Euroatlantica: Conferința de securitate de la Munchen

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 februarie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara. La microfon Nicu Popescu. În aria politico-militară şi diplomatică, zilele acestea atenția se îndreaptă către două cunoscute orașe europene, două metropole: Bruxelles și München. La Bruxelles, ieri și astăzi, reuniunea miniștrilor apărării din țările membre NATO; de astă-seară și până la sfârșitul săptămânii, Conferința pentru securitate de la München, în capitala bavareză fiind așteptați șefi de stat şi de guvern, miniștri, înalți demnitari militari, șefii unor mari instituții publice și private nu numai din Europa, ci de pe întreg mapamondul. Încercăm să descifrăm câteva din firele acestor reuniuni astă-seară.

ASCULTATI EUROATLANTICA LA SECTIUNEA PODCAST

În studio, lângă mine, se află domnul Iulian Fota, analist politico-militar, fost consilier prezidențial pentru probleme de apărare și securitate națională. Bună seara. Bine ați venit la Radio România Actualități!
Iulian Fota: Bună seara și mulțumesc frumos pentru invitaţie!
Realizator: Dacă nu mă înșel, domnule Fota, ați participat, anii trecuți, la ambele tipuri de reuniuni.
Iulian Fota: Da, de mai multe ori. La München, cel puțin cred că am fost cinci ani consecutiv, deci cunosc bine conferința, iar la NATO...
Realizator: Când erați la Bruxelles...
Iulian Fota: ... când am lucrat la NATO, am fost la 'jde de reuniuni, că am fost șeful secțiunii de apărare din Misiunea României pe lângă NATO și am mai participat ulterior cu diferite ocazii, fie însoțindu-l pe președintele Traian Băsescu, fie cu alte ocazii, deci sunt familiarizat bine și cu mediul de la NATO și cu Conferința de securitate de la München.
Realizator: Să începem cu Bruxellesul: Irak, Afganistan, situația de securitate din Orientul Mijlociu, din nordul Africii, postura întărită de descurajare și apărare, partajarea echitabila a responsabilităților, teme...
Iulian Fota: Și nu numai, inclusiv, înţeleg că s-a discutat de grupul de înțelepți specialiști care ar urma să evalueze viitorul politic al Alianței și.... Bun. Deci sunt... Da, agendă consistentă. Deci NATO organizează de două ori pe an reuniuni ale miniştilor apărării și ale miniştrilor de externe, de fapt primele sunt miniştrii de externe și după aceea urmează miniştrii apărării. Sunt reuniunile de lucru, sunt reuniunile care evaluează agenda Alianței, îndeplinirea obiectivelor, marile probleme, chestiuni noi apărute și în contextul ăsta, de exemplu Irakul a fost discutat pentru că, după toate acele evenimente legate de lichidarea generalului Suleimani şi după toată reacția autorităților irakiene față de această utilizare a forţei de către armata americană, ştiţi că NATO a fost obligat tocmai ca să protejeze viața soldaților proprii, să sisteze operațiunile în Irak și au apărut semnele de întrebare legate inclusiv de prezența americană și aliată pe teritoriul Irakului, deci apar tot timpul elemente noi și NATO trebuie să le ia în calcul să le discute.
Realizator: Au fost şi decizii... Iată ce ne spunea azi-dimineață ministrul român al apărării...
Iulian Fota: Reprezentantul nostru acolo.
Realizator: ... da, domnul Ciucă, într-un interviu pe care ni l-a acordat în cursul acestei dimineți.
Nicolae Ciucă: Au fost luate decizii, prin care, etapizat, misiunea NATO din Irak, pe baza invitației autorităților irakiene, să poată să preia, în primă instanță, parte din misiunile de instruire ale coaliției și, de asemenea, ulterior să continue să analizeze și să identifice noi oportunități, prin care să contribuie la procesul de stabilitate și pace în această țară, bineînțeles, cu sprijinul autorităților irakiene. Referitor la Afganistan, au fost elemente prin care s-a asumat ca NATO să continue să sprijine eforturile de pace ale Statelor Unite ale Americii și, de asemenea, să contribuie la partea aceasta de întărire a discuţiilor şi negocierilor intra-afgane, căutând să determine gruparea talibană să se așeze și să continue negocierile împreună cu Statele Unite și cu celelalte țări care şi-au oferit sprijinul pentru acest demers.
Iulian Fota: Vă daţi seama cum e să ai un ministru al apărării care a fost în Afganistan ca militar...
Realizator: Şi în Irak.
Iulian Fota: Şi în Irak, ştie ce înseamnă Afganistanul şi ştie ce înseamnă Irakul. Din teren, cu o carieră militară prestigioasă şi foarte apreciat internaţional pe chestiunea asta, şi ulterior, ocupă postul de ministru al apărării, deci dintr-odată argumentele domniei sale capătă altă greutate, pentru că toţi ceilalţi din jurul mesei ştiu că omul ăsta făcut Afganistanul sau Irakul pe teren, nu citind telegramele şi informările, cum probabil că fac sau au făcut o parte din cei care au participat la astfel de reuniuni./denisse
Realizator: Să deslușim Irakul, deci transferarea într-un fel a unor responsabilități către localnici.
Iulian Fota: Bun. E o problemă complicată aici și e într-un fel aceeași problemă, NATO are aceeaşi problemă şi în Irak și în Afganistan. NATO, cel puțin în Afganistan, este implicat puternic de optsprezece ani. Implicarea NATO în Irak este ceva mai firavă. Ştim bine că o parte din țările membre nu au fost de acord inițial și implicarea s-a produs mai târziu, dar, totuși, prezența militară occidentală, că, indiferent că vorbim de eticheta asta, NATO, sau vorbim de prezența militară occidentală sub alte forme, Occidentul este prezent în Irak, așa cum este prezent și în Afganistan, de foarte mult timp și atunci, evident, foarte multe state și în primul rând Statele Unite vor ca totuși această prezență să fie restructurată, să fie micșorată, din tot felul de motive. Pe de altă parte, și zona e un pic diferită față de ce am avut în trecut și datorită unor influențe, unele dintre ele nu neapărat pozitive, cel puțin dintr-o perspectivă occidentală, nici atmosfera în teren nu mai e atât de bună ca altădată. Şi, ca atare, eu cred că aici e un proces pe care ambele părți îl cam doresc, respectiv acela al unei ajustări a acestei prezențe, și, pe de altă parte, această prezență și tot aceste efort pe care Occidentul trebuie să îl facă trebuie să fie tot mai bine pliat pe nevoile autorităților locale sau nevoile autorităților naționale, atât în Irak, și Afganistan. Să nu uităm că în Afganistan este deja un proces de negocieri și se speră într-un proces de pace între talibani și restul afganilor, dar bineînțeles că au loc în același timp discuții și între americani și talibani. Deci, scopul acestor discuții este inclusiv să permită restrângerea, reducerea prezenței militare americane acolo și dacă americani îşi vor diminua prezența militară, evident că același lucru cred că îl vom face și noi. Deci, sunt lucruri sensibile, lucruri complicate, lucruri care au propria miză și evident că e nevoie ca, pe lângă miniştrii de externe și miniștrii apărării, că ei gestionează oamenii din teren, să fie acolo şi să discute toate aceste chestiuni. Şi aici aş mai spune un lucru: este foarte bine că ministrul Ciucă este foarte activ, pentru că, știţi ce se întâmplă? Cel puțin așa cum am văzut eu un pic lucrurile. Datorită unei instabilităţi politice, datorită faptului că într-o vreme schimbam miniștrii apărării la câteva luni, am avut sentimentul că România un pic s-a decuplat sau a pierdut ceva contact cu NATO. Şi acum a un ministru al apărării care are un background militar absolut superb, este foarte credibil din punct de vedere profesional și bine că încearcă să recupereze acestor relativă pierdere de influenţă pe care România a avut-o în ultimii ani.
Realizator: Să ne uităm spre Afganistan. Eram împreună aici şi ascultam știrea referitoare la Afganistan, la discuțiile și la necesitatea, până la urmă, a unui acord de stabilizare și de pace în acea ţară, unde noi avem foarte mulți militari. Cum cum să înțelegem acest sprijin pe care toată lumea l-a dat eforturilor americane pentru procesul de pace și reafirmarea obiectivului misiunii NATO "Resolute Suport", de întărire a forțelor de securitate afgane? La ce să ne așteptăm în viitor, în condițiile în care se discută și de încetarea, într-un, fel a ostilităților?
Iulian Fota: Din punct de vedere militar sau politico-militar, nu văd la ce ne-am mai putea aștepta. Repet, tendința spre care mergem este aceea de reducere și chiar și de restructurare sau reorganizare a acestor misiuni. Lucrul spectaculos ar fi să obținem acorduri stabile de durată lungă între talibani și restul afganilor și, bineînțeles, între talibani şi Statele Unite. Un semn bun e deja, dar, vedeți, vorbim de câteva... parcă şapte zile, spunea ministrul Ciucă, de încetare a focului. Vrem să avem 700 de zile sau 7.000... adică vrem să ne ducem într-o zonă în care se iese din paradigma asta conflictuală militară în care, din păcate, mor oamenii şi de o parte și de alta și intrăm într-o paradigmă politică, care permite mult mai bine reconstrucția Afganistanului decât această confruntare. Altfel, nu mă aştept... Să fiu sincer, eu cred că Afganistanul, în momentul ăsta, ținând cont de toate celelalte probleme, și se vede - o să discutăm München-ul -, nu mai este o temă atât de boldită, atât de importantă pe agenda occidentală, pentru că au apărut multe alte subiecte mult mai sensibile, mult mai delicate, apropo de Libia, Irak ş.a.m.d., și eu cred că Occidentul treibuie... Ziua e de 24 de ore și toți politicienii, toți factorii de decizie, în aceleași 24 de ore trebuie să rezolve toate aceste probleme. Când apar probleme noi, inevitabil, iei timp de la unele mai vechi, mai ales de la cele mai vechi. Pentru că, să nu uităm, armata americană și noi ceilalți suntem în Afganistan de optsprezece ani./dstanesc/sdm2
Realizator: Da, dar sunt acolo nu că au vrut şi...
Iulian Fota: Nu, nu. Ne-am dus acolo să combatem terorimul, în primul rând, să-l prindem pe Bin Laden, lucrurile s-au rezolvat, ulterior a fost o chestie, dacă vreţi, umanitară, să dăm o mână de ajutor în reconstrucţia acelei ţări, pentru că, până la urmă, poporul merita şi merită o viaţă mai bună. Lucrurile merg greu şi nu întodeauna au mers înainte, au fost şi perioade de regres, pentru că, din păcate, unii au mult mai multă predilecţie pentru confruntate şi pentru a pune mâna pe armă decât a pune mâna pe un tractor sau pe un strung şi a face ceva productiv. Afganistanul, până la urmă, are un specific al său şi etnic şi cultural, dar cam asta este situaţia.
Realizator: Aţi pomenit de München, să trecem spre München, deci la câteva sunte de metri de Marienplatz şi alte câteva sute de metri de Gara Centrală din München se află "Bayerischer Hof", un hotel de 5 stele...
Iulian Fota: Un hotel cam mititel, că ăsta-i farmecul conferinţei, lumea este înghesuită la conferinţa asta...
Realizator: Deşi a fost mulţi ani cel mai mare din Europa în perioada celor două războaie şi este faimos "Bayerischer Hof"...
Iulian Fota: Foarte cochet...
Realizator: ... găzduirea Conferinţei de Securitate, de la München, anul acesta a 56-a ediţie şi întodeauna cu multă lume. Să-l ascutăm pe Vlad Drăghicescu şi, apoi, comentăm inclusiv participările.
Reporter: Vlad Drăghicescu - La fel ca în fiecare an, începână din 1963, participanţii la Conferinţa de Securitate de la München îşi vor prezenta propriile perspective asupra evoluţiei securităţii globale. Cel mai important forum din lume dedicat politicii internaţionale de securitate va fi găzduit, la fel ca în 2019, de Hotelul "Bayerischer Hof", unde sunt aşteptaţi aproximativ 30 de şefi de stat, 70 de miniştri de externe şi ai apărării, precum şi un număr mare de oameni politici şi jurnalişti. Conferinţa este privită ca o continuare a forumului economic de la Davos, desfăşurat în ianuarie, unde în centrul atenţiei stau provocările economice. Într-un interviu acordat ziarului "Tagesspiegel", directorul Conferinţei de Securitate, diplomatul de carieră Wolfgang Ischinger, în vârstă de 73 de ani, fost ambasador al Germaniei în Statele Unite şi Marea Britanie, a menţionat erodarea încrederii la nivelul politicii internaţionale drept una dintre provocările principale la adresa securităţii mondiale. Reuniunea din capitala Bavariei consemnează anul acesta şi câteva premiere: vineri, evenimentul va fi deschis de preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care va susţine pentru prima oară în această calitate, o cuvântare la Conferinţa de Securitate, la care social-democratul a participat, totuşi, în mod frecvent, în calitate de ministru federal de externe; o altă premieră este participarea preşedintelui francez Emmanuel Macron la Conferinţa de Securitate. Potrivit presei germane, liderul de la Paris va fi unul dintre vorbitorii principali la reuniune. În mod surpinzător, cancelarul federal Angela Merkel va absenta anul acesta de la conferinţă, fapt confirmat de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, fără alte precizări. De menţionat ar fi, că tot pentru prima oară, la reuniunea din capitala Bavariei, va sosi şi un reprezentat al conducerii din Coreea de Nord. Potrivit lui Wolfgang Ischinger, este vorba despre Kim Song-Jong, ministrul adjunct al afacerilor externe. Statele Unite vor fi reprezentate la conferinţă de secretarul de stat Mike Pompeo, secretarul apărării Mark Esper şi de şefa Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi, o critică vehmentă a preşedintelui Donald Trump.
Realizator: Domnule Fota, aţi fost acolo...
Iulian Fota: Conferinţa asta este de fapt trei conferinţe într-una singură, sau, în fine, este o conferinţă pe trei dimensiuni. Este dimensiunea principală, conferinţa, întâlnirea în general în medie sunte 500 de factori de decizie din zona de securitate - apărare prezenţi în cele trei zile de conferinţă. Este un număr impresonant. Deci, să ai trei zile într-un hotel relativ mitiel şi atmosfera asta de înghesiuală dă o dimensiune umană, dacă vreţi, pentru că toată lumea se ciocneşte de toată lume şi ca să poţi să discuţi cu un omolog, trebuie să te dai 2 metri, 5 metri mai în stânga, mai în dreapta, să te bagi într-un colţ şi în cei 5 ani cât am fost la München, am văzut nişte faze absolut memorabile, să-l vezi pe ministrul de externe a Rusiei şuşotind cu ministrul de de externe al nu ştiu cărei ţări europene într-un colţ şi în partea celalaltă fost secretar general al NATO discutând cu actualul secretar general al NATO, adică, efectiv, este, dincolo de ceea ce vedem pe televiziuni şi pe site-urile de ştiri, este o atmosteră unică şi mi-a plăcut la nebunie participarea. Acuma, deci este acest aspect, vizibil. Doi, este aspectul mai puţin vizibil, sunt negocierile, care au loc în aceste zile. Deci, vă daţi seama, dacă toţi oamenii ăştia sunt acolo trei zile, este foarte uşor pentru ei şi pentru asta este hotelul, să se retragă într-o cameră de hotel şi să discute, şi asta am făcut şi noi, eu am fost acolo şi cu preşedintele României, am fost acolo şi însoţinu-l pe ministru de externe. Şi noi, pe perioada celor două zile jumate sau trei zile de conferinţă, profitam şi ne întâlneam, în funcţie de agenda bilaterală, cu ministrul de externe al unor altor ţări, cu alte personalităţi, cu oficialităţi americane, pentru că acest individ din Coreea de Nord, un ministru adjunct de externe, n-a venit pentru conferinţă./eendrefy
În perioada asta el are acolo stabilite niște întâlniri cu reprezentanții țărilor importante, că or fi americani, că or fi ruşi, nu şti, şi în liniște, discret, ascuns de paravanul conferinței, vor avea loc toate aceste reuniuni. Şi, trei, conferința de la an la an a adoptat o dimensiune publică din ce în ce mai vizibilă. Au dat drumul, de exemplu, ei au și o componentă de tineri lideri, şi în timpul conferinței un grup de tineri lideri selectat pe anumite criterii participă și are acces la conferințe; deja am văzut și în program, că m-am uitat un picuț la programul de anul ăsta, au mai multe dezbateri, paneluri deschise pentru studenți, pentru public, care, pur şi simplu, dacă vrea să vină publicul bavarez să asiste, e binevenit, ceea ce iarăşi, pentru că securitatea e pentru cetățean şi chiar și politica asta sensibilă şi cu multe secrete de securitate națională trebui să te străduieşti să o faci cât poți de publică. Deci München de fapt este un complex de activități, toate înghesuite în acest hotel și în aceste două zile jumate.
Realizator: Domnule Fota, la evenimentul de lansare a Conferinței de la München, desfășurat zilele trecute la Berlin, ambasadorul Ischinger spunea că tema principala a raportului de securitate 2020 e dezoccidentalizarea. Ce înseamnă pentru lume dacă Occidentul lasă scena altora? - a fost una din întrebările pe care le-a lansat.
Iulian Fota: Haideți Ce înseamnă de fapt această dezoccidentalizare? Vedeți, Occidentul și conceptul de Occident din acest moment este atacat și din interior, din interiorul societății occidentale, și din exterior. Doamna Le Pen, acum vreo câțiva ani de zile, promitea într-o campanie electorală, și nu sunt mulți, cred că vreo 4, că dacă câștigă alegerile scoate Franța din NATO. Păi eu nu cred că există altă instituție mai occidentală, a Occidentului, decât Alianța Nord-Atlantică. Or, doamna Le Pen are o cu totul altă viziune vizavi de cum ar trebui Franța să se miște. Așa cum am avut Brexitul. Deci Brexitul este tot o formă, dacă vreți, de contestare, că cealaltă formă de exprimare a occiddentului este Uniunea Europeană. Ori când tu te extragi din Uniunea Europeană, deci apelezi la Brexit, e clar că conteşti un filon de gândire care a fost valabil important timp de, avem cred că 60 de ani de existență a Uniunii Europene. Deci Uniunea Europeană e contestată și din interior, și sunt mai multe zone de contestare, şi pe economic, şi pe social, ca să nu nmai vorbesc de politic, dar e contestată şi din afară. E contestată de Rusia - care a făcut două războaie în Marea Neagră ca să oprească extinderea Occidentului în Marea Neagră, e contestată de China - care vrea Asia pentru asiatici și care vrea o cu totul altă modalitate de raportare la relațiile internaționale și nu contestă globalizarea, dar vrea să îi dea niște accente chinezești acestei globalizări. Sunt alte state mai mici, Iranul, de exemplu, sau tot felul de organizaţii gen Boko Haram și Statul Islamic și al-Qaeda care contestă. Deci într-un moment de contestare și într-un moment în care parțial acestei contestări dau și rezultate, e clar că asistăm la o dezoccidentalizare. Şi mai este un element care trebuie luat în calcul: altădată Occidentul dominan copios lumea. Acum 50 de ani America reprezenta jumătate din economia globală sau mondială, cum era la vremea respectivă, că nu se prea se folosea global. Astăzi a crescut China, a crescut India, au crescut multe alte state din punct economic, și toate state neoccidentale. Uitați-vă la G20. Păi gândiţi-vă, am plecat de la G7, care era grupul statelor occidentale industrializate, şi ne-am dus la G20, unde cred că două treimi din membrii lui G20 sunt statele neoccidentale. Dintr-o dată ponderea Occidentului în G20 s-a diminuat. Deci această dezoccidentalizare este şi o evoluţie naturală a faptului că restul planetei, și cuvântul ăsta 'rest' chiar e folosit ca şi concept contrapus Vestului, a crescut, s-a dezvoltat economic, se dezvoltă tehnologic. Discuția cu Huaweiul de ce credeți că o avem? Pentru că e dezoccidentalizare. Nu numai firmele occidentale produc aparatură de comunicație 5G. Şi China produce aparatură, e o alternativă și nu cea mai sigură se pare și atunci normal că toate... Deci ideea asta de a discuta de dezoccidentalizarea este puternică, este binevenită - eu am scris despre dezoocidentalizare acum vreo 4 - 5 ani, pentru că fenomenul era deja vizibil, se vedea, acum l-au acceptat și politic, că ăsta este de fapt în mesajul. Şi vom vedea ce înseamnă chestia asta pentru politica de securitate a statelor membre. Doar un minut - Germania anunța astăzi că nu va cumpăra decât armament german produs de firme germane ca o formă de renaţionalizare, dacă vreți, a politicii pe zona de securitate națională și, după părerea mea, asta e tot o reacție, dacă vreți, de adaptare la această dezoccidentalizare.
Realizator: A fost o chestiune interesantă în timpul lansării conferinței, la Berlin, s-a făcut și un un sondaj printre participanți, au fost vreo 300 de persoane, și publicul din sală cunoscător bineînțeles, a fost mai puțin pesimist cu privire la capacitatea statelor occidentale de a-şi modela propriu viitor. Chestiune interesantă, pentru că.../amirea
Iulian Fota: Eu sunt ceva mai frământat şi mai pesimit. Nu ştiu de ce e atât de optimist publicul din sală, ar fi interesant să ne spună, să vedem ce argumente au, dar uitaţi-vă, de exemplu, în ce criză complicată internă se află Germania în acest moment. Doamna Merkel nu a fost acolo, pentru că dânsa are o problemă mult mai mare şi nu are ce spune. Germania este într-un punct critic al evoluţiei sale din ultimii ani.
Realizator: Se duce preşedintele, totuşi, adică e reprezentat...
Iulian Fota: Da, Steinmeier are o postură onorifică, lumea vrea... pentru că elementul forte este cancelarul, dar cancelarul în momentul ăsta are o dublă problemă: are o problemă în partidul domniei sale, că CDU e într-o criză de leadership şi criza de leadership creează criză de leadership la nivel cancelarial. Dacă nu ştii care e preşedintele CDU-ului, care are în continuare mandatul politic să guverneze Germania, de unde ştii cine va fi cancelar? Că doamna Merkel a anunţat că din 2021 nu va mai /.../
Realizator: Se retrage.
Iulian Fota: Deci... în fine, iar ameninţările sunt multiple, se suprapun, toate aceste transformări epocale prin care noi trecem, care nu sunt numai geopolitice, sunt şi economice, sunt şi tehnologice, mediul a devenit o problemă de securitate naţională. Combinarea acestora pe mine mă face să fiu mult mai îngrijorat şi mai preocupat şi ăsta e un lucru care trebuie priceput bine în România. Vremurile bune, că de fapt întrebarea e 'ok, toate lucrurile astea ce sunt pentru noi ca ţară?' Vremurile bune de care România a avut parte din plin din '90 până prin 2014-2015, s-au terminat. Toate evoluţiile mari pe care noi le vedem în momentul ăsta sunt evoluţii negative sau relativ negative, defavorabile României, și asta ne spune că noi trăim deja într-o epocă periculoasă pentru noi, o epocă cu amenințări sporite, cu pericole bine conturate și de aia poate și joacă asta cu țara ar trebui să înceteze, dar, din păcate, în incultura lor, politicienii nu prea înțeleg relațiile astea internaționale.
Realizator: La conferința de la München, astăzi, am aflat că va merge și primul ministru și ministrul de externe...
Iulian Fota: În sfârşit.
Realizator: ... şi știam că va merge ministrul apărării și dimineață ne spunea și cu idei merge acolo domnul Ciucă. Să-l ascultăm.
Nicolae Ciucă: Relevanța este dată de importanța liderilor care participă la această activitate, pentru că se dezbat teme care vizează securitatea și măsurile pe care le întrevăd fiecare dintre ţările participante, astfel încât să poată să determine stabilitate și securitate în zonele afectate de conflict. Poziția noastră este legată de ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre și cea a Balcanilor în tot ceea ce înseamnă spațiu de responsabilitate al Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, căutând să ne agregăm împreună cu aliații noștri, cu țările membre ale Uniunii Europene, la toate demersurile care urmează să fie agreate pentru a găsi încă o dată soluții de pace și stabilitate.
Realizator: Vor fi voci importante acolo, în premiră...
Iulian Fota: Sunt 35 de şefi de stat și de guvern, inclusiv pentru prima dată, dacă nu mă înșel, că eu nu îmi aduc aminte de prezenţă africană pe vremea mea cel puțin, pentru prima dată sunt și trei șefi de state africane, ceea ce îți arată și creșterea interesului occidental pentru Africa, un alt mare subiect...
Realizator: Şi în premieră, domnul Macron, vine şi și premierul canadian Justin Trudeau, adică...
Iulian Fota: Nu ştiu dacă domnul Macron e în premieră aici.../.../ E vedeta... putem spune altceva şi aici: pentru că nu participă domnul Trump, pentru că nu este doamna cancelarl Merkel acolo, din perspectivă occidentală nici ... cred că nici Boris Johnson, dacă nu mă înșel, nu e, dintr-o perspectivă occidentală, e vedeta occident... e cel mai relevant, important, mai ales că e și după o perioadă în care s-a tot jucat cu vorbele domnul preşedinte Macron apropo de NATO, care e în moarte cerebrală. Adică lumea îl așteaptă, a creat un orizont de așteptare, Deci eu cunosc conferința și să știți că nu numai preşedintele Macron. Preşedintele Sarkozy făcea o întreagă regie ca să creeze un orizont de așteptare în conferință, ca atunci când va veni, lumea să fie foarte atentă la ce spune. Asta e, cum să spun, sunt tactici din apanajul fiecărei personalități politice care încearcă să-şi joace celebritatea cum poate.
Realizator: Sunteţi optimist cu privire la ce se va spune acolo?
Iulian Fota: Nu e o epocă bună. Anul ăsta nu mă aștept să se simplifice vreo sau să se rezolve vreo problemă importantă complicată.
Realizator: Să așteptăm cu interes ce se va mai spune, Noi am prefigurat /.../ în emisiunea de astăzi...
Iulian Fota: Asta clar, şi contează ce spune ei acolo şi pentru noi, în mod direct.
Realizator: Doamnelor şi domnilor, vă vom ține la curent cu ce se întâmplă la München în programele noastre de știri și în emisiunile specializate. Domnule Fota, vă mulțumesc pentru participare...
Iulian Fota: Cu mare plăcere.
Realizator: Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine.