Evolutia situaţiei din Ucraina
Situaţia jurnaliştilor din zone de conflict: acoperirea evenimentelor din Ucraina.
Articol de Radu Dobriţoiu, 14 Februarie 2014, 18:59
Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată situaţiei din Ucraina, cu influenţe asupra stabilităţii regionale. O abordare specială, analiza acestei problematici din perspectiva jurnaliştilor care transmit din zone de conflict. Comisarul european pentru politici de vecinătate, Štefan Füle, a evidenţiat astăzi la Kiev necesitatea adoptării unor măsuri urgente şi încetare a acţiunilor de intimidare, pentru depăşirea crizei politice. Štefan Füle a cerut şi protejarea jurnaliştilor care îşi exercită profesia în Ucraina. Tot astăzi, Crimeea, republică autonomă pro-rusă din sudul Ucrainei a cerut protecţia Moscovei în faţa celor care manifestează de peste două luni la Kiev, cerând apropierea ţării de Europa. Iar la Moscova, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un articol publicat în "Kommersant", îi acuză pe ocidentali că exercită presiuni asupra Kievului: "Putem spune că relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au atins momentul adevărului". Între toate aceste opinii şi evoluţii se află jurnaliştii care încearcă să relateze de la Kiev, şi pentru că acest efort este în sprijinul democraţiei şi implicit al stabilităţii regionale, vom aborda problematica din această perspectivă, cea a jurnaliştilor care transmit din zone de risc sau de conflict. Radio România Actualităţi se situează în clubul de elită al presei care a trimis corespondenţi în astfel de zone, pentru a relata despre cele mai importante evenimente. Vom fi în direct la Moscova, cu Alexandru Beleavski, întors recent acolo, la Biroul Radio România din capitala Federaţiei Ruse, după o perioada petrecută în Ucraina. De la Radio Reşiţa va fi alturi de mine Mario Balint, jurnalist cu o experienţă bogată în zone de risc. Avem o declaraţie pe aceasta temă pentru "Euroatlantica" de la europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul European, şi în exclusivitate pentru "Euroatlantica" Cerasela Rădulescu a realizat un interviu cu Ernest Sagaga, din conducerea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, fost corespondent BBC. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi în următoarele 22 de minute alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", ediţie în care sunt susţinut de colegii mei de la Moscova şi Reşita, cu corespondenţe de la Bruxelles. Colegele din regia tehnică, Mariana Băjenaru şi Loredana Apasi mă anunţă că avem legătura telefonică la Moscova cu Alexandru Beleavski. Bună seara, Saşa!
ASCULTĂ EMISIUNEA EUROATLANTICA din 13 februarie 2013.
Alexandru Beleavski: Bună seara!
Realizator: Cu sprijinul colegilor de la Radio Reşiţa, şi le mulţumesc pentru această legătură, suntem în direct şi cu Mario Balint. Bună seara, Mario!
Mario Balint: Bună seara, Radu, bună seara, Saşa!
Realizator: Dragi colegi, cunoaşteţi deja subiectul emisiunii. Vă propun pentru început să mergem la Bruxelles, unde fostul ministru al apărării, Ioan Mircea Paşcu, a vorbit despre jurnaliştii care transmit din zone de conflict, postconflict sau ţări cu risc ridicat de securitate. Europarlamentarul PSD se referă şi la rapoartele foarte dese din ultima perioadă, care menţionează pierderi în rândul jurnaliştilor. Ioan Mircea Paşcu le-a acordat o declaraţie corespondenţilor Radio România la Bruxelles.
Ioan Mircea Paşcu: Ei sunt fundamentali acolo şi toată lumea recunoaşte că îşi pun viaţa în pericol pentru a informa publicul cu privire la lucrurile care se desfăşoară în asemenea zone şi, după cum observăm, sunt rapoarte care iau notă de pierderile înregistrate de, să spunem, breasla jurnalistică în asemenea locuri, ceea ce nu face decât să crească valoarea muncii pe care o desfăşoară în aceste locuri. Noi căutăm ca prin măsurile noastre să oferim cât mai multă protecţie şi să apărăm munca pe care ei o desfăşoară acolo, în condiţii foarte, foarte dificile.
Realizator: Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul European. Ucraina continuă să reprezinte, aşadar, o zonă de risc. Saşa, ai revenit la Moscova după o perioadă petrecută la Kiev. Ce ne poţi spune despre pericolele care îi pândesc acolo pe jurnalişti?
Alexandru Beleavski: Trebuie spus de la început ca aceste pericole sunt în funcţie de evenimente. Or, criza din Ucraina evoluează, să spunem aşa, în valuri. În momentul de faţă, ne aflăm într-o perioadă de acalmie sau de armistiţiu, aşa cum afirmă activiştii, însă, dacă ne referim la întreaga perioadă, deci la criza care a început la sfârşitul lunii noiembrie şi continuă şi până în prezent, au existat două momente foarte dificile din punctul de vedere al jurnaliştilor. Este vorba de primele intervenţii în forţă ale poliţiei împotriva primului Euromaidan, căruia i se mai spune Maidanul studenţilor sau Maidanul dansator, cel care a fost organziat spontan după anunţarea suspendării Acordului de asociere Ucraina - UE, iar al doilea moment, cel mai grav, a fost cel de la mijlocul lunii trecute, când, în timpul luptelor de stradă, - căci aşa, în ultimă instanţă, pot fi ele caracterizate, din strada Hruşevskoho, o arteră care urcă pe lângă Piaţa Independenţei, deci Euromaidanul din Kiev, către sediile Guvernului şi Parlamentului, au avut loc, cum spuneam, lupte, practic, de stradă, între, să spunem aşa, manifestanţii radicali ai Euromaidanului şi poliţia specială Berkut. În total, în această perioadă, în Ucraina, după diverse date, au fost răniţi şi maltrataţi peste 150 de jurnalişti. De fapt, cifra aceasta ar putea să fie mai mare, pentru că aici ar trebui incluşi şi cei care au avut de suferit în provincie. Există informaţii contradictorii. Practic, nu se poate găsi o statistică exactă, dar există aceasta cifră între 150, poate până la 200 de jurnalişti. Cele mai, să spunem aşa, periculoase momente au fost în timpul înfruntărilor din strada Hruşevskoho, unde jurnaliştii au avut de suferit, au fost răniţi efectiv de gloanţele de cauciuc trase de forţele de ordine, de grenadele asurzitoare, unele care au explodat chiar la picioarele jurnaliştilor, de diverse obiecte contondente, de cocktailuri Molotov şi aşa mai departe, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că foarte mulţi din jurnaliştii care au fost atunci şi au relatat, au filmat aceste evenimente, au atras atenţia asupra faptului că, în anumite situaţii, inscripţiile "Presă" care sunt pe vestele purtate de ei sau chiar pe căşti, pentru că mulţi aveau căşti, fiind avertizaţi de posibilitatea unor înfruntări de acest gen, nu au constituit o protecţie, după cum nici pagerele de acreditare care erau purtate la vedere, ci dimpotrivă, în anumite situaţii, aceste...
Realizator: Au devenit ţinte.
Alexandru Beleavski: Da, şi chiar am văzut un reportaj în care una din jurnalistele care relata aceste incidente purta pe spate, sub inscripţia "Presă" o ţintă, un cerc...
Realizator: Saşa, te rugăm să ne spui şi câteva cuvinte despre povestea jurnalistului Radio România. Cum te-ai dus acolo? Cum ai fost în aceste zone unde riscul era foarte mare pentru oricine, darămite pentru un civil?
Alexandru Beleavski: În primul rând, trebuie spus că în momentul în care lucrurile se precipită, ai foarte puţin de ales, pentru că dacă eşti la faţa locului n-ai decât două opţiuni: fie să te retragi, fie să încerci să fii în mijlocul evenimentelor. Aici fiecare decide pentru el. Desigur, toţi jurnaliştii care au trecut prin suferinţe dure spun că nu merită... practic, un cadru, o folografie frumoasă sau un cadru video nu meirtă să-ţi rişti viaţa. Este, de fapt, regula, să spunem aşa, principală care guvernează prezenţa presei în asemenea locuri, însă majoritatea nu respectă acest principiu ideal, pentru că, la urma urmei există un impuls, dacă vrei, un profesionalism care te face să te duci acolo. Personal, nu am avut ocazia să ... adică, am venit de fapt la Kiev după ce s-a epuizat acest moment de vârf, acele momente tragice, în ultimă instanţă, pentru breasla jurnalistică, însă întreaga atmosferă din zona aceasta de luptă era extrem de apăsătoare, aş putea spune./aionescu/dstanesc/ Existau foarte multe măsuri de securitate de o parte şi de alta, era foarte greu să te apropii acolo. Trebuia să ştii cum să te porţi, cum să vorbeşti. În principiu trebuie să ai la tine o adeverinţă de presă pe care o poţi arăta, pentru că este totuşi o minimă măsură de protecţie, pentru că altfel rişti să fii tratat ca un provocator sau ca o persoană suspectă de ambele părţi, în situaţia în care trebuie să te descurci la faţa locului în funcţie de ceea ce este acolo.
Realizator: De la Moscova dăm legătura la Reşiţa, unde este Mario Balint. L-ai ascultat, Mario, pe Saşa, povestea despre simbolurile presei, deseori devin ţinte. Ce ne poţi spune, făcând o comparaţie cu zonele de război, de conflict şi post-conflict, unde ai acţionat ca jurnalist în condiţii dificile de risc şi deseori chiar şi de climă?
Mario Balint: Ce spunea Saşa adineauri îmi aduce aminte de războiul din fosta Iugoslavie, din 1999, atunci când acel simbol, acel target se afla nu numai pe vestele jurnaliştilor, dar şi pe vestele belgrădenilor care erau scuturi pentru podurile peste Dunăre, care traversau Dunărea în Belgrad. Se revine aşadar la această simbolistică a ţintelor, însă Saşa mai spunea un lucru foarte important despre jurnaliştii din presa locală, care nu au fost atât de vizibili precum cei de la Kiev, evident. Amploarea manifestaţiilor de la Kiev a luat faţa, ca să spun aşa, tuturor mijloacelor de informare...
Realizator: Sigur, şi informaţiilor care circulau în acea perioadă pe agenţiile de presă. Am văzut acele imagini impresionante, chiar lupte care îi surprindeau pe jurnalişti la mijloc.
Mario Balint: Da, jurnaliştii erau la mijloc, într-adevăr, atât la Kiev cât şi în, repet, în celelalte zone din Ucraina, însă aşa spunea şi Saşa, îţi asumi aceste riscuri indiferent de cât de mare este riscul la faţa locului, pentru că în definitiv de aceea te duci acolo, ca să relatezi adevărul, ca relatarea ta să vină tocmai în sprijinul democraţiei până la urmă, că ce este altceva democraţia până la urmă decât puterea de spune adevărul cu orice risc?
Realizator: De fapt, activitatea jurnaliştilor reprezintă unul dintre fundamentele democraţiei. Ştim foarte bine din orice manual de presă: acolo se spune că jurnalistul este apărătorul democraţiei şi dacă jurnaliştii sunt lăsaţi să îşi facă activitatea din zone ca acestea cum este Kievul sau chiar cum este Siria, este clar că odată cu propagarea informaţiilor de acolo, cu difuzarea informaţiilor, se atrage atenţia opiniei publice internaţionale şi contribuie jurnaliştii astfel la calmarea situaţiei şi probabil la instaurarea democraţiei, cu efecte consistente pentru stabilitatea locală dar şi pentru evoluţia stabilităţii regionale.
Mario Balint: Cu siguranţă, jurnaliştii reprezintă un mediu de promovare a democraţiei, prin însăşi natura profesiei. De aceea este important ca jurnaliştii să se afle la faţa locului şi să nu utilizeze alte surse, aşa cum se întâmplă... Spuneai de Siria - e adevărat, acolo există o organizaţie care transmite informaţii şi care transmite imagini de la faţa locului, pentru că situaţia din Siria este extrem, extrem de tensionată şi de violentă şi foarte mulţi jurnalişti internaţionali preferă să utilizeze surse locale şi aceşti jurnalişti, cetăţeni sunt ei denumiţi. Însă prezenţa unor profesionişti la faţa locului dă greutate acelor imagini şi mesajului pe care aceştia îl transmit./opopescu/ Evident, democraţie fără mesaj nu există, ori, Kievul are în acest moment nevoie mai mult decât oricând de democraţie, pentru că asistăm la o tulburare politică, ca să folosesc un termen foarte blând, cu repercusiuni în întreaga regiune a Mării Negre şi a relaţiilor dintre Europa şi Rusia, Europa şi SUA, SUA şi Rusia, până la urmă, ca să nu vorbim decât de actorii mari, să nu vorbim de cei regionali.
Realizator: Vom vorbi despre declaraţii recente, care fac trimitere la această legătură dintre Ucraina şi UE, dar până atunci, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor face un apel şi prin RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru protejarea jurnaliştilor care transmit din Ucraina, dar şi din Siria. Cerasela Rădulescu a realizat un interviu pentru "Euroatlantica" cu Ernest Sagaga, din conducerea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, fost corespondent BBC.
Cerasela Rădulescu: 150 de jurnalişti au fost atacaţi în timp ce acoperă protestele de la Kiev, ce s-au declanşat la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut. De atunci, jurnaliştii continuă să fie agresaţi, susţine Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, care, împreună cu alte organizaţii similare, vor merge într-o misiune în Ucraina săptămâna viitoare. Şi aceasta, spun ei, pentru că este nevoie de solidaritatea jurnaliştilor. Ernest Sagaga, din conducerea Federaţiei, fost jurnalist BBC:
Ernest Sagaga: Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor se implică oriunde în probleme ce ţin de siguranţa jurnaliştilor, pentru că misiunea noastră, ca organizaţie de jurnalişti, este să îi protejăm pe ei, pe jurnalişti. Ucraina, de exemplu, acum, este prioritatea noastră. Am văzut incidente în care au fost implicaţi atât jurnalişti locali, dar şi corespondenţi străini, care au fost atacaţi, reţinuţi de către forţele de ordine, răpiţi chiar. Li s-a confiscat echipamentul. Toate acestea, pentru că ei doresc să acopere şi să relateze despre eveniment. Noi i-am avertizat să se protejeze pe membrii noştri acolo, care merg sau se află la Kiev. Dar e valabil pentru toţi jurnaliştii care relatează de acolo să-şi ia măsuri, cunoscând zona din care relatează, pentru a supravieţui în condiţii de violenţă. În al doilea rând, cerem Guvernului de la Kiev şi forţelor de ordine să îi lase pe jurnalişti să relateze. Ne opunem oricărei violenţe asupra protestatarilor, pentru că dreptul de a manifesta e democratic. În încercarea de a instaura ordinea în zonă, forţele de securitate şi autorităţile ucrainene trebuie să evite violenţa şi în acelaşi timp, să înţeleagă că rolul jurnaliştilor acolo este să relateze, să acopere evenimentul, pentru că este unul public, de interes public, atât în Ucraina, cât şi în străinătate. Vrem, de asemenea, ca autorităţile ucrainene să îi protejeze pe jurnalişti. Am cerut UE, statelor membre, să se implice în Ucraina.
Cerasela Rădulescu: Cum am defini munca de jurnalist în zone de conflict?
Ernest Sagaga: Ei bine, putem spune aceasta într-o manieră foarte simplă. Misiunea noastră, a jurnaliştilor, este să relatăm ce se întâmplă, indiferent dacă este un eveniment fericit sau o tragedie. Iată, Siria, unde are loc o criză umanitară. Am văzut în trecut, când au avut loc genocide, comunitatea internaţională a reacţionat, după ce mass media a relatat. Informaţia despre suferinţele dintr-o zonă îndepărtată a ajuns în casele tuturor, graţie presei. Şi autorităţile, guvernele, s-au implicat. Avem un rol foarte important, noi, jurnaliştii, în astfel de zone de conflict. Şi dumneavoastră ştiţi aceasta, RADIO ROMÂNIA. Aveţi corespondenţi. Aceasta trebuie să fie misiunea noastră, de a relata independent. Jurnaliştii trebuie protejaţi pentru acest scop. Noi, jurnaliştii, suntem oameni care avem şi noi familii, le lăsăm acasă, sperăm că ne putem întoarce la ele. De aceea, noi ne implicăm, pentru a fi siguri că autorităţile îi protejează, pentru a-şi face meseria în condiţii de siguranţă, pentru ca la sfârşitul misiunii lor, jurnaliştii să se poată întoarce acasă, la familiile şi colegii lor.
Realizator: Interviu realizat de Cerasela Rădulescu la Bruxelles cu Ernest Sagaga, reprezentant al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor. Cuvinte frumoase şi pentru RADIO ROMÂNIA din partea lui Ernest Sagaga, cel care reprezintă Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor în emisiunea din această seară. Am auzit interviul. Mario Balint, cum am defini, pe scurt, misiunea jurnalistului din zone de conflict?
Mario Balint: Misiunea jurnalistului în zone de conflict rămâne, fără îndoială, una primordială, aceea de a relata imparţial, atât cât poate de imparţial, pentru că mediul în care îşi desfăşoară activitatea îşi spune cuvântul asupra sa. Însă vreau să remarc un lucru, ce spunea şi Sagaga mai adineauri: cei mai expuşi rămân în continuare jurnaliştii din presa locală, care nu beneficiază nici de traininguri de specialitate, nici de echipament special de protecţie şi nici de o infrastructură aşa cum au jurnaliştii din presa internaţională atunci când relatează din astfel de zone turbulente, să le spunem, fie că sunt zone de conflict sau zone de turbulenţe civile.
Realizator: Saşa, ai fost acolo, în Ucraina. Aş dori să continuăm. Dar până atunci, vreau să trec în revistă câteva ştiri difuzate de agenţiile internaţionale de presă astăzi. Moscova consideră inadmisibilă înlocuirea democraţiei veritabile în Ucraina cu una de stradă şi este convinsă că orice schimbare trebuie să aibă loc în conformitate cu legile ţării, scrie ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un articol publicat astăzi în ziarul "Kommersant". Situaţia în care procesul democratic, de exprimare a opiniei, se transformă într-o democraţie de stradă, când va părea că sute de mii de manifestanţi care încearcă să exercite presiuni asupra puterii, este considerată drept voce a poporului, spune opoziţia. Comisarul european pentru politici de vecinătate, Stefan Füle, a evidenţiat astăzi, la Kiev, necesitatea adoptării unor măsuri urgente şi încetarea acţiunilor de intimidare în Ucraina pentru depăşirea crizei politice. Comisarul european Stefan Füle a vorbit şi despre protejarea jurnaliştilor care îşi desfăşoară activitatea în Ucraina. Ce ne poţi spune, Alexandr Beleavschi, despre ultimele evoluţii din Ucraina, inclusiv despre declaraţiile lui Stefan Füle, dar şi cele ale oficialilor de la Moscova?
Alexandr Beleavschi: Ultimele evoluţii de la Kiev par să... Sunt nişte semne, probabil, pozitive, deşi este greu astăzi de spus ce se va întâmpla mâine. Se pare că opoziţia a reuşit să se înţeleagă asupra unei variante a reformei constituţionale şi ar intenţiona săptămâna viitoare să forţeze adoptarea acesteia în parlament. Reforma constituţională, care prevede revenirea la formula republicii parlamentar-prezidenţiale, deci, schimbarea Constituţiei, prin revenirea la cea din 2004, este în momentul de faţă principala cerere politică a opoziţiei. Stefan Füle a discutat toate aceste probleme cu Viktor Ianukovici, cu liderii opoziţiei, cu activiştii Euromaidanului şi cu societatea civilă. Eurocomisarul a venit cu un mesaj pe care l-a definit el însuşi într-o conferinţă de presă, în capitala ucraineană şi anume, că singura soluţie este o soluţie la care vor ajunge ucrainenii înşişi. Este o soluţie ucraineană, adică este vorba de o soluţie negociată, o soluţie bazată pe consens, o soluţie bazată pe dialog. În ceea ce priveşte poziţia ministrului rus de externe, aceasta intervine pe fondul disensiunilor foarte grave între Moscova şi Occident, în primul rând pe tema Ucrainei şi, aşa cum ai spus şi tu, Rusia a acuzat SUA şi UE de ingerinţe în afacerile ucrainene, de susţinere a opoziţiei şi a Euromaidanului şi, de asemenea, a mai spus Lavrov, de dorinţa de a impune, practic, Ucrainei opţiunea europeană. Deci, nu a-i lăsa pe ucraineni să decidă încotro doresc să meargă, ci a pus problema că singura soluţie este UE. Subiectul va face şi obiectul discuţiilor de mâine, între Serghei Lavrov şi şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier.
Realizator: Saşa, ce ne poţi spune despre celelalte păreri exprimate, chiar şi din sudul Ucrainei, foarte pe scurt? Din Crimeea au venit nişte veşti astăzi. Foarte scurt.
Alexandr Beleavschi: Este o idee destul de vehiculată. Crimeea a fost întotdeauna, să spunem aşa, o zonă de frondă. Este, aşa cum ai spus şi tu, o zonă preponderent rusă. Acolo se află şi baza rusă a Flotei Mării Negre. Este o regiune cu statut autonom şi politicienii locali, dar susţinuţi şi de Partidul Comunist din Ucraina, s-au pronunţat pentru federalizarea ţării, ca soluţie pentru a preveni, să spunem, scindarea Ucrainei. Şi, de asemenea, au fost voci care au cerut ca Rusia /.../
Realizator: "Euroatlantica" la final. Ediţie dedicată situaţiei din Ucraina. Au fost alături de mine colegii Saşa Beleavschi şi Mario Balint. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica" şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie. La revedere!
Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.