Euroatlantica - Ediția din 30 iulie 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (30 iulie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Un vechi proverb spune că să-ţi faci iarna car şi vara sanie. În această perioadă dificilă a pandemiei COVID-19 vizonarii se pregătesc pentru viitor: cercetare ştiinţifică, cunoaştere, resurse, bineînţeles, şi pe linie militară, inclusiv în spaţiul cosmic, aşa ca în Star Trek sau Războiul Stelelor, dacă vreţi. Ultimii au venit francezii, doamna Florence Parly, care este ministrul apărării în Republica Franceză, spunea că spaţiul a devenit un loc de dispută al supremaţiei mondiale, în care pot avea loc manevre inamicale. Doamna ministru anunţa cu câteva zile în urmă transformarea armatei aerului în armata aerului şi spaţiului, revendicând un drept al Franţei de a dezolta mijloace de autoapărare. Practic, a oficializat doamna Parly şi denumirea şi o şi explica această necesitate, aceea de a ţine cont de o trecere de la o viziune a unui spaţiu ca bun comun în serviciul ştiinţei la un spaţiu în care puterile continuă să îşi dispute supremaţia mondială. Vă amintiţi, am avut şi o emisiune "Euroatlantica" atunci, SUA au stabillit oficial Comandamentul Spaţial, în cadrul unei ceremonii desfăşurată la Baza Aeriană Peterson din Colorado Springs, în septembrie, anul trecut. În fruntea acelei structuri militare a fost numit atunci generalul de aviaţie John W. "Jay" Raymond. Desigur, ştiţi că Rusia este de mai mulţi ani cu aceste forţe spaţiale. V-am amintit cele trei state: Franţa, SUA şi Rusia, ţări membre permanente la Consiliului de Securitate, şi sunt în zona noastră. Iată că mergem către spaţiul cosmic. Am intitulat ediţia din această seară "Bătălia pentru spaţiu" şi am adus la microfon, e adevărat prin intermediul telefonului, pe doi invitaţi, ai mai şi ai dumneavoastră, domnul Ioan Mircea Paşcu, fost vicepreşedinte al Parlamentului European şi ministru al apărării, atunci când România a acces în NATO. Bună seara, domnule Paşcu!

Ioan Mircea Paşcu: Bună seara!

Realizator: Şi domnul Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv dedicate ştiinţei şi tehnicii şi care în fiecare luni seara, la noi la RRA, are emisiunea "Printre stele". Bună seara, domnule Mironov!

Alexandru Mironov: Bună seara! Şi bună seara Puiu Paşcu!

Ioan Mircea Paşcu: Bună seara!

Realizator: Domnilor, cred că nu o puteam nimeri mai bine ca tematică, astăzi, o dată ce cu câteva ore în urmă ,la ora 14:50, fix, ora Bucureştiului, 7:50 ora locală, de la Cape Canaveral din Florida, SUA, cu o rachetă Atlas 5, s-a lansat misiunea americană spre Marte, cu Roverul Perseverance la bord, şi speră să ajungă acolo pe 18 februarie 2021. E a treia lansare în această lună, după Emiratele Unite şi China. Domnule Paşcu, aglomeraţie?/lcoman/atataru

Ioan Mircea Paşcu: Aglomeraţie, dar lucrurile astea cred că erau inevitabile, din moment ce aici pe Pământ am încetat să mai fim prieteni unii cu alţii şi am intrat fiecare într-o competiţie în care căutăm să câştigăm, deci, această confruntare, competiţie, între marile puteri, care s-a accentuat în ultima vreme, se proiectează acum în spaţiu.

Realizator: Domnule Mironov, Perseverance Roverul seamănă cu roboţelul Walle din desenul animat cu acelaşi nume câştigător de Oscar în 2008, a luat atunci Oscarul pentru cel mai bun film de animaţie şi a avut încă 4 nominalizări. A transmis şi mesaje pe Twitter din spaţiu. Cum e, din realitate în film, desene animate, sau invers?

Alexandru Mironov: Păi, uitaţi-vă, e un moment ireal. Euroatlantica în mod intenţionat şi-a ales un moment când americanii trimit o sondă în spaţiul cosmic. Ce noroc să aveţi! Ăsta e norocul jurnalistic să se întâmple asta. Şi asta se întâmplă la trei lansări către planeta Marte, deci, observaţi ce aglomeraţie e între noi şi vecina aflată la 55 de milioane de km. Pentru că întâi au trimis Emiratele Arabe Unite o sondă, care îşi va face datoria acolo când va ajunge, dar care pentru ei mai ales e importantă pentru că serbează 50 de ani de la înfiinţarea statului lor. Apoi au plecat chinezii, care merg încăpăţânaţi pe căile sale, ale cerului. Iar astăzi este o demonstraţie extraordinară, pentru că acest Perseverance are şi un nume special, pentru că Perseverance este cel care va căuta şi eu personal cred că va şi găsi viaţa acolo.

Realizator: Urme de viaţă.

Alexandru Mironov: Urme de viaţă acolo, microorganisme probabil, şi sper că, aşa cum spunea domnnul ministru Paşcu, ceea ce facem noi pe Pământ să nu se transfere la cei care se duc în ceruri./lcoman/atataru

Realizator: Și totuși, domnilor, nu degeaba am pus la "Euroatlantica", pentru că în ultima vreme este o discuție și o dispută despre resurse, resursele se protejează, se autoprotejează, sunt protejate, și în spațiu s-a vorbit despre acest lucru. Domnule Pașcu.

Ioan Mircea Paşcu: Da, acum, să știți că această competiție pentru resurse în afara planetei, pentru că planeta este finită și, ca atare, atâtea milioane de ani ele au pus aici pe pământ, noi de când am apărut am început să le exploatăm și acum ajungem spre capătul lor, ţările care sunt capabile să ajungă acolo au început această cercetare pentru resurse pe celelalte planete și problema care se va pune este de a le exploata acolo și de a le aduce aici pe pământ. Asta e o chestiune care va mai dura multă vreme, dar, să spunem așa, războiul geologilor, ca să îi dăm un nume, un nume cu care să știm cu cine avem de-a face, deja s-a declanșat, așa că...

Realizator: Domnilor, vă propun să ascultăm, cam în două minute, un material pe care l-a realizat colegul meu Laurențiu Văduva despre lansarea de astăzi.

Reporter: Dacă totul va merge bine, Roverul Perseverance va călători către Marte timp de aproape șapte luni și va asoliza în locația programată, craterul Jezero, la 18 februarie 2021. Roverul va fi activ cel puțin un an pe suprafața lui Marte, adică echivalentul a aproape doi ani tereștri, și va explora o veche deltă, a unui râu, în interiorul acestui crater, considerată una dintre cele mai potrivite locații pentru a căuta eventualele urme ale vieții pe Marte, deoarece savanții au motive întemeiate să creadă că acum peste 3 miliarde de ani această planetă avea o climă mai caldă și era acoperită de râuri și lacuri care au favorizat, cel puțin pe pământ, apariția microorganismelor. De dimensiunea unui automobil 4x4, robotul mobil Perseverance dispune și de un microelicopter, cu o greutate de numai cu 1,8 kg, care va încerca în premieră un zbor în atmosfera altei planete, atmosferă care pe Marte este de 100 de ori mai rarefiată decât cea de pe pământ. Elicopterul este foarte important, pentru că vehiculele spațiale nu pot parcurge decât câteva zeci de kilometri pe durata lor de viață și sunt vulnerabile la nisip și la relieful dificil. Și o altă premieră, Perseverance va preleva 30 de eșantioane de roci marțiene, care vor fi aduse pe pământ cel mai devreme în anul 2031. Dacă își va îndeplini cu bine misiunea, Perseverance va fi al cincilea robot mobil care reușește această călătorie din anul 1997. Toți acești roboți au fost americani. Lansarea robotului Perseverance este al treilea proiect în curs către planeta roșie. La 23 iulie China a lansat varianta sa de robot spațial mobil, care ar urma să ajungă pe Marte în luna mai 2021. Iar cu trei zile mai devreme către Marte a pornit prima misiune spațială arabă, cea a Emiratelor Arabe Unite. Cursa pentru explorarea planetei Marte a început în anul 1960. De atunci, au avut loc peste 40 de misiuni, din care doar jumătate au fost încununate de succes. În 1965 vehiculul american Mariner 4 a survolat în premieră planeta roșie, transmințând și fotografii. În 1969 sonda sovietică Mars 3 a aterizat în premieră pe Marte.

Realizator: Domnule Mironov erați optimist că vor fi descoperiri acolo care să revoluționeze într-un fel cunoașterea.

Alexandru Mironov: Rămân optimist în continuare, dar pentru că tema emisiunii este se va duce violența de la noi mai departe în spațiul cosmic, vreau să atrag atenția câtorva elemente. În primul rând că bugetul NASA s-a mărit. Al doilea că bugetul Armatei în Statele Unite a crescut imens. Se pare că bugetul Statelor Unite este egal cu suma tuturor bugetelor armatelor lumii în NASA. Al treilea, că, de curând, președintele Trump a declarat că nu mai ia în seamă ideile de legislație internațională cosmică, pentru că cine ajunge primul acela are drepturi. Or, asta deja ridică unele probleme foarte serioase, pentru că cel puțin pe Lună sunt mineralele de care va avea nevoie energetica de fuziune. Peste 20 de ani, cele mai multe centrale ale Pământului vor fi de fuziune nucleară și mineralele de care avem nevoie mai ales pe Lună se găsesc.

Realizator: Eu cred că domnul Trump a spus acele lucruri ținând cont și de niște incidente spațiale, dar vorbim vom vorbi despre ele mai încolo. Domnule Ioan Mircea Pașcu, ați fost în conducerea Europei, poate Europa să facă față acestui asalt?

Ioan Mircea Paşcu: Europa are câteva programe la care ține foarte mult și cărora le acordă atenție și care se referă la spațiul cosmic. Nu întâmplător ea este destul de prezentă, prin lansarea de sateliți, prin cercetare și așa mai departe. Deci, după părerea mea, Europa a intuit corect și la moment că este nevoie să ia în considerare această nouă dimensiune. Practic, există trei categorii, tradițional, trei categorii de forțe ale armatei: aer, apă și terestre, la care s-a adăugat și spațiul cibernetic și iată că acum se adaugă a cincea, respectiv, spațiul cosmic. Deci, lucrurile se îndreaptă în direcția asta, Europa a făcut pași în această chestiune, dar, până la urmă, cred că aici vom avea de discutat un timp până la efortul comun european de eforturi individuale ale țărilor europene și Franța este una dintre acestea care este foarte activă în domeniu.

Realizator: Păi, ați pomenit de Franța, dumneavoastră, să o ascultăm pe Daniela Coman, exact despre asta vorbește.

Reporter: Franța este principala putere spațială europeană, iar Europa este una dintre cele trei mari puteri spațiale mondiale, alături de Statele Unite și Rusia. Fie că este vorba de misiuni internaționale majore, de explorare a spațiului sau de programe de observare a Terrei, pentru a înțelege mai bine schimbările climatice, Franța joacă un rol decisiv în sectorul aerospațial european. Imdustria spațială franceză reprezintă 53% din cifra de afaceri consolidată a industriei spațiale europene, având o participare esențială la activitatea Agenției Spațiale Europene. Politica sa în acest domeniu se bazează pe Centrul Național de Studii Spațiale, pe laboratoarele de cercetare de renume mondial, pe rețeaua industrială de întreprinderi de înalt nivel tehnic și competitivitate, pe aeroportul spațial din Guiana Franceză. Nu trebuie uitată poziția și contribuția importantă a francezilor și la alte numeroase proiecte bilaterale și internaționale de explorare a spațiului cosmic. Acum un an, în cadrul unei întâlniri cu corespondenții străini acreditați la Paris, organizată cu ocazia deschiderii Salonului Internațional de Aeronautică Le Bourget - anul acesta evenimentul, programat în iunie, a fost desigur anulat, din cauza epidemiei -, directorul general al Centrului Național de Studii Spațiale din Franța, Lionel Suchet, enumera progresele cercetătorilor francezi în ceea ce privește dezvoltarea sateliților de telecomunicații, de observare a pământului și a climei, de apărare în producția de nanosateliți, în participarea la proiecte europene, precum racheta Ariane 6. Lionel Suchet a vorbit și despre cercetările pentru atingerea visurilor omenirii, proiectele Lună și Marte.

Lionel Suchet: În Franța există dintotdeauna multă voință politică de a dezvolta industria spațială. Iată, Centrul Național de Studii Spațiale a fost creat în 1961 și avem patru centre spațiale. În plus, am dezvoltat cooperării în toată lumea, desigur cea mai importantă este în cadrul Agenției Spațiale Europene, și de câte ori intră un nou actor pe această scenă ne creăm conexiuni, lucrăm cu Japonia, India, China, desigur Statele Unite și Rusia, cu Agenția israieliană avem o relație istorică. Toate sunt foarte importante pentru noi.

Reporter: Anul acesta ar fi trebuit să fie special pentru industria spațială eropeană. La 40 de ani de la prima sa variantă și 250 de zboruri în spațiu, racheta Ariane, ajunsă acum la nr. 6, folisită de europeni pentru a plasa sateliți pe orbită, ar fi trebuit să înlocuiască modelul mai vechi, însă epidemia de coronavirus a oprit mersul lumii întregi, iar zborul lui Ariane 6 a fost amânat pentru anul viitor. În laboratoarele Institutului de Cercetare al Armatei Franceze ONERA se lucrează intens la un avion hibrid denumit Dragon, care să funcționeze majoritar cu electricitate, un aparat nepoluant. Iar traversarea crizei sanitare a schimbat și prioritățile de investiții ale statului francez. Chiar săptămâna trecută s-a luat decizia de a opri extinderea Aeroportului Internațional Roissy Charles de Gaulle din nordul Parisului cu încă un terminal, un proiect de 9 miliarde de euro, cea mai mare parte a acestor bani fiind dirijați către dezvoltarea avionului hibrid cu hidrogen.

Realizator: Iată, domnule ministru Pașcu, deși pe toți, inclusiv pe francezi, i-a afectat pandemia, Franța încearcă să ducă steagul sus pentru Europa, inclusiv, cum spuneam la începutul emisiunii, prin transformarea armatei aerului în armata aerului și a spațiului, spunea doamna Florence Parly, revendicând dreptul Franței de a-și dezvolta mijloacele de autoapărare. Cum ați văzut dumneavoastră aceste lucruri, pentru că ați fost mai mulți ani membru al Parlamentului European, în desfășurare, în devenirea lor?

Ioan Mircea Paşcu: Lucrurile au evoluat, ca să spunem așa, relativ încet până la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană./eradu/atataru/ 2016 este anul care a marcat o accelerare a eforturilor în general pe linia de securitate şi apărare. Ele au fost întrerupte brusc de coronavirus, dar până anul trecut se discuta chiar ca următoarea comisie să aibă un comisar care să se ocupe de probleme de apărare. Acest comisar care ar fi trebuit să se ocupe de problemele de apărare, care până atunci figurau în portofoliul comisarului legat de industrie, comisarului pentru industrie, deci, aceste eforturi au fost oprite de coronavirus, dar discuţia era atunci ca acest om, acest comisar să aibă în responsabilitate şi în eforturile spaţiale ale UE, deci, exista o evoluţie logică, care, practic, a fost întreruptă de ce s-a întâmplat acum. Eu nu cred că ea a fost oprită, dar a fost întreruptă. Mai existau nişte semne. Noi am votat în Parlament, ultima reuniune, ultimul plen al vechiului Parlament a aprobat Fondul European de Apărare, în valoare de vreo 15 miliarde de euro. Acest fond urma să fie inclus în bugetul pentru perioada 21-26, numai că acest buget încă nu s-a votat, el trebuie votat până la sfârşitul anului, iar suma aceasta de 15 miliarde a ajuns în momentul de faţă undeva în jur de 6-8 miliarde. Deci, s-au redus foarte mult fondurile în această privinţă. Nu s-a constituit acel post de comisar cu probleme de apărare, problemele militare de apărare au rămas în continuare în portofoliul celui care se ocupă, comisarului care se ocupă de industrie şi întâmplător acesta este francez.

Realizator: Domnule Alexandru Mironov, din ce date aveţi dumneavoastră, că aţi discutat cu cei din lumea noastră de aici din ţară, România e conectată la ceva din această arie?

Alexandru Mironov: Eu cred că da şi în primul rând eu aş spune aşa, ascultându-l pe domnul Paşcu, că, dacă va fi nevoie de un comisar pentru spaţiul cosmic, România poate oferi cea mai potrivită persoană, pe Dumitru Dorin Prunariu, inginer de mare clasă, vorbitor de limbi străine, un om cunoscut în lumea întreagă.

Realizator: Şi care a zburat în Cosmos.

Alexandru Mironov: A zburat în Cosmos de 125 de ori, a ocolit pământul. Al doilea, aş vrea să subliniez că a existat o tentativă de tratat de jurisdicţie a spaţiului cosmic, pe care îl pusese la punct uncanadian pe nume Matei Mateescu Mate, e de origine română. Eu am avut privilegiul să-l cunosc, de la un moment dat, însă, de la această decizie a lui Trump, nu mai suntem siguri că acest tratat poate fi acceptat. Dar să mă întorc la miezul discuţiei noastre. Eu cred că sunt trei puncte la care trebuie să fim atenţi dacă vrem ca pacea să se ducă în spaţiul cosmic odată cu omenirea deşteaptă care pleacă spre Marte. În primul rând sateliţii, reţeuau de sateliţi - 975 în jurul Pământului - vii şi morţi, sunt 6 sateliţi în jurul planetei Marte, avem un satelit Cassini, care se învârte în jurul lui Saturn, şi o vreme am avut şi în jurul lui Jupiter un satelit, acesta este primul front, să zic aşa. Al doilea, Luna, al treilea, Marte. Luna, atrag atenţia că în 2023 şi 2027 chinezii vor construi primele două baze lunare. Se pare că UE aici, dacă Puiu Paşcu ştie mai mult, va interveni ca la un moment dat să pornească acţiunea Luna, dar, cu siguranţă, Eurocosmos gândeşte la o asemenea bază. Prin urmare, pe Lună va fi mare activitate.

Realizator: Şi oameni pe Lună, pe care i-a anunţat America, şi ei sigur o vor face. Sigur o vor face primii.

Alexandru Mironov: Repede vor fi oamenii pe Lună. Iar pe Marte e o poveste lungă, care de-abia a început. Am avut ocazia acum vreo zece ani să-l ascult pe Charles Bolden Jr., care conducea atunci NASA, spunând aşa, ne spunea jurnaliştilor de ştiinţă prezenţi, în sală la Dublin era asta, în 2031 un american pune piciorul pe Marte.

Realizator: Atunci, aţi văzut, şi Roverul. Aţi zis de sateliţi, despre mulţi sateliţi e vorba şi în corespondenţa lui Alexandru Belavschi, să-l ascultăm./lcoman/atataru

Reporter: Forțele aerospațiale și-au început activitatea la 1 august 2015 pentru ca peste două luni să fie angajate din plin în campania din Siria, unde, potrivit experților militari ruși, nouă structură integrată și-a demonstrat eficiența. Conform surselor publice, rolul forțelor aerospațiale este de a respinge agresiunile în spațiul aerian și cosmic, să apere principalele obiective terestre, militare și civile și să asigure distrugerea obiectivelor inamice cu ajutorul armelor convenționale și nucleare. O altă misiune este distrugerea ogivelor rachetelor balistice intercontinentale și furnizarea către comandamentul superior de informații veridice privind lansările de rachete. Ele au, de asemenea, rolul de a avertiza împotriva atacurilor cu rachete prin sistemul de monitorizare care include radare și satelițe. De astfel de sisteme dispun doar Rusia și Statele Unite, dar Moscova a anunțat că va ajuta China să realizeze un asemenea sistem. Forțele spațiale ca atare au fost înființate ca gen de armă în 2001. Conform acelorași surse publice, o misiune de bază a lor este monitorizarea obiectelor din spațiul cosmic și detectarea și respingerea amenințărilor la adresa Rusiei, în și din spațiul cosmic. De asemenea,.lansarea pe orbită a aparatelor spațiale, comanda și controlul grupărilor de sateliți militari și cu dublă destinație, menținerea în stare de funcționare a sateliților și infrastructurii de la sol. La sfârșitul anului trecut gruparea orbitală rusă număra aproximativ 130 de sateliți, din care două treimi militari. Anul trecut președintele Putin a anunțat intrarea în serviciu a primelor arme laser terestre, care, posibil, afirmă mediile de la Moscova, se pot folosi ca arme antisatelit. De asemenea, Statele Unite, Rusia, China, India și Israelul au testat cu succes rachete antisatelit cu bazare terestră sau navală. Anul acesta, Rusia și Statele Unite au convenit înființarea unui grup de lucru privind securitatea și prevenirea incidentelor militare în spațiul cosmic. Prima lui reuniune s-a desfășurat luni, la Viena, timp de peste 13 ore, în cadrul actualei runde de consultări bilaterale privind securitatea strategică. Partea rusă a numit acestei convorbiri cele mai serioase, aprofundate și concrete convorbi ruso-americane din ultimii zece ani. Conform Departamentului de Stat American au fost discutate punctele de vedere în legătură cu amenințările actuale și viitoare în spațiul cosmic, politicile, strategiile și doctrinele în domeniu, realizarea activităților spațiale în condiții de securitate. Cele două părți și-au confirmat interesul pentru continuarea acestui dialog, inclusiv în legătură cu îmbunătățirea comunicării în scopul reducerii riscului neînțelegerilor, prevenirii și gestionării incidentelor, ca și escaladării periculoase a situației. Săptămâna trecută, Statele Unite au acuzat Rusia că ar fi testat un aparat antisatelit, lansat pe orbită de un alt satelit, și au propus înființarea unei linii de comunicație directe în scopul prevenirii incidentelor în spațiul cosmic. Rusia a fi negat că ar fi fost un minisatelit antisatelit, respingând acuzațiile ca o încercare de a distrage atenția de la inițiativele sale împotriva militarizării spațiului cosmic și de la programelor americane și NATO privind desfășurarea de arme în spațiu.

Realizator: Iată, domnule Pașcu, și partea cealaltă.

Ioan Mircea Paşcu: Da, era firesc și mai există o categorie de aparate, să spunem așa, care sunt minisateliți, zboară mai jos, mai aproape de pământ și care sunt foarte greu de detectat și au o contribuție majoră în culegerea de informații și asigurarea supremației informaționale. Deci, nu ne referim numai la spațiul cosmic, dar ideea cred că pentru un timp de acum încolo nu vs există nici un fel de acord. Pe de altă parte, nici nu am avea ce să așteptăm un acord din moment ce numai câteva țări sunt capabile să ducă această competiție în spațiul cosmic. Dar bănuiesc că aceste aranjamente bilaterale ad-hoc vor domina. Adică, Statele Unite și Rusia vor discuta între ele, China va intra și ea în joc la un moment dat, și atunci se face un fel de club, cum era înainte clubul țărilor nucleare, de data asta va fi grupul țărilor spațiale, care realmente contează, că sunt și japonezi în spațiu, și alții, și așa mai departe, e adevărat, numai că dimensiunile prezenței în spațiu sunt mult mai ample în cazul acestor superputeri.

Realizator: Domnule Mironov, voi citi trei tweet-uri de la de la Roverul Perseverance și în 30 de secunde o să vă rog să comentați. Primul tweet la 15:48, deci o oră după lansare: "Zbor liber acum, după ce m-am separat de Centuar. Ce mai decolare! Mulțumesc /EU Launch/ și programului de lansare de la NASA". Puțin mai târziu: "Salutare din spațiu! Comunic cu echipa de la Jet Propulsion Laboratory ale NASA, care o să îmi țină companie pentru lunga călătorie". Și la trei ore de la decolare: "Sunt sănătos și în drum spre Marte, dar s-ar putea să fiu prea zgomotos pentru antenele de pe pământ, fiindcă eu sunt aproape, stațiile de la sol lucrează pentru a potrivi puterea semnalului meu, așa încât să pot comunica clar cu echipa mea". Comentați-le!

Alexandru Mironov: E vorbăreț foc, Perseverance, să zic așa, asta e prima. Al doilea, gândiți-vă că a pornit, ne așteptam la o performanță, dar e deja dincolo de ce depășește imaginația noastră pentru moment și un semnal că se schimbă, că poate această perioadă post-coronavirus schimbă până și spațiu cosmic, călătoriile noastre, drumurile noastre pe care le vom avea în spațiul cosmic. Vom fi în permanență în legătură prin Twitter. Apropo, atrag atenția că Twitter, Apple, Facebook, încă un al patrulea, sunt chemați acum la ordin, la Senatul american, luați la foc pentru că sunt prea puternici /.../

Realizator: Vom vorbi cu siguranță altădată, că se încheie emisiunea.

Alexandru Mironov: Eu am o singură întrebare: robotul ăsta poartă sau nu poartă mască?

Realizator: Ei, nu știu, dar seamănă sigur cu Oli. Domnule Ioan Mircea Pașcu, domnule Alexandru Mironov, vă mulțumesc frumos pentru participare. "Euroatlantica" la final. Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenția cu care, sper, ne-ați urmărit. Audiție plăcută în continuare la Radio România Actualități. Sunt Nicu Popescu, să auzim numai de bine!