Evoluţii geostrategice la cumpăna dintre ani

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! La cumpăna dintre ani vom analiza în această ediţie "Euroatlantica" principalele evoluţii geostrategice, cu impact atât asupra securităţii continentale, cât şi a celei naţionale. Ultimul an a fost încărcat cu evenimente pe agenda euroatlantică, cu un summit NATO extrem de important, care a conturat noi comandamente pentru Alianţă, dar şi cu noi tensiuni în zona de răsărit a Europei. Adăugăm Brexitul, aflat încă în dezbatere atât la Bruxelles, cât şi la Londra, dar şi noile declaraţii ale preşedintelui SUA, Donald Trump, pe tema acordului nuclear cu Iranul şi pe cea a tratatului forţelor nucleare intermediare. În plan naţional, putem spune că a fost anul cu cele mai importante proiecte de achiziţie de tehnică militară, dar şi de reorganizarea armatei, cu un Stat Major General transformat în Stat Major al Apărării, cu noi comandamente. Pentru România se anunţă un an important, pentru că va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE, cu o problematică pe agenda securităţii ce include proiectul de apărare europeană. Invitatul acestei ediţii este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: evoluţii geostrategice la cumpăna dintre ani.

Bună seara, dle general Alexandru Grumaz! Bun venit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, la emisiunea "Euroatlantica"!
Alexandru Grumaz: Bună seara, dle Dobriţoiu şi mulţumesc de invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Dle general, vă propun să începem cu summitul Alianţei, de la Bruxelles, desfăşurat în condiţiile în care relaţiile dintre NATO şi Federaţia Rusă au atins un nivel de dezvoltare fără precedent după finalul Războiului Rece. Au fost decise măsuri coerente, într-o strategie complexă a Alianţei, care s-au adaptat la acţiunile Rusiei de după anul 2014, după agresiunea din estul Ucrainei.
Alexandru Grumaz: Secretarul apărării al SUA, James Mattis, spunea: "Concurenţa strategică interstatală, nu terorismul, este acum preocuparea principală în securitatea naţională a SUA". Ceea ce înseamnă că această preocupare devine şi pentru Europa un punct pe agendă. Dacă decupăm partea mediatică şi pe Donald Trump din spumoasele declaraţii şi imagini pe care le-a avut la summitul NATO, acesta rămâne unul extrem de puternic, cu cele mai dure pronunţări la adresa Federaţiei Ruse, definită ca principalul inamic al Alianţei NATO, pusă la colţ, probabil, în cel mai dur rechizitoriu pe care l-a văzut vreodată într-un document oficial al Alianţei, deci, negociat de toată lumea. Asta trebuie să înţelegem cu toţii. Declaraţia finală de la Bruxelles este mai dură decât cea de la Praga încoace, de când s-a înfiinţat Consiliul NATO-Rusia. Summitul pentru noi a însemnat mult, pentru că a adus, în plus, o reuniune pe Marea Neagră fără precedent, acest subiect dezbătut la summiturile precedente. Summitul a stabilit că este bine ca aliaţii să aloce peste 32% din investiţii în capabilităţile militare, de asemenea, summitul a venit cu angajamente de majorare a forţelor din teatrele de operaţii şi o nouă creştere a prezenţei, cu 25%, în Afganistan. Un lucru important este că referitor la Afganistan, la Abu Dhabi încep discuţiile dintre talibani şi Statele Unite, primele după 17 ani de război, în care participă Arabia Saudită, Emiratele Arabe şi Pakistanul, ceea ce este un lucru foarte bun pentru siguranţa zonei din Afganistan.

Radu Dobriţoiu: Cât de bine şi-a susţinut România interesele în acest ultim summit NATO, cel de la Bruxelles?
Alexandru Grumaz: Deci, summitul a avut o declaraţie finală de 50 de puncte. Este important pentru România că a reuşit să obţină un comandament de corp de armată, de asemenea, operaţionalizarea Brigăzii Mecanizate de la Craiova şi implicarea ei în operaţiunile şi scenariile de exerciţiu ale Alianţei în perioada care urmează, adică în anul 2019. De asemenea, un lucru care trebuie remarcat este faptul că a avut această discuţie loc, referitoare la Marea Neagră, cu participarea şi statelor membre în Parteneriatul Pentru Pace, Ucraina şi Georgia, state care, la vremea Convenţiei de la Montreaux, nu existau.

Radu Dobriţoiu: Europa a trecut, putem spune, o perioadă dificilă, atât cu atacuri teroriste, dar şi cu un dialog dificil cu Rusia.
Alexandru Grumaz: Vedeţi dumneavoastră, situaţia în Europa este puţin diferită, în contextul în care intrăm într-o nouă ordine geoeconomică mondială, caracterizată printr-o rivalitate puternică între SUA, China şi Rusia şi în special economică, între China şi SUA, se folosesc aceste instrumente economice pentru atingerea obiectivelor strategice. Europa, din păcate, trece o perioadă foarte grea. Theresa May nu îşi trece Brexitul, Macron e în cădere liberă, Merkel se pregăteşte de ieşirea din scenă şi ţările vest-europene se confruntă cu presiuni populiste şi extremiste. Salvarea şi relansarea proiectului european, în opinia mea, cade pe umerii ţărilor est-europene, a României, Poloniei şi ţărilor baltice, deoarece aceste popoare cred în viabilitatea UE.

Radu Dobriţoiu: Brexitul este o altă temă importantă în interiorul evoluţiilor geostrategice, din perspectiva securităţii euro-atlantice. Cât va influenţa retragerea Marii Britanii din UE?
Alexandru Grumaz: Va fi o chestiune foarte complicată. În primul rând, nu ştim dacă Theresa May va reuşi să treacă acest proiect de Brexit prin Parlamentul Marii Britanii. Este o chestiune aproape inexplicabilă...
Alexandru Grumaz: În primul rând, nu ştim dacă Theresa May va reuşi să treacă acest proiect de Brexit prin Parlamentul Marii Britanii. Este o chestiune aproape inexplicabilă cum a ajuns o naţiune, odată cea mai puternică din lume, să iasă. Bun, ştim că Marea Britanie a avut o părere nu prea bună despre Uniunea Europeană. Ea a aderat abia în 1975. Ei, lucrurile s-au schimbat foarte mult, inclusiv oamenii. Nu numai Nigel Farage a fost pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar inclusiv Boris Johnson, care era membru al partidului lui Cameron, a vrut acest lucru. Trecerea la vot în 2016 a dat câştig de cauză cu două procente celor care au vrut să iasă din Uniunea Europeană. May să ştiţi că nu a fost pentru ieşirea din Uniunea Europeană la vremea respectivă. May a fost cea care s-a opus ieşirii şi a votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

Radu Dobriţoiu: S-a discutat foarte mult în zona apărării europene despre retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, zona de colaborare în privinţa schimbului de informaţii esenţiale. Va apărea o breşă în acest domeniu?
Alexandru Grumaz: În mod sigur şi capacitatea de reacţie, în cazul unei crize europene, va fi redusă. La ora actuală, Franţa rămâne cea mai puternică armată din Uniunea Europeană şi cred că este foarte important ca acest lucru să se şi vadă pe teren. Europa are în general interese în Africa şi mai ales partea franceză.

Radu Dobriţoiu: Franţa are corpuri expediţionare /.../
Alexandru Grumaz: Are corpuri expediţionare, exact. Nu ştiu, ideea cu realizarea acestei armate europene este o idee care nu mi se pare că este viabilă, pentru că ceea ce avem la ora actuală este exact ceea ce ne trebuie. Într-un interviu din 16 noiembrie la Forumul de Securitate de la Halifax, Stuart Peach, preşedintele Comitetului Militar al NATO, a subliniat că NATO este o structură cu un singur set de forţe, cu o reţea unică de comandă şi control şi un proces unic de planificare, ceea ce este adevărat. Este foarte uşor să poţi comanda o armată care este închegată, structuri închegate, puncte de comandă...
Radu Dobriţoiu: Comandamente /.../ important, da.
Alexandru Grumaz: ... comandamente închegate, sigur că da, sigur că da.

Radu Dobriţoiu: Tot despre Brexit, dar şi în viziunea de dezvoltare geostrategică euroatlantică, credeţi că Marea Britanie se va apropia mai mult de SUA, dar îşi va continua ponderea în zona de securitate europeană în acelaşi timp?
Alexandru Grumaz: Nu, ştiţi cum am să vă răspund la întrebarea asta? SUA se uită cu foarte mult interes în Europa de Est. Dacă SUA se uită cu foarte mult interes în Europa de Est şi Anglia se va uita cu foarte mult interes în Europa de Est, ceea ce eu cred că colaborarea Angliei cu Europa de Est, cu ţările din Europa de Est e extrem de importantă. De fapt, poliţia aeriană făcută, navele care au venit în Marea Neagră au fost de asemenea britanice, coborarea noastră cu militarii britanici este foarte bună şi eu cred că Anglia se va îndrepta spre ţările baltice, spre Polonia şi România.

Radu Dobriţoiu: Atât din punctul de vedere al prezenţei militare, dar şi al cooperării cu state europene, asta vreţi să subliniaţi.
Alexandru Grumaz: Exact, exact, da, exact, exact, da, pentru că ne uităm la prima vizită pe care a făcut-o preşedintele Trump în Uniunea Europeană, s-a oprit la Varşovia, s-a oprit pe flancul estic al Alianţei, flanc care de fapt trebuie consolidat pentru o eventuală agresiune a Federaţiei Ruse într-unul din statele de pe această zonă, state aliate în NATO.
Radu Dobriţoiu: Vă propun, domnule general Alexandru Grumaz, să vorbim şi despre acţiunile de dezinformare, de propagandă specifice războiului hibrid, parte din operaţiile informaţionale derulate de Federaţia Rusă. Războiul contemporan se duce şi în mediul online, pe internet, dar şi cu mijloace de informare şi propagandă specifice secolului XXI. Îmi vine în minte acum un cuvânt rusesc, maskirovka.

Alexandru Grumaz: Maskirovka.
Radu Dobriţoiu: Am avut un an dominat la nivel european şi naţional cu astfel de acţiuni.
Alexandru Grumaz: Eu am să privesc din altă perspectivă acest război hibrid pe care Rusia îl duce. Înainte de arestarea celor trei nave ucrainene, în Ucraina s-a produs un atac cibernetic de amploare pentru culegerea de informaţii necesare acestei operaţiuni. În al doilea rând, Congresul American pregăteşte raportul despre alegerile din 2016. Un senator spunea că este un Pearl Harbor informatic, altul a zis 'nine-eleven'...

Radu Dobriţoiu: Tot informatic.
Alexandru Grumaz: ... tot informatic. Încă nu cunoaştem adevărata dimensiune a atacului cibernetic rusesc în America, nu cunoaştem adevărata dimensiune a atacului rusesc cibernetic în ţările europene. Cu prilejul alegerilor, nu-l cunoaştem pe cel de acum pentru structurile importante de infrastructură: bănci, armată. Toate astea sunt într-o continuă mişcare şi amploarea este extrem de mare.
Radu Dobriţoiu: Avem evenimentele de la Paris, am avut alegerile din SUA.

Alexandru Grumaz: Da, la Paris au fost o mie de conturi pe Twitter care au fost folosite de către hackerii din Federaţia Rusă, pentru a împrăştia aceste ştiri tip maskirovka. Lucrurile astea se practică foarte minuţios, după un anumit plan. Deci eu bănuiesc că acesta este un plan general pe care se lucrează.
Radu Dobriţoiu: Un expert american, /.../ se numeşte, la Ambasada SUA, vorbea despre această implicare a Federaţiei Ruse prin mijloace de dezinformare, inclusiv în perioada alegerilor europarlamentare.

Alexandru Grumaz: Europarlamentarele din 2019 sunt esenţiale pentru Uniunea Europeană, pentru că aceste europarlamentare pot aduce cu ele în interiorul Parlamentului European antieuropeni şi mişcări de extremă dreapta. Aceste lucruri complică şi mai mult situaţia şi de aceea aceste alegeri sunt extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene.
Radu Dobriţoiu: Rusia, revenim la ea, credeţi că se va implica în aceste alegeri?
Alexandru Grumaz: În mod sigur.

Radu Dobriţoiu: În ce sens? Pentru că vorbim de dezinformare.
Alexandru Grumaz: Păi, dezinformare, exact asta, deci este un Pearl Harbour mediatic pe care Rusia în practică în toată Europa, l-a practicat în America şi acum îl practică în toată Europa.

Radu Dobriţoiu: Tema emisiunii "Evoluţii geostrategice, la cumpăna dintre ani". Sunt Radu Dobriţoiu şi invitatul meu la "Euroatlantica" este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Domnule general, tratatul nuclear cu Iranul a fost denunţat unilateral de tatele Unite. Ce implică această decizie şi ce va aduce în viitor?
Alexandru Grumaz: Această decizie ar viza deja Occidentul, Statele Unite trecând de partea Israelului şi a Arabiei Saudite, care sunt într-un război şi pe faţă cu Iranul şi interesele economice ale Occidentului şi care încearcă, la ora actuală să evite acest embargou pe care Statele Unite l-a impus Iranului. Ascultam o prezentarea băiatului fostului şah Pahlavi la Washington, în care spunea că acest guvern al Iranului va cădea, în mod sigur, forte curând.
Radu Dobriţoiu: Cu presiuni din interior sau cu influenţă exterioară?
Alexandru Grumaz: Cu creşterea nemulţumirii din interiorul statului.

Radu Dobriţoiu: Sunt presiuni economice generate de măsurile luate de Statele Unite, care au dus la scăderea puterii de cumpărare în interiorul Iranului.
Alexandru Grumaz: Exact. Eu cred că, din ce am văzut, sunt inclusiv companii franceze, companii engleze, companii germane, care au renunţat la contractele pe care le-au deschis cu Teheranul. Deci, aceste lucruri se întâmplă, inculsiv America, Boeingul a renunţat la contractele de 1 sau 2 miliarde de doari pe care le avea cu Teheranul. Deci, lucrurile astea într-un fel, în globalizarea aceasta, se extind. Se discută bilateral. Statele Unite au discutat biltaral şi cu India, şi cu China.

Radu Dobriţoiu: Să subliniem însă că Uniunea Europeană are o poziţie diferită de cea a Statelor Unite.
Alexandru Grumaz: Sa, Uniunea Europeană are o poziţie diferită, într-adevăr, aşa este. Vedeţi, situaţia în Uniunea Europeană este foarte delicată. Deci cele trei mari outeri europene, cele care stau la masa tratativelor - mă rog, acum o să rămână două, că sunt numai Franţa şi Germania, la care adaug Marea Britanie - sunt puternic slăbite, datorită acestui Brexit, care le consumă toată energia. În loc să se ocupe de chestiuni serioase, se ocupă de aceste aceste negocieri privind ieşirea Marii Britanii. Germania a intrat în siajul unei înnoiri post Merkel. Franţa se decuplează de Emmanuel Macron, pentru că ...
Radu Dobriţoiu: Este o încercare, mai degrabă.
Alexandru Grumaz: Nu. El s-a ocupat de problemele Uniunii Europene şi a uitat proprii cetăţeni. Vedeţi dumneavoastră, este o situaţie ...

Radu Dobriţoiu: Eu cred că se va readapta la ceea ce se întâmplă, Emmanule Macron. El este adevărat într-o situaţie foarte dificilă.
Alexandru Grumaz: Să sperăm că se va readapta, dar eu vă spun un lucru: la ora actuală, situaţia este între cei care trăiesc la ţară şi cei care trăiesc la oraş. Donald Trump a fost ale sde jos în sus, de cetăţeni obişnuiţi care au fost împotriva instituţiilor construite de-a lungul timpului în Statele Unite. Macrona fost ales pe un val de nemulţumire faţă de precedentele administraţii franceze.

Radu Dobriţoiu: Noi dezvoltări şi în eforturile de denuclearizare a Coreii de Nord, un Kim Jong-un imprevizibil.
Alexandru Grumaz: Eu văd un scenariu care se va finaliza cu încheierea păcii între cele două, dar niciodată Coreea de Nord nu va renunţa la armele nucleare.
Radu Dobriţoiu: Statele Unite cum cerdeţi că va continua dialogul cu Coreea de Nord?
Alexandru Grumaz: Dialogul va continua, dar asta nu implică reluarea exerciţiilor militare în zona respectivă. În nord există, ştiţi, problema Kurilelor între Rusia şi Japonia. Japonia, în cazul încheierii păcii între Coreea de Nord şi Coreea de Sud este dezavantajată în acest moment şi atunci Rusia i-a propus Japoiniei un deal cu insulele din Kuile, să-i dea două insule mici inapoi şi săa dministreze împreună alte două insule de acolo. Nu cred că Vladimir Putin face concesii numai de dragul concesiilor. În orice caz, şi acolo este o chestiune delicată. Vedet, toată zona aia este o zonă conflictuală. Dacă ne uităm puţin ami jos, vedem Marea Chinei de Sud, unde conflictele pot genera oricând într-un ocnflict militar.

Radu Dobriţoiu: Revenim în zona Mării Negre şi vă propun, domnule general Alexandru Grumaz, să vorbim despre Turcia, unde preşedintele Recep Tayyip Erdogan are puteri sporite o dată cu aplicarea noilor prevederi constituţionale. Cum ceredţi că va evolua Turcia pe baza celor petrecute în ultimul an?
Alexandru Grumaz: După părerea me, rămâne un aliat ferm al NATO. Deci, Turcia va rămâne în NATO, va asigura flancul sudic, pentru că înţelegerie pe care le va face într-un viitor foarte apropiat cu Statele Unite, noile înţelegeri, vor avantaja Turcia, din punct de vedere strategic şi militar. Probabil că se va reorganiza şi Kurdistanul. Probabil că îşi vor păstra acea zonă din jurul Afrinului pe care au ocupat-o în Ramura de măslin, exerciţiul militar Ramura de măslin în care au ocupat zona de nord a Siriei. Chestiunea este că preşedinteke Erdogan este singura forţă capabilă să facă opoziţie Rusiei-Marea Neagră. Este singura care deţine suficiente submarine - 13 - construieşte un portavion acum, are o flotă şi mai construieşte un port militar în Marea Neagră. Este singura care are o relaţie foarte bună cu Ucraina. Deja, pe domeniul militar s-au apucat să lucreze pe domeniul militar. Vor să cumpere de la ucraineni motoare de tanc.Vor să facă un avion de transport în comun, militar, deci lucrurile astea încep să se mişte în zona asta, deşi pare că este apropiată de Vladimir Putin, nu este lucrul ăsta. Iar zic, deşi au făcut South Stream-ul, l-au inaugurat împreună cu Vladimir Putin, sunt alte interese strategice acolo şi mă refer la Balcani aici, ducerea gazului din Turcia în Balcani.

Radu Dobriţoiu: Să ne uităm şi la peninsula Crimeea, unde Turcia este direct interesată de tătarii de acolo.
Alexandru Grumaz: Da, aşa este. Bun, peninsula Crimeea este o chestiune mult mai delicată. Faptul că Rusia a ocupat-o şi a transformat-o într-un portavion militar de unde poate lansa rachete din sistemele S-400, S-300, din Panţîr, din Bastion...
Radu Dobriţoiu: Iskander-M.
Alexandru Grumaz: ... Iskander M, şi poate declanşa un război electronic. De fapt, a realizat o zonă de interdicţie A2/AD şi în jurul platformelor pe care le-a luat de la Ucraina a organizat tot aşa, zone de apărare antiaeriană foarte eficiente şi lăsând numai un singur culoar strâmt naval către Odesa. Deci, nu numai în Kerch este problema, este problema şi aici, în zonă. Bun, Kerch a închis-o, se poate închide cu un vas transcontainer...
Radu Dobriţoiu: Pus în travers.
Alexandru Grumaz: ... pus în travers, deci acolo se mută flotă din Caspică în Marea Azov. Trebuie ţinut cont de faptul că peninsula Crimeea reprezintă springboard-ul Federaţiei Ruse către mările calde, către Mediterană şi din Mediterană la Tartus, folosind rachete de croazieră, baţi toată Europa.

Radu Dobriţoiu: Statele Unite au ameninţat prin vocea preşedintelui Donald Trump că este posibil să se retragă din tratatul pentru forţele nucleare intermediare. Cum credeţi, domnule general, că va evolua acest subiect?
Alexandru Grumaz: Deocamdată suntem la nivelul declaraţiilor politice, nu suntem la nivelul măsurilor. Deci, trebuie notificată această retragere cu 60 de zile. Clar, la Washington este clară poziţia pe care Statele Unite o vor avea, Congresul este de acord cu această retragere, mai ales prin faptul că i s-a propus Chinei să intre în acest tratat. De fapt, problema mare este, China a dezvoltat foarte multe rachete care încalcă Tratatul INF şi la ora actuală dacă stai şi te uiţi la câte rachete din acestea cu rază intermediară sunt pentru un portavion, în jur de 1.200 pentru un singur portavion.
Radu Dobriţoiu: Chineze...
Alexandru Grumaz: Chineze, da.
Radu Dobriţoiu: Pentru un singur portavion american.

Alexandru Grumaz: Da. Unul din cele 11. Deci, există un mare risc pentru flota americană în zona Mării Chinei de Sud. Deci aceste lucruri sunt, eu văd în viitor un triunghi de negocieri SUA-Rusia-China, în care una se va alia cu alta împotriva celeilalte. Deci, cam aşa văd eu situaţia într-un viitor...

Radu Dobriţoiu: Şi alianţele acestea vor fluctua probabil.
Alexandru Grumaz: Vor fluctua, da. E război economic care duce la măsuri geostrategice, rezolvarea unor măsuri geostrategice. Se încearcă cu economia să rezolve anumite probleme.
Radu Dobriţoiu: În plan naţional, putem spune că a fost anul cu cele mai importante proiecte de achiziţie de tehnică militară, dar şi de reorganizare a armatei cu noi comandamente. România a achitat deja două sisteme de rachete Patriot din cele şapte propuse. Ce importanţă au aceste sisteme pentru apărarea naţională, dar şi pentru flancul de est al NATO?
Alexandru Grumaz: România are un program vizionar de achiziţii militare, ceea ce este un lucru extraordinar. Până acum n-am făcut achiziţii, am discutat depsre achiziţii, am încercat să facem achiziţii, am făcut licitaţii pe car enu le-am respectat. Ei, acum am început să facem, să aplicăm un program aprobat în CSAT pentru achiziţii de echipamente militare în România. Ce se întâmplă cu aceste rachete Patriot? Este o achiziţie extrem de fericită, este un sistem de ultimă generaţie Patriot şi asigură apărarea antiaeriană a zonelor esenţiale pentru. Şi una din zonele esenţiale este zona Constanţa, a doua este zona Deveselu şi avem şi la celelalte zone, Câmpia Turzii ş.a.m.d., sunt zone care sunt de importanţă deosebită. Plus de asta, trebuie să adăugăm HIMARS-ul. Noi vom fi singura ţară din Europa care vom opera acest sistem.

Radu Dobriţoiu: Să amintim tot în ultimul an a început achiziţia de Piranha 5...
Alexandru Grumaz: Da, şi producţia, va urma producţia în tară. E foarte bine.
Radu Dobriţoiu: Şi va urma producţia în ţară. A început procesul pentru fregatele... de modernizare...
Alexandru Grumaz: Aşteptăm să vedem cine câştigă licitaţia.
Radu Dobriţoiu: Şi de asemenea corvetele, pentru că sunt în tandem, achiziţia de corvete...
Alexandru Grumaz: E foarte bine că s-a făcut achiziţia aşa, că iniţial începuseră numai cu producţia de corvete. Trebuiau şi aceste fregate modernizate şi aduse la standardele la care pot fi utilizate într-un eventual conflict.
Radu Dobriţoiu: Licitaţia şi oferta include această posibilitate...
Alexandru Grumaz: Da, e foarte bine că au fost cuplate.
Radu Dobriţoiu: ... de offset între achiziţia de corvete şi, bineînţeles, se va include şi modernizarea celor două fregate de tip T-22.
Alexandru Grumaz: Aşteptăm cu interes o licitaţie pentru avioanele de vânătoare sau cumpărarea directă printr-un dialog...
Radu Dobriţoiu: S-a vorbit din nou despre F-16...
Alexandru Grumaz: Da, dar eu zic că trebuie să luăm F-16 noi.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, şi tot în ultimul an o altă achiziţie importantă discutată este cea a bateriilor de coastă, sistemele de rachete anti-navă.
Alexandru Grumaz: Aici sunt variantele americane, variantele franţuzeşti... Bun, acum care au fost folosite în război... Sea Sparrow este bună, la fel ca şi Exocet-ul, deci putem să folosim oricare. Dar, dacă putem să le facem în ţară, cel puţin o parte din componente...
Radu Dobriţoiu: Aşa se doreşte, la Ploieşti se doreşte...
Alexandru Grumaz: Ştiu că Ploieştiul, Uzina Electromecanică de acolo are o tradiţie îndelungată în construcţia de rachete.

Radu Dobriţoiu: Pentru România se anunţă un an important, pentru că va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE, cu o problematică pe agenda securităţii ce include apărarea europeană. Vorbim despre cooperarea structurată permanentă PESCO. Din cele 17 proiecte de apărare comună, România s-a angajat să participe la patru,d ouă dintre acestea în conum cu Austria, ţară de la care vom prelua preşedinţia. Va fi acest proiect separat de NATO sau în conectare cu alianţa?
Alexandru Grumaz: Nu, PESCO este în conectare cu NATO, este un complement, un apendice, dacă vreţi, al programelor care ajută la reconfigurarea tehnologică a alianţei. De asemenea, Franţa cu Germania vor să facă un tanc, un avion. Deci, lucrurile astea sunt foarte bine venite. Asta, într-adevăr, este o iniţiativă care ajută NATO.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: evoluţii geostrategice la cumpăna dintre ani. Invitatul ediţiei a fost generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica" şi, alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI !