Dimensiunea europeană a apărării împotriva dezastrelor

Ediţia Euroatlantica din 27 februarie - Dimensiunea europeană a apărării împotriva dezastrelor.

Uniunea Europeană pregăteşte o forţă de reacţie rapidă pentru apărarea împotriva dezastrelor. Se discută în Parlamentul European inclusiv despre crearea unor forţe naţionale specializate pentru anumite tipuri de intervenţii cum ar fi de exemplu cutremurele, indundaţiile, accidentele chimice. Potrivit europarlamentarului Marian Jean Marinescu în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, IGSU România dispune de personal calificat capabil sa execute orice misiune dar se confruntă cu mari probleme logistice. Euroatlantica din 26 februarie subiniază că apărarea externă ar trebui să înceapă din interior, cu apărarea civilă atât în ce priveşte România cât şi Uniunea Europeană. Tehnica de intervenţie a IGSU România este depăşită în proporţie de 86% şi în mare parte este bună de casat.

Bun găsit vă spune Radu Dobriţoiu, la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica", dedicată astăzi unui subiect special: apărarea europeană împotriva dezastrelor. Tema coincide şi cu aniversarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Se împlinesc 77 de ani de când Regele Carol al II-lea, prin Înalt Decret Regal, a aprobat, în anul 1933, Regulamentul apărării contra atacurilor aeriene, ca o necesitate a protejării populaţiei civile, rezultată în urma efectelor devastatoare ale primului război mondial, constituind actul de naştere al protecţiei civile în România. De precizat că ISU a realizat progrese semnificative în ultimii cinci ani de modernizare, de adaptare la noile cerinţe şi în ultima perioadă, de armonizare cu structurile similare din NATO şi UE. Invitaţi în această seară în studio - ofiţerul de relaţii publice al IGSU, căpitanul Alin Maghiar. Bună seara!
Alin Maghiar: Bună seara!
Realizator: Şi căpitanul Petre Vlad, specializat în relaţiile internaţionale ale ISU. Bună seara.
Petre Vlad: Bună seara.
Realizator: Vom asculta şi un interviu pe care l-am realizat astăzi, cu europarlamentarul PD-L Marian Jean Marinescu. Domnia sa nu a putut intra în direct în legătură cu noi, pentru că la această oră, se află în avion. Dar pentru început, dle căpitan Alin Maghiar, vă rog să vă referiţi la istoricul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, instituţie aniversată la 28 februarie.

Alin Maghiar: Istoria Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este o istorie de scurtă durată. Noi ne-am înfiinţat în 2004, prin unificarea a două mari structuri, Corpul Pompierilor Militari şi Inspectoratul General al Protecţiei Civile. Astăzi, după cum spuneaţi şi dumneavoastră mai devreme, aniversăm în avans Ziua Protecţiei Civile...

Realizator: Marcată pe 28.
Alin Maghiar: Pe 28 februarie. Ce este de remarcat, că în 1939, la foarte puţin timp după înfiinţarea regulamentului, după aprobarea regulamentului apărării pasive în contraatacurile aeriene, a apărut Legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă. Din acest moment a început dezvoltarea acestei structuri, a structurii de protecţie civilă, cu diferitele...

Realizator: Compartimente, structuri.
Alin Maghiar: Denumiri care le-a avut de-a lungul timpului, s-a pornit de la apărare antiaeriană, apărare pasivă, apărare civilă şi s-a ajuns la protecţie civilă. Ca să fac un salt mai rapid peste diferitele etape în care... prin care a trecut apărarea civilă, aş vrea să mai punctez doar înfiinţarea, în anul 1951, a Centrului de Instrucţie al Apărării Pasive, cel care a devenit mai târziu Şcoala de Aplicaţii pentru Protecţie Civilă de la Ciolpani. Apoi, în 1977, după 1977, de fapt, în 1978, a apărut Legea nr 2, care reglementa...

Realizator: A fost nevoie de un şoc pentru a...
Alin Maghiar: Care restructura puţin partea de apărare civilă şi o mare schimbare, apoi, a avut loc în anul 2000, când apărarea, protecţia civilă, a trecut de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne.

Realizator: Ştiu, pentru că am acoperit o perioadă acest domeniu, fiind acreditat la Ministerul Apărării. De altfel, referindu-ne şi apropiindu-ne de istoria recentă, ultimii cinci ani sunt foarte importanţi. ISU s-a modernizat semnificativ şi a devenit o adevărată structură în sistemul naţional de apărare. Dintr-o instituţie definită de paradigma formelor fără fond, iată, astăzi auzim aproape în fiecare zi, şi cu ajutorul presei, de activităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, atât în ce-i priveşte pe pompieri sau SMURD, sau... Sunteţi peste tot în ţară, aveţi o activitate neîntreruptă şi foarte importantă pentru protecţia internă, pentru protecţia populaţiei. Ce ne puteţi spune despre aceşti ultimi cinci ani?
Alin Maghiar: Evoluţia în ultimii cinci ani a fost - vă daţi seama, la început, în 2005, o structură nouă, două structuri care trebuiau să conlucreze. Armonizarea legislaţiei a fost un lucru foarte important, atât pe plan intern cât şi pe plan extern. La ora actuală, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din punct de vedere legislativ, este armonizat cu legislaţia europeană. În continuare, se fac demersuri pentru modernizarea legislaţiei existente şi pentru remedierea micilor deficienţe, acolo unde apar. De asemenea, se fac eforturi însemnate pentru modernizarea tehnicii de intervenţie şi a echipamentului.

Realizator: O să discutăm despre asta, pentru că eu cred că aici e problema cea mai mare la ISU. Dar înainte de a trece la dimensiunea europeană şi la această temă a apărării împotriva dezastrelor, vă propun să ascultăm prima parte a interviului pe care l-am realizat cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu, interviu editat de colega mea, Monalisa Sorescu. Cum se derulează armonizarea legislativă în acest domeniu complex al situaţiilor de urgenţă? Europarlamentarul Marian Jean Marinescu.

Marian Jean Marinescu: Se fac paşi destul de mari. Dacă în martie 2008, Comisia Europeană a adoptat o comunicare referitoare la acest subiect, acum a repetat acest lucru. Chiar ieri s-au aprobat în Colegiul Comisarilor alte două comunicări referitoare la acest subiect. Lucrurile evoluează destul de repede, iar Parlamentul European susţine foarte mult demersurile Comisiei. Se pleacă, bineînţeles, de la faptul că dezastrele pot fi şi în mai multe state membre şi trebuie neapărat să se creeze un mecanism, atât de prevedere a acestor dezastre, cât şi de înlăturare a efectelor dezastrelor, cu schimburi de bune practici şi apoi, cu soluţiile pentru prevenirea şi pentru înlăturarea lor. Realizator: Care sunt principalele deosebiri între acest serviciu, această armă din România - mă refer la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - şi structurile similare din Europa, din ce cunoaşteţi? Marian Jean Marinescu: Vă pot spune un lucru: am fost chiar a treia zi după cutremurul din Italia, chiar în zonă, acolo, la L'Aquila, şi am văzut cum arătau forţele de intervenţie. Eu cred că diferenţa între alte forţe... Am văzut-o pe cea italiană, dar cred că lucrurile sunt similare, probabil, în Europa. Diferenţa între noi şi aceste forţe constă în echipare, atât pentru oameni, cât şi ca tehnică. Acolo am văzut o echipare deosebită, extrem de bună. Oamenii erau echipaţi, în primul rând, ei personal, foarte bine, pentru a putea face faţă la orice situaţie. Totul, totul era al instituţiei similare din Italia, de intervenţie în caz de urgenţă. Cred că aici este diferenţa. Realizator: Cu alte cuvinte, probleme de natură logistică, în cea mai mare parte. Cunoaşteţi destul de bine acest domeniu, pentru că aţi fost şi prefect. Care credeţi că sunt, pe lângă aceste probleme logistice, punctele sensibile ale ISU, în comparaţie cu alte state din UE? Marian Jean Marinescu: Noi cred că ar trebui să acoperim tot teritoriul ţării cu hărţi de risc, pentru diverse situaţii; pentru inundaţii, pentru - eu ştiu? - cutremur, pentru căderi de zăpadă masive. Aceste hărţi de risc te ajută să încerci să aduci măsuri de prevenire, pregătite în caz că se întâmplă aşa ceva şi să nu existe efecte şi apoi, te ajută, bineînţeles, şi în momentul în care execuţi intervenţia, pentru că ştii exact despre ce este vorba. Se încearcă să se acopere prin bani europeni - bineînţeles, parţial, nu se poate total - elaborarea acestor hărţi de risc, pentru că s-a văzut că există dezastre care nu ţin cont de graniţele care există acum între state.

Realizator: Aşadar, domnule căpitan Petre Vlad, dezastrele nu ţin cont de graniţele dintre state - spunea europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Cum îşi planifică operaţiile ISU din această perspectivă, cum se relaţionează cu statele din UE şi cu ţările vecine?
Petre Vlad: Principalele direcţii de acţiune ale ISGU, pe linie de relaţii internaţionale, sunt reprezentate, în primul rând, de întărirea relaţiilor bilaterale de cooperare, în primul rând cu statele vecine, având exemplu acorduri încheiate la nivel guvernamental cu Bulgaria, cu Moldova, cu Ungaria, având acorduri semnate cu Turcia, Franţa şi în curs de derulare cu Italia, Serbia, Ucraina. Avem protocoale de colaborare cu Germania - landurile Renania-Palatinat, Hessa sau Hessen şi Baden-Würtemberg; de asemenea, cooperare cu Marea Britanie şi, bineînţeles, nu putem uita de cooperarea în cadrul Uniunii Europene - vorbim aici de mecanismul european de protecţie civilă - şi pe linie NATO.

Realizator: Foarte important, dacă puteţi să vă referiţi şi la partea practică a acestor cooperări.
Petre Vlad: În cadrul mecanismului comunitar de protecţie civilă există un program de pregătire care implică cursuri de pregătire, organizare de exerciţii comune, precum şi un sistem european de schimb de experţi din statele participante. Specialiştii GSU participă la programul de pregătire a experţilor, participă activ la exerciţii de management a situaţiilor de urgenţă organizate la nivel comunitar sub auspiciile acestui mecanism. Am participat până acum în două exerciţii importante - Eutacom, în 2006, în Bulgaria şi Eucolex, în 2005, în Polonia, cu echipe - şi cu observatori, în exerciţii desfăşurate în Austria, în Franţa, în Suedia şi Norvegia şi în Olanda.

Realizator: Ce a reprezentat integrarea în NATO şi apoi în Uniunea Europeană pentru ISU?
Petre Vlad: Integrarea pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a reprezentat o oportunitate de a coopera cu specialişti în domeniu din statele vecine şi statele membre ale acestor organizaţii şi, de asemenea, un prilej de a desfăşura acest schimb de experienţă practic, în teren, prin desfăşurări de exerciţii internaţionale. Pot menţiona dintre acestea ultimele două exerciţii internaţionale, în care România, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a participat, ca beneficiar, ca iniţiator al acestor proiecte, unul dintre ele s-a desfăşurat în 2008, atât în Ungaria, cât şi în România - şi vorbim aici de efectele transfrontaliere ale unor dezastre naturale şi de curând, în 2009, am desfăşurat exerciţiul EuDanubius, care s-a desfăşurat în zona Giurgiu, având ca scenariu un cutremur de proporţii mari.

Vă reamintim că ne puteţi asculta online pe Internet, la adresa RomâniaActualităţi.ro. Invitaţi în această seară în studio, ofiţerii Alin Maghiar şi Petre Vlad, de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Regia de emisie este asigurată în această seară de Irina Iosif şi Mariana Băjenaru. Vă propun, domnule căpitan Alin Maghiar, domnule căpitan Petre Vlad, să ascultăm în continuare cea de-a doua parte a interviului pe care l-am realizat cu europarlamentarul Jean Marian Marinescu.

Marian Jean Marinescu: Există posibilitatea să se poată accesa Fondul de solidaritate, de exemplu, sau Fondul de dezvoltare regională, dar Fondul de solidaritate, în primul rând - şi acuma există o propunere de moţiune în Parlamentul European pentru dezastrul din Madeira. Şi au mai fost, pentru incendiile din Grecia, din vara trecută şi din anul trecut. Deci există această posibilitate. Şi bineînţeles, relaţiile de colaborare dintre instituţiile de acelaşi fel din statele membre. De aceea Parlamentul a insistat foarte mult şi se îndreaptă în această direcţie, pentru a se dezvolta o forţă europeană de intervenţie rapidă. Dacă se fac forţe specializate în diverse puncte ale Europei, unele pe cutremure, altele pe inundaţii, care pot interveni foarte repede, atunci pot fi atât economii... Realizator: Cât şi eficienţă. Marian Jean Marinescu: Cât şi, bineînţeles, eficienţă, pentru că acele forţe le echipezi la cel mai înalt nivel. Realizator: În ce priveşte iniţiativele regionale, cu care ţări riverane ar trebui România să îşi dezvolte colaborarea pentru intervenţia conjugată, comună, în situaţia unor dezastre naturale? Marian Jean Marinescu: În principiu, cu toate ţările vecine, pentru că avem posibilitatea, să zicem - Doamne fereşte, bineînţeles, de dezastre - în special inundaţii şi evenimente neaşteptate în Republica Moldova, pe Prut, cu Ungaria... Realizator: Pe Tisa. Marian Jean Marinescu: Ce înseamnă bazinul Tisa, Mureş şi Crişuri... Realizator: Cu Ucraina. Marian Jean Marinescu: Cu Ucraina, la fel şi cu Bulgaria, pentru că este Dunărea şi e clar că putem avea probleme, le-am şi avut, de altfel, chiar dacă ei la inundaţii nu au foarte mari probleme, pentru că aşa este geografia terenului./ab/ds/ Cu Bulgaria trebuie iarăşi colaborare pentru cutremure, pentru că există acea linie pe care se poate propaga un cutremur din Vrancea şi ştiţi că acolo mai este şi o problemă, se încearcă chiar a se construi o centrală atomică, ceea ce noi am mai avut câteva intervenţii în Parlamentul European, pentru că UE a dat avizul într-o zonă totuşi seismică. Pentru cei care poate nu ştiu unde este Belene, este pe partea cealaltă de Dunăre, de Zimnicea, care, dacă mai ţineţi minte, în 1977 a avut mari probleme la cutremur... Realizator: În mare parte, oraşul a fost distrus atunci, da. Marian Jean Marinescu: Exact. Este pe aceeaşi linie. Deci, aici cred că trebuie să existe colaborare între instituţiile de acelaşi fel din România şi din ţările vecine.
Realizator: Iată, aşadar, vrem, nu vrem, se pare că până la urmă vecinii noştri bulgari vor construi acea centrală nuclear-electrică vizavi de Zimnicea, într-o zonă cu un grad de risc seismic ridicat. Ce ne puteţi spune de colaborarea cu Bulgaria pe această temă?
Petre Vlad: Cu Bulgaria, instituţia naţională de management a situaţiilor de urgenţă, încă din anul 1996, de când a fost semnat acordul la nivel guvernamental privind protecţia civilă, putem spune că a fost o cooperare destul de fructuoasă, ea s-a accentuat mai ales în ultima perioadă prin participarea la activităţi comune. După cum v-am spus, participăm la exerciţii comune, a fost organizat chiar pe această problematică a urgenţelor nucleare un exerciţiu anul acesta, un exerciţiu de cooperare la nivel bilateral şi în continuare participăm cu proiecte comune la nivel de graniţă, pe frontieră.

Realizator: Tot în aceeaşi marjă a nuclearului, dar din altă perspectivă, să spunem cea a bombelor murdare, o dată cu amplasarea elementelor din sistemul antirachetă american pe teritoriul României, este posibil să crească riscul de a avea atacuri în interior, atacuri cu asemenea bombe murdare, radioactive. Cât de pregătit este Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru astfel de evenimente izolate şi foarte rare până acum, dar care pot fi anticipate datorită, iată, terorismului care a devenit o ameninţare nu numai la nivel european, ci şi la nivel mondial?
Alin Maghiar: Colegii mei sunt pregătiţi să intervină în orice situaţie, indiferent că este vorba despre un atac terorist punctual în limita competenţelor noastre de gestionare a situaţiei. Din păcate, exact cum spuneam şi mai devreme, ceea ce ducem lipsă... lipsa este lipsa echipamentelor specifice, lipsa echipamentelor individuale şi nu în ultimul rând, lipsa autospecialelor de orice fel.

Realizator: NBC ar trebui aici...
Alin Maghiar: Nu numai NBC. Dacă stăm să ne gândim că la nivel naţional 86% din tehnica noastră de intervenţie, indiferent pe ce domeniu este, este depăşită atât moral, cât şi fizic. Sunt autospeciale bune de casat.

Realizator: Spunea domnul europarlamentar Marian Jean Marinescu, diferenţa faţă de structurile similare dinUE, diferenţa constă în logistică, în echipament.
Alin Maghiar: În logistică, da. Cu toate că se fac eforturi foarte mari pentru achiziţionarea de tehnică şi achiziţionarea de echipamente specifice de protecţie individuală, este un proces de lungă durată, este un proces destul de greu, pentru că în primul rând autospecialele sunt foarte scumpe. Indiferent că sunt autospeciale pentru cercetare, CBRN, sau autospeciale de stins incendii. cele mai ieftine autospeciale pe care le avem în dotare sunt ambulanţele, dar şi acestea sunt cumpărate de Ministerul Sănătăţii şi noi le folosim în cadrul unui protocol pentru echipajele SMURD la nivel naţional. De fapt, acestea sunt şi cele mai noi autospeciale pe care le avem în dotare.

Realizator: Se pare că s-a insistat foarte mult în ce priveşte capacitatea de apărare a României în exteriorul graniţelor şi de apărare a frontierelor, uitându-se de fapt că în primul rând trebuie să ne apărăm aici, pe noi, în interiorul ţării. De fapt, pornim cu această apărare de la protecţia civilă, de la protecţia populaţiei, de la protecţia ţării, a românilor şi după aceea cred că ar trebui să trecem la următoarea etapă. Iată că, din păcate, sunt probleme de logistică şi trebuie semnalate şi subliniate şi cine poate să audă să audă, trebuie să ne apărăm, să fim capabili să ne apărăm împotriva dezastrelor. Iată că, din păcate, sunt probleme de logistică şi trebuie semnalate şi subliniate şi cine poate să audă să audă, trebuie să ne apărăm, să fim capabili să ne apărăm împotriva dezastrelor. Vorbea dl Marian Jean Marinescu despre o hartă a potenţialelor riscuri, necesară şi pentru România.
Alin Maghiar: Există asemenea hărţi a potenţialelor riscuri la nivelul fiecărui judeţ, problema cea mai mare este de a putea preveni în timp util producerea anumitor tipuri de evenimente. Nu mă refer aici la evenimentele de genul inundaţii, dezastre ş.a.m.d., pentru că în orice moment, în orice punct poate să apară o ploaie torenţială, cu 50-60 de litri pe metrul pătrat, şi care poate să depăşească capacităţile de acumulare sau de retenţie a apei pe anumite puncte. Realizator: Şi acolo se intervine punctual. Alin Maghiar: Acolo se intervine punctual.

Realizator: Că se ştie că există acest pericol.
Alin Maghiar: Există acest pericol.
Realizator: Sau cum vorbeam de Cernavodă sau cum vorbeam de Zimnicea şi zona seismică Vrancea.
Alin Maghiar: Haideţi să ne referim la evenimentele din ultimele două luni. Problema, de exemplu, chiar dacă nu o gestionează IGS sută la sută, problema înzăpezirilor, sunt drumuri care sunt perpendicular pe direcţia de bătaie a vântului. Automat acolo, se ştiu, sunt zone, câteva zone, care sunt predispuse, în cazul unui viscol de o anumită intensitate, să se producă înzăpeziri.

Realizator: Şi ISU are nevoie de drumuri ca să intervină.
Alin Maghiar: Şi noi avem nevoie de drumuri, SMURD, incendii ş.a.m.d. Vă dau un exemplu: în cursul zilei de ieri, colegii de la ISU Dâmboviţa au avut o misiune foarte grea, au avut un incendiu în comuna Pucheni, comuna Puncheni care are drumul de acces de o săptămână impracticabil, din cauza unei alunecări de teren. Asta este doar o mică problemă. Problemele pot să apară nu neapărat din cauza unei alunecări sau din cauza unei înzăpeziri, cât din cauza lipsei anumitor drumuri de acces spre anumite zone, incendii de vegetaţie uscată, incendii de pădure etc.

Realizator: Înţeleg. Ne îndreptăm tot spre dl căpitan Petre Vlad, relaţii internaţionale pentru ISU. Vorbea europarlamentarul Marian Jean Marinescu despre o forţă europeană de intervenţie rapidă.
Petre Vlad: Da. Aceasta este o iniţiativă, consider că precursorul acestei iniţiative îl reprezintă tot o iniţiativă a Parlamentului European de a aloca anumite resurse financiare pentru, să zicem, închirierea sau pregătirea anumitor tipuri de forţe pentru a fi disponibile să intervină atunci când este necesar, la nivel european şi nu numai. Vă pot da un exemplu, pe perioada verii, având în vedere intensitatea din ultimii ani a incendiilor de pădure care au afectat sudul Europei, a fost instituită o forţă europeană de răspuns în caz de incendii forestiere, care a fost pregătită să intervină atunci când a fost solicitată.

Realizator: Să ne referim şi la un alt subiect, ISU, Ministerul Apărării Naţionale, dle Alin Maghiar cum funcţionează această cooperare, dacă nu mă înşel chiar astăzi Ministerul Apărării Naţionale a sprijinit SMURD, punând la dispoziţie o aeronavă AN-26 pentru a transporta de urgenţă un copil de un an şi unul de două săptămâni.
Alin Maghiar: Colaborarea cu Ministerul Apărării este o colaborare foarte bună şi cuprinde mai multe domenii. Unul dintre domeniile importante este transportul medical de urgenţă. În cazul în care o aeronavă, un elicopter al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului de Interne nu poate să răspundă unei solicitări, automat colegii de la Ministerul Apărării Naţionale, dacă au posibilitatea, ne ajută, trebuie salvată viaţa unui om. Dar cred că în domeniul acesta ar putea să vă spună şi colegul meu despre o iniţiativă mai veche, în care ei sunt semnatarii şi noi suntem cei care participăm.

Realizator: Foarte scurt.
Petre Vlad: Foarte pe scurt. La nivel sud-est european există procesul reuniunilor miniştrilor apărării din sud-estul Europei.

Realizator: "Euroatlantica" la final. Invitaţi în această seară au fost ofiţerii Alin Maghiar şi Petre Vlad, de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Preluare text RADOR, producător Nicu Popescu, realizator Radu Dobriţoiu.