare, ar trebui să vorbim - şi asta este realitatea - de o subfinanţare, de aici şi starea în care se găseşte Armata română la această dată, de aici - ca o paranteză - şi necesitatea de asumarea politică de la nivel - preşedinte, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării şi nivel parlamentar - a unei analize strategice a apărării, ca să ni se descrie, pe baza unei expertize profesioniste, care este starea armatei, pornind de la starea armatei, care sunt misiunile care pot fi îndeplinite la această dată şi, pornind de aici, ce trebuie făcut în perioada următoare pe termen mediu şi lung, cei 10 ani şi poate după cei 10 ani, cu privire la finanţarea Armatei, la alocaţiile bugetare pentru apărare./eendrefy/denisse/ Revin asupra a ceea ce România îşi propusese înainte de aderarea la NATO, când o decizie politică, un angajament politic, din păcate, nu o decizie politică, dar un angajament care n-a fost respectat, vorbea de 2,38%. Ar trebui să gândim perspectiva când România va avea nevoie de cei 2,38%....

Radu Dobriţoiu: În anul aderării am avut 1,80... 1,8, dar doar atunci.

Virgil Bălăceanu: Doar atunci, am avut, în 2004, 1,8, după aceea am scăzut la 1,6, am ajuns la 1,41-1,38 şi, sigur, acum am ajuns şi este un lucru meritoriu la cei 2%. Dar vorbeam de o necesitate, care ea va apărea în perspectivă, pentru că noi discutăm problematica modernizării forţelor armate, în contextul geostrategic şi de mediu de securitate actual. Dar, în situaţia în care lucrurile se agravează, să sperăm că nu vom asista la o surprindere strategică şi vom fi din nou surprinşi ca invazia din martie 2014, din Crimeea, Armata trebuie să se pregătească, dar trebuie să regândim, să reconsiderăm problematica apărării teritoriale, trebuie să regândim o problemă încă nesoluţionată a rezervei Armatei României, rezervă care nu este pregătită la această dată, este îmbătrânită. Sigur că se aplică /.../.

Radu Dobriţoiu: ...Legea rezervistului voluntar, la ea vă gândiţi.

Virgil Bălăceanu: Se aplică, dar Legea rezervistului voluntar, datorită unor prevederi care nu sunt deloc motivante pentru cei care vor să vină ca rezervişti voluntari, a dus ca din cifra planificată la nivelul anului 2017 să se realizeze o selecţie a numai 10% din /.../.

Radu Dobriţoiu: Deci, din 2800, cât îşi propuneau, şi ofiţeri şi subofiţeri.

Virgil Bălăceanu: Să ne gândim la aproximativ 200... Nu, anul trecut s-a planificat şi s-a gândit bine doar soldaţii, gradaţii voluntari...

Radu Dobriţoiu: Urma să înceapă din vară şi pentru /.../.

Virgil Bălăceanu: 2018 va însemna. Anul acesta s-au aprobat cifrele de recrutare şi selecţionare tot pentru soldaţii, gradaţii voluntari, urmează să se aprobe cifrele de selecţionare pentru ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Va fi şi aceasta o provocare. Se lucrează şi îmbucurător este că lucrăm împreună, iată, am reuşit un asemenea lucru prin deschiderea de la nivel de minister, prin deschiderea pe care o are şeful Statului Major al Apărării cu conectivitatea pentru cei care am lucrat cu timp în urmă cu rezerviştii, în grupuri de lucruri comune pentru amendarea Legii rezervistului voluntar pentru a deveni mai motivantă, pentru că România trebuie să-şi reconstruiască nu numai echipamentele, trebuie să continue procesul de pregătire, aşa cum s-a desfăşurat el în 2016, dar mai ales în 2017, prin multiple exerciţii multinaţionale, dar şi naţionale, dar este nevoie, absolută nevoie să-şi reconstruiască rezerva Armatei, să gândească necesitatea unor forţe de rezervă, tot în urma unei analize strategice a apărării şi, sigur că da, dacă situaţia o impune, inclusiv în perspectivă, construcţie a unor forţe teritoriale. Polonia a luat decizii din punctul acesta de vedere, Polonia a fost mult mai atentă la ceea ce înseamnă administraţia în domeniul apărării.

Radu Dobriţoiu: Sau la nivel de divizie, dacă nu mă înşel /.../.

Virgil Bălăceanu: Polonia şi-a propus ca în următorii ani, dacă nu mă înşel eu, până în 2020, să constituie 17 brigăzi teritoriale. Ele sunt brigăzi suplimentare la forţele active ale Poloniei. În felul acesta, Polonia va avea o forţă pregătită în activitate şi în rezervă de aproximativ 200.000 de oameni, ceea ce reprezintă, dacă vreţi, o cantitate de luat în seamă, ca şi element de descurajare faţă de ameninţările din partea Federaţiei Ruse. Revenind asupra aspectelor legate de cei 2%, lucrurile stau bine din punct de vedere al finanţării, este un lucru deosebit, să sperăm că vom avea continuitate pe perioada următorilor 10 ani, ne-a permis un asemenea lucru şi am spus-o cu mândrie, inclusiv la reuniunea miniştrilor apărării în formatul Bucureşti 9, să alocăm pentru înzestrare 40%, ne permite ca să aducem cheltuielile de personal la 40-45%. Dincolo de toate discuţiile care se poartă în media, cheltuielile de personal nu sunt exhorbitante la ora actuală şi permit o finanţare bună din toate punctele de vedere, inclusiv a ceea ce înseamnă gradul de salarizare, inclusiv a ceea ce ar trebui să reprezinte pensiile militare de serviciu, într-un echilibru. Deci, lucrurile acestea le putem discuta şi se pot discuta aceste lucruri în interiorul Ministerului Apărării Naţionale, pornind de la cei 2%, acordând importanţă, aşa cum se acordă înzestrării, ca şi element principal al modernizării Armatei României, acordându-se atenţie şi activităţilor de operare a exerciţiilor şi activităţilor de pregătire, dar şi a activităţilor de mentenanţă a tehnicii în dotare, dar, în acelaşi timp, să se aibă în vedere şi cheltuielile de personal, pentru că o armată modernă înseamnă şi o armată bine plătită şi înseamnă şi respectul pe care societatea şi armata în sine trebuie să-l poarte celor care au lucrat ani de zile, respectiv corpului rezerviştilor.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat astăzi despre Iniţiativa Bucureşti 9, ce include aliaţii de pe flancul de est al NATO. Invitaţii ediţiei au fost ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor şi generalul locotenent în rezervă, Virgil Bălăceanu. Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc că aţi ascultat emisiunea 'Euroatlantica', la Radio România Actualităţi!