Implicarea marilor puteri şi a puterilor regionale în conflictul din Siria

Euroatlantica, ediţia din 2 februarie 2017.

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Confruntarea geopolitică dusă în Orientul Mijlociu, pe teritoriul Siriei, pare să nu aibă un orizont. Marile puteri, dar şi puterile regionale, de-o parte şi de alta a taberelor implicate în criza în Siria, complică situaţia din această ţară, cu impact asupra securităţii regionale, dar şi euroatlantice. Pentagonul pregăteşte o serie de opţiuni pentru accelerarea campaniei militare împotriva grupării Stat Islamic, una dintre ele fiind trimiterea de efective militare suplimentare în Siria, iar propunerea preşedintelui Donald Trump privind înfiinţarea unor zone de securitate în Siria a primit şi o reacţie din partea Rusiei, adminuistraţia Vladimir Putin amintind că tentativele de implementare a unor politici similare în Libia au fost tragice. Invitatul ediţiei este generalul-locotenent în retragere Alexandru Grumaz, analist militar. Vorbim, în această seară, despre implicarea marilor puteri, dar şi a puterilor regionale în conflictul din Siria. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bine aţi revenit la "Euroatlantica".
Gen. Alexandru Grumaz: Bună seara, mulţumesc de invitaţie.

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII EUROATLANTICA

Radu Dobriţoiu : Domnule general, avem un sistem complex de tabere opuse, dar şi de alianţe care joacă intens pe tabla de şah reprezentată de Siria.
Gen. Alexandru Grumaz: Siria este în pragul unor schimbări dramatice, care au un impact direct asupra situaţiei strategice şi militare din Levant şi, când spun acest lucru, mă refer la graniţele pe care le are cu Israelul, cu Iordania, cu Libanul, cu Turcia şi cu Irakul. SUA, Rusia şi Turcia vor împărţi - şi mă refer la ce aţi spus mai devreme -, în Siria, zone, fiecare din acestea fiind în responsabilitatea uneia dintre cele trei părţi. Această schemă a acordului, de fapt, derivă dintr-un acord pe care SUA şi Rusia l-au încheiat în 2015, undeva la finele lui 2015, sub administraţia Obama, şi aşezarea aceasta va fi cam în felul următor: SUA vor lua partea dinspre est de Eufrat, deci partea care se învecinează cu Irakul; Rusia va lua...
Radu Dobriţoiu : Kurzii adică, în partea aceea...
Gen. Alexandru Grumaz: Partea aceea cu kurzii, din nord, zona aceea... Rusia va lua partea care merge la Mediterană, unde are deja...
Radu Dobriţoiu : Latakia şi Tartus şi zona alawită.
Gen. Alexandru Grumaz: Aşa. Şi Turcia va lua graniţa de nord, deci toată lungimea graniţei...
Radu Dobriţoiu : De la vest de Eufrat.
Gen. Alexandru Grumaz: 650 de km, pe o lăţime variind între 30 şi 50 de km. De asemenea, se pare că graniţa cu Iordania şi cu Israelul va fi dată SUA, pentru că acolo erau miliţiile Hezbollah, şi, tot în cadrul aceluiaşi acord, se pare că există o înţelegere ca Iranul şi miliţiile Hezbollah să părăsească definitiv Siria, rămânând sub controlul celor trei care, de fapt, conduc la ora actuală. De fapt, după cum ştim, în Iordania sunt aproape 7.500 de forţe speciale americane. De asemenea, există...
Radu Dobriţoiu : De asemenea, aeronave F-16 şi sisteme de rachete care au fost acolo, iniţial, pentru un exerciţiu şi au rămas în continuare tocmai pentru lupta împotriva /.../
Gen. Alexandru Grumaz: Ceea ce contează la ora actuală este că, la finele anului 2016, Federaţia Rusă, în tandem cu Rusia, au declarat că sunt în măsură să negocieze un acord de încetare a focului pe întreg cuprinsul statului levantin, ceea ce nu s-a întâmplat. S-a încetat acordul cu anumite excepţii, el nu a fost încheiat.

Radu Dobriţoiu : Domnule general, Robert Kaplan, vă aduceţi aminte, scria în Stratfor, acum doi ani, despre o schimbare a geografiei în Orientul Mijlociu. Ideea a fost reluată şi în declaraţii ale unor oficiali israelieni şi se tot vorbeşte despre acest lucru amintindu-se că trebuie înfiinţat un stat kurd, în cele din urmă; acest popor are nevoie şi de o ţară. Sunt, de asemenea, problemele din Irak, care este format, după Imperiul Otoman, din trei provincii otomane: Basra, Bagdad şi Mosul şi, de asemenea, acolo sunt nişte probleme tot din perioada postcolonială, şi Siria, unde, iată, avem zona alawită, unde au existat nişte guvernorate şi nişte împărţiri după cel de-al Doilea Război Mondial.
Gen. Alexandru Grumaz: Referindu-ne la problema kurdă, pe 28 decembrie 2016, după o reuniune, în localitatea Remlan, a Cosiliului Democrat Sirian, care este organul reprezentativ la cantoanelor kurde din nordul Siriei...
Radu Dobriţoiu : E vorba de YPG ca forţa militară.
Gen. Alexandru Grumaz: ... da, având 151 de membri... A fost adoptat un proiect de Constituţie, numit Contract social. În ciuda obiecţiilor a 12 partide kurde, denumirea Rojava a fost eliminată în mod oficial din numele regiunii federale, care a fost redenumită Sistemul Federal Democrat din nordul Siriei.
Radu Dobriţoiu : Domnule general, acolo este o politică de stânga, dusă de acest front pe care l-aţi amintit şi care are ca miliţii, ştim foarte bine, YPG-ul şi, de asemenea, formula similară pentru forţele de femei, dar de sorginte marxistă şi vedem şi din denumirile pe care le utilizează.
Gen. Alexandru Grumaz: Haideţi să ne uităm acum, totuşi, kurzii au căpătat un ascendent datorită faptului că militarii din cei care...
Radu Dobriţoiu : Miliţiile peshmerga.
Gen. Alexandru Grumaz: ... au reuşit să obţină rezultate deosebite în lupta împotriva /.../ Sunt în apropiere de Rakka şi acum urmează ca oraşul să fie încercuit ca să poată fi dat atacul final, pentru că, din punct de vedere geografic, există nişte probleme cu mlaştinile din estul acestui oraş.
Radu Dobriţoiu : Avem şi Eufratul, este şi o zonă agricolă, dar şi o zonă deopotrivă cu resurse naturale şi kurzii sunt interesaţi să controleze...
Gen. Alexandru Grumaz: Plus de asta, de ce spun că le-a crescut cota kurzilor şi posibilitatea de a-şi rezolva problema pe care de zeci de ani o doresc, înfiinarea unui stat kurd acolo, preşedintele Hollande a fost la Erbil şi a stat de vorbă cu Masud Barzani...

Radu Dobriţoiu : Să spunem, asta se întâmplă în Irak, Erbilul este capitala Regiunii Autonome a Kurdistanului irakian.
Gen. Alexandru Grumaz: Exact. De asemenea, în negocierile care au fost între Bagdad şi Turcia referitor la prezenţa forţelor turceşti în nordul ţării, Irakul a cerut ca acestea să fie scoase de pe teritoriul... Trebuie să ţinem cont de un lucru, să ştiţi că kurzii nu luptă decât în zonele în care au interesul lor, nu-i găsiţi să lupte în Irak sau alte părţi, decât acolo unde au interesul.
Radu Dobriţoiu : Şi să-şi apere populaţiile, dar au şi nişte alianţe în aşa-numita Forţă Dmeocratică Siriană de Eliberare. Domnule general, să punctăm, pentru că avem şi trei materiale, trei corespondenţe importante de la Moscova, de la Ierusalim şi de la Washington pentru această emisiune. Să precizăm, totuşi, că ceea ce se întâmplă în Siria a destabilizat acea regiune, pornind, în primul rând, de la numărul foarte mare de refugiaţi care au ajuns în Liban, în Turcia şi în Iordania.
Gen. Alexandru Grumaz: Richard Haass, care este preşedintele Consiliului Afacerilor Externe în unul din cele mai importante /.../ din SUA, spunea că ne aflăm în faţa unui război de 30 de ani în Levant. Deci, ceea ce se întâmplă acolo va avea ca final o reorganizare a întregii regiuni.

Radu Dobriţoiu : În campania electorală, Donald Trump a promis că va bombarda până la exterminare Statul Islamic şi a făcut referire la un plan secret pentru neutralizarea rapidă a jifahiştilor. După ce şi-a preluat mandatul, el le-a cerut celor mai importanţi generali ai Armatei SUA să elaboreze, în 30 de zile, o strategie pentru învingerea grupării extremiste Stat Islamic.O altă preocupare pentru Washington este reprezentată de acţiunile Iranului.

Corespondenţă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Preşedintele Trump avansează o politică externă combativă şi cel puţin neconvenţională, care se îndepărtează de diploamţia tradiţională şi care concentrează luarea decizie în mâinile unui grup mic de consilieri a căror abordare faţă de lume este "America first - America pe primul loc". În acest context se poate evalua apariţia surpriză de ieri, în sala de presă a Casei Albe, a consilierului pentru securitate naţională, generalul Michael Flynn, chiar în minutele dinaintea confirmării în Senat a noului secretar de stat Rex Tillerson. Începând cu ziua de astăzi, a spus generalul Flynn, avertizăm în mod oficial Iranul. El s-a referit la recentul test cu rachetă balistică al Teheranului. Generalul Flynn este autorul volumului "The Field of Fight" - un plan strategic de câştigare a războiului împotriva islamului radical. Flynn este faimos pentru un mesaj postat pe Twitter, în care scria: "Frica de musulmani este RAŢIONALĂ". Secretarul apărării, James Mattis, este, şi el, binecunoscut pentru recomandările făcute în timpul administraţiei Obama privind o atitudine mai agresivă faţă de Iran. Pe de altă parte, preşedintele Trump a ordonat comandanţilor militari elaborarea, în 30 de zile, a unui plan de înfrângere a grupului Stat Islamic. Planul va trebui să includă o strategie cuprinzătoare de înfrângere a ISIS, să recomande modificări ale oricăror reguli de angajamente ale SUA şi ale restricţiilor de politică a SUA care exced cerinele legislaţiei internaţionale de folosire a forţei împotriva ISIS, adică aplicarea unor politici mai agresive împotriva teroriştilor. Ordinul executiv privind înfrângerea ISIS a fost semnat de preşedinte după cel privind interzicerea intrării în SUA a refugiaţilor şi persoanelor din şapte ţări majoritar musulmane, între care Irak, Siria şi Iran. Întrebarea, aşadar, care se ridică automat este: în ce atmosferă vor colabora acum soldaţii americani cu forţele irakiene împotriva ISIS?

Radu Dobriţoiu : Domnule general, Iranul se pare că a profitat de această situaţie şi în Irak, dar iată, şi în Siria pentru a se impune ca putere regională şi, iată, există şi pericolul de consolidare a unor baze militare iraniene pe teritoriul Siriei, ceea ce va deranja foarte mult Israelul, plus acest Hezbollah, care este finanţat de către Iran, de asemenea, pe teritoriul Siriei, alături de Bashar al-Assad. Ştim foarte bine, Iranul este implicat şi în Irak, pentru că acolo populaţia şiită este majoritară.
Gen. Alexandru Grumaz: Relaţia pe care Teheranul o are cu Assad şi cu Bagdadul referitor la Irak este extrem de importantă, ea derulându-se, în primul rând, pe ajutor militar, dar se va derula, în curând, şi pe ajutor economic. De ce spun asta? Primul ministru sirian Imad Khamis a semnat, la Teheran, cinci acorduri care asigură iranienilor exclusivitate în ceea ce priveşte construcţia infrastructurii de telefonie celulară din Siria. Au fost, probabil, şi alte acorduri, dar se pare că, din informaţiile pe care eu le am, acolo s-ar fi semnat nişte acorduri privind posibilitatea interconectării reţelei siriene la cea a Hezbollahului din Libia.
Radu Dobriţoiu : De telefonie mobilă.
Gen. Alexandru Grumaz: Din Liban, da.
Radu Dobriţoiu : Din Liban.
Gen. Alexandru Grumaz: Care ar însemna, practic, o prezenţă permanentă a Hazbollahului în Siria, această interconectare.
Radu Dobriţoiu : Asta se şi doreşte. Alături de anumite forţe iraniene, Iranul îşi doreşte să avanseze cu o poziţie tactică avasată pe teritoriul Siriei pentru a fi mai aproape de Israel, dar Israelul, cu siguranţă, nu va accepta acest lucru, domnule general.
Gen. Alexandru Grumaz: În orice caz, atât Rusia, cât şi Turcia, bineînţeles şi America doresc plecarea luptătorilor Hezbollah, care sunt în jur de 10.000 din Siria, dar doresc şi plecarea forţelor iraniene, proiraniene afgane şi şiite pakistaneze, pentru că ăştia la un loc sunt în jur de 30.000 de militari în zona respectivă.
Radu Dobriţoiu : Să nu le spunem militari, să le spunem luptători, miliţii...
Gen. Alexandru Grumaz: Mă rog, luptători, miliţii... Un lucru pe care vreau să vi-l semnalez este faptul că la recenta reuniune de la Astana a apărut şi un fost apropiat al lui Assad, generalul Mustafa Tlass, pe care Rusia l-a adus din exilul din Emiratele din Golf. Tlass este fiul unui fost ministru al apărării din vremea tatălui lui Assad şi el a plecat imediat după izbucnirea, în 2012, a evenimentelor Siria.
Radu Dobriţoiu : În Turcia.
Gen. Alexandru Grumaz: Nu, în Emirate. Se pare că acesta este înlocuitorul lui Assad, în perioada de tranziţie care va urma odată cu încheierea ostilităţilor şi nimicirea Statului Islamic.

Radu Dobriţoiu : arabia Saudită este prezentă în criza din Siria, alături de Iordania, Turcia, Iran şi Israel. Alături de ţările din regiune avem în acest complex joc şi Rusia, şi SUA.
Corespondenţă din Ierusalim - Reporter: Dragoş Ciocîrlan - Ministrul de externe din Emirate apreciază că decretul preşedintelui american, Donald Trump, prin care se suspendă intrarea în SUA a resortisanţilor din apte ţări, majoritatea musulmane, nu e îndreptat împotriva islamului. Şeicul Abdullah bin Zayed al-Nayan a declarat că este falsă afirmaţia potrivit căreia noua administraţie e împotriva unei religii anume. Într-o conferinţă de presă, la Abu Dhabi, cu omologul său rus, Serghei lavrov, el a estimat că e o decizie temporară care nu vizează marea majoritate a musulmanilor. arabia Saudită, Turcia, Pakistanul nu sunt vizate de decretul preşedintelui american. legătura dintre SUA şi Arabia Saudită este puternică. Donald Trump, la bază, e om de afaceri; Arabia Saudită e plină de bani şi oferă multe contracte. În trecut, Arabia Saudită prefera să plătească unor organizaţii teroriste ca să nu mai atace. Noul secretar de stat american vine, şi el, din lumea business-ului, în special a companiilor petroliere care au interese în zona Orientului Mijlociu. Preşedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, aşteaptă să vadă care va fi înţelegerea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, deoarece e vorba de foarte multe contracte de armament şi de reorganizarea, reabilitarea fostelor baze sovietice de pe litoralul mediteranean dinainte de războiul din 1973. Preşedintele rus, Vladimir Putin, revine la politica sovietică de expansiune în Orientul Mijlociu şi nu numai; în Balcani şi în Europa, de asemenea. Din cauza administraţiei Obama, aceste zone au fost o pradă uşoară pentru Kremlin. El-Sisi a fost nevoit să apeleze la ruşi deoarece Obama nu i-a oferit ajutor, pentru că a demolat Fraţii Musulmani. Regatul Haşemit este fieful Marii Britanii, din punct de vedere istoric, dar şi foarte important pentru Israel. Incredibil, Turcia, ca şi multe alte ţări musulmane puternice, precum Indonezia şi Pakistan, au tot interesul în menţinerea stabilităţii Regatului Haşemit al Iordaniei, un stat mic, dar foarte bine organizat, cu servicii de informaţii foarte bune. Iordania rămâne tampon între organizaţia teroristă DAESH şi ramificaţiile acesteia din Africa şi Asia. israelul contează, în primul rând, pe armata sa. Nu degeaba a ajuns la o înţelegere cu Federaţia Rusă. Logistica sofisticată a Israelului poate crea mari probleme ruşilor. Despre premierul Benjamin Netanyahu şi preşedintele american Donald Trump vom vorbi după întrevederea celor doi din 15 februarie. Trump consideră acordul negociat de Teheran cu marile puteri cea mai proastă afacere din istorie.

Radu Dobriţoiu : Domnule general, criza din Siria are trei componente principale. Este vorba în primul rând de revoltele populare "Primăvara arabă" şi opoziţia faţă de regimul reprezentat de Bashar al-Assad. Pe de altă parte avem această confruntare între confesiuni musulmane, o adevărată schismă acolo.
Alexandru Grumaz: Război etnic...
Radu Dobriţoiu : Un război interconfesional şi nu în ultimul rând este vorba de această arenă, de aceste interese geopolitice ale puterilor regionale, ale ţărilor din zonă şi bineînţeles ale marilor puteri ceea ce complică tot ce se întâmplă acolo.
Alexandru Grumaz: Eu aş vrea să mă refer puţin la o chestiune care a fost puţin precizată în presa noastră şi chiar în talkshow-urile pe care le-am ascultat. Pe 11 ianuarie, generalul libian, Khalifa Haftar, cel care conduce Estul Libiei şi are headquarters la Tobruk, a efectuat o vizită la bordul portavionului Amiral Kuzneţov, aflat în Marea Mediterană şi care lua parte la operaţiunile din Siria. Prezenţa lui Haftar la bordul navei militare s-a datorat interesului Moscovei pentru Libia. Reluarea, practic, a relaţiilor pe care fosta Uniune Sovietică le-a avut în Libia, mai exact acesta a făcut o vizită în perioada 27 - 29 octombrie 2016 la Moscova, la invitaţia lui Lavrov. S-a întâlnit cu ministrul apărării, Serghei Şoigu, şeful Consiliului de Securitate, Patruşev. Deci, lucrurile în zona aia, el va primi armament de la ruşi, a primit deja aproape două miliarde de dolari libieni tipăriţi la Moscova. Deci, există această nouă atenţie a Moscovei către Libia.

Radu Dobriţoiu : O ofensivă iată şi spre Libia după ce şi-a consolidat poziţia din Siria.
Alexandru Grumaz: În cazul în care Assad pierde, iar Rusia pierde, este planul B. În cazul în care Assad pierde şi Rusia pierde în Siria se mută în Libia pentru că acolo există porturile de apă adâncă pentru submarinele ruseşti din Mediterană.
Radu Dobriţoiu : Rusia este în continuare implicată pe frontul din Siria unde îl susţine pe Bashar al-Assad. Tot pentru Siria, Moscova a deschis separat de discuţiile de la Geneva negocierile de la Astana, aţi adus aminte de ele, domnule general, pentru obţinerea încetării focului. Pentru Euroatlantica avem o corespondenţă de la Moscova, de la Alexandru Beleavski.
Reporter: Victoria strategică de la Alep a permis Rusiei o schimbare de tactică în conflictul sirian ce urmăreşte să extindă rolul de factor militar la cel de mediator politico-militar pentru a obţine o poziţie decisivă în reconfigurarea politică a Orientului Mijlociu. În paralel, Rusia şi-a permanentizat oficial cele două baze militare din Siria. Totodată, în pofida presiunilor regimului Assad şi a adepţilor liniei dure de la Moscova, Kremlinul /a dezvoltat/ militar succesul de la Alep doar în zona Damascului, nu însă şi în provincia Idlib. Schimbarea tacticii a permis lansarea unui nou culoar politic de negocieri, denumit procesul de la Astana complementar celui de la Geneva. Printr-o mişcare surpriză, Rusia şi noul său aliat, Turcia, alături de aliatul mai vechi Iranul, au mediat un acord de încetare a focului şi primele negocieri, fie şi indirecte, între Damasc şi o parte însemnată a opoziţiei înarmate, cu excepţia ISIS şi Al Nusra, excluse oficial ca organizaţii teroriste. Desfăşurate la Astana, aceste prime negocieri nu şi-au propus să aducă progrese decisive, dar au confirmat sprijinul părţilor pentru acordul de încetare a focului. Ele au relevat şi alte elemente noi în tactica Rusiei, alături de includerea în procesul de pace a grupărilor islamiste care au aderat la încetarea focului. Este vorba de invitarea acestora la negocierile de la Geneva, ceea ce le asigură şi un loc în aranjamentele politice viitoare. Elementul central a fost însă proiectul noii constituţii a Siriei, redactat de Rusia şi transmis părţilor siriene la Astana, ca bază pentru discuţiile viitoare. O importanţă specială au avut-o şi convorbirile secrete din Kazahstan între reprezentanţii militari ruşi şi cei ai grupărilor siriene înarmate. Politic şi diplomatic, Rusia s-a distanţat uşor de Damasc şi de Iran care a fost împotriva invitării la Astana a Statelor Unite, prezente în final doar cu statut de observator. Pe de-o parte, aceasta îi oferă Moscovei un spaţiu de manevră în previzibilul conflict politic între Washington şi Teheran, pe de altă parte atenuează imaginea Moscovei ca susţinătoare a axei şiite în Orientul Mijlociu. Toate aceste manevre pot deschide calea spre mult dorita de către Moscova, cooperare militară cu Statele Unite în Siria, dorinţă încurajată de rezultatele primei convorbiri între Vladimir Putin şi Donald Trump după învestirea acestuia. Viitorul Siriei ar putea fi jucat însă în cadrul unei mari tranzacţii geopolitice ruso-americane care, conform numeroaselor speculaţii din presă, ar putea include sancţiunile, lupta împotriva ISIS, dezarmarea nucleară, relaţiile cu NATO, China şi altele.

Radu Dobriţoiu : Domnule general, Alexandru Grumaz, iată un nou culoar politic de negocieri deschis de Rusia. Vorbim de aceste convorbiri de la Astana. Rusia joacă tare.
Alexandru Grumaz: Nu joacă tare. Rusia îşi vede de încercările de a soluţiona un conflict în care actorii au interese diferite, vorbim de Turcia, vorbim de Iran, vorbim de Arabia Saudită, numai că o voce absentă la microfonul Astana a fost aceea a SUA. Probabil că va conta abordarea şi reintrarea SUA în jocul regional sub Donald Trump.
Radu Dobriţoiu : Iranul nedorind prezenţa SUA la aceste convorbiri.
Alexandru Grumaz: Da, Iranul nedorind. Bun, aşa nici Turcia nu a dorit prezenţa kurzilor, acolo au fost negocieri şi după ce s-a terminat la Astana s-au dus la Serghei Lavrov şi au avut discuţii cu Serghei Lavrov reprezentanţii opoziţiei. Problema este că momentul în care Donald Trump va intra în acest joc, dacă va continua să sprijine miliţiile kurde sau va prefera relaţia cu Turcia, dacă neînţelegerile turco-americane privind crearea zonei libere vor dispărea din Siria pentru că aici e prima problemă. Un prim semnal a fost ştirea conform căreia Trump va ordona Pentagonului acel plan, de 30 de zile. Abordarea regională a preşedintelui Trump, care a promis stârpirea, în timpul campaniei electorale, va da măsura viitoarelor relaţii SUA-Turcia şi parţial SUA-Rusia.
Radu Dobriţoiu : O situaţie extrem de complexă, complicată, iată şi de puterile regionale care se implică în criza din Siria. Euroatlantica la final, am vorbit despre implicarea marilor puteri dar şi a puterilor regionale în conflictul din Siria. Invitatul ediţiei a fost generalul Alexandru Grumaz.