Conceptul apărării Uniunii Europene şi coordonarea cu NATO

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Noile eforturi ale Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării au condus în aceste zile, la decizia înfiinţării unui centru pentru planificarea şi coordonarea misiunilor militare. Intenţia principală vizează îmbunătăţirea capacităţii de reacţie cu o consolidare a colaborării cu NATO. Această problematică reprezintă şi subiectul prezentei ediţii "Euroatlantica", la scurt timp după Consiliul de Afaceri Externe, în formatul miniştrilor apărării şi de externe din statele membre ale Uniunii Europene. Invitatul ediţiei este generalul-locotenent în retragere Alexandru Grumaz, analist militar. Vom avea în emisiune coreposndenţe din Amsterdam şi Washington. Vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta Euroatlantica. Tema ediţiei: „Conceptul apărării Uniunii Europene şi coordonarea cu NATO”. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bun venit la Radio România Actualităţi.

Alexandru Grumaz: Bună seara şi vă mulţumesc de invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, în această săptămână, miniştrii de externe şi ai apărării din Uniunea Europeană au anunţat sprijinul tuturor statelor membre pentru consolidarea dimensiunii de securitate şi apărare a Uniunii Europene, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă în domeniul planificării apărării, identificării unor modalităţi mai coerente de gestionare a misiunilor militare cu mandat neexecutiv şi avansării planului de dezvoltare a capabilităţilor. Un proiect amplu, domnule general.

Alexandru Grumaz: Da, după Conferinţa de securitate de la München, statele Uniunii Europene au fost tot mai convinse că ar trebui să pună în comun o armată proprie, care să fie un pilon al alianţei transatlantice. atenţie, deci un pilon al alianţei transatlantice, un fundament pentru structura NATO. De aici, eu cred că va continua noua arhitectură de securitate, dar şi cea economică, care este protejată de prima. Că vor fi cercuri concentrice, că va fi o Europă cu mai multe viteze, asta este mai puţin important. Europa nu va funcţiona bine până nu va fi o Europă federativă. Germania, după cum ştim, a fost mult timp reticentă la ideea Europei cu mai multe viteze, dar a cedat la începutul lunii februarie, în Malta. La Paris, ca şi la Berlin, scenariul preferat din cele cinci propuse de Jean-Claude Juncker în cartea sa albă este cel de-al treilea, cu Europa cu mai multe viteze. Dar această Europă... trebuie să acceptăm faptul că în această Europă lanţul de crize şi conflicte din vecinătatea apropiată a Europei reprezintă o nouă normalitate. Deci aceste lucruri sunt, au devenit o normalitate: imigraţia, Ucraina... tot ce se întâmplă în jurul acestei periferii este devenită deja normalitate. Şi statele din vecinătatea estică, cele care au acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, şi-au pierdut treptat motivaţia - vedem Moldova, vedem Ucraina, deoarece beneficiile care au fost promise pentru aceste state nu s-au concretizat.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, dar şi, să spunem, într-un barometru al încrederii în România, iată, Alianţa Nord-Atlantică nu şi-a pierdut foaret mult din încrederea românilor.
Alexandru Grumaz: Aici, e clar, România are experienţă atât în negocierile cu vecinătatea estică - şi noi suntem implicaţi în programul de sprijin al Ucrainei, prin protocoalele semnate pe atacurile cibernetice, pe rezolvarea atacurilor cibernetice -, dar şi în Balcanii de Vest şi în Orientul Mijlociu, unde foarte mulţi din cei care sunt în conducerea statelor din acea zonă au făcut studiile în România, ori înainte de '90, ori după '90. Şi astfel încât eforturile Uniunii Europene, dacă România şi-ar propune acest lucru, de a negocia toate aceste probleme din jurul ei, ar putea transfera problemele în programe regionale concrete. Deci dintr-un program bilateral s-ar putea transforma în teme subregionale, subsecvente particularităţii acestei vecinătăţi din care facem şi noi parte, pe subiecte cum ar fi energia sau migraţia, de exemplu.

Radu Dobriţoiu: Pe acest palier al apărării şi securităţii Uniunii Europene România poate veni cu plusvaloare şi se poate prezenta mai bine, şi ştim foarte bine, decât cu ceea ce înseamnă palierul economic, palierul social în interiorul Uniunii Europene? Iată, poate fi un moment pentru România de a se impune în această dorinţă a Uniunii Europene de a consolida palierul securităţii şi apărării?
Alexandru Grumaz: Vedeţi dumneavoastră, trebuie spus că, în general, vorbim de Uniunea Europeană şi de o forţă militară a Uniunii Europene. Ea e plecată undeva din 1988, de la o discuţie dintre Mitterrand şi Kohl, când au făcut pentru prima dată Eurocorpul. Deci, atunci s-au găsit şi metode şi mijloace şi ţările din jur s-au unit în această structură.
Radu Dobriţoiu: A urmat Eurofor-ul. Avem, pe de altă parte, şi o colaborare de nivel mare unitate comună între Franţa şi Marea Britanie.

Alexandru Grumaz: În ultimul timp, toate acestea s-au aranjat în parteneriate bilaterale pe care România le-a semnat cu unele state şi, de asemenea, acel concept de Smart Defense, prin care România participă la programe...

Radu Dobriţoiu: Pooling & Sharing.

Alexandru Grumaz: Pooling & Sharing. De asemenea, avem opt programe în 36 de programe din cele 170 şi ceva în conceptul de Smart Defense. Problema Europei este că membrele Uniunii, în afară de Danemarca care nu aparţine Agenţiei Europene de Apărare, au investit foarte mult în echipamente militare, vreo 35 de miliarde de euro, dar mulţi din membrii Uniunii Europene preferă fabricile proprii de armament şi muniţie. 80% din aceste achiziţii din domeniul apărării vin din resursă naţională, deci nu sunt puse la un loc şi se creează. Şi am să vă explic de ce nu e bine chestiunea aceasta. De exemplu, trupele europene folosesc 17 tipuri diferite de tancuri, comparativ cu un singur sistem american. Deci americanii folosesc Abrams-ul. Europenii folosesc 17 tipuri de tancuri... Vă daţi seama ce logistică impresionantă este...

Radu Dobriţoiu: Şi muniţia e ediferită.

Alexandru Grumaz: Nu, muniţia e aceeaşi, dar logistica este diferită pentru fiecare din acestea. Europenii operează 27 de sisteme de obuziere, americanii au numai două şi cel mai vehiculat e Paladin-ul, care este şi în România, la ora actuală. De asemenea, europenii folosesc 29 de tipuri de distrugătoare şi fregate, iar americanii, doar patru. Deci este o logistică impresionantă. Cum să faci o armată europeană cu o logistică care, practic, e mai mare decât ceea ce pui în teren din punct de vedere al echipamentului.

Radu Dobriţoiu: Trusa de scule dintr-o ţară nu se potriveşte...

Alexandru Grumaz: Nu se potriveşte cu trusa de scule din cealaltă. Bun, astea sunt alte... Francezii au încercat o iniţiativă pe această linie pentru alimentarea în zbor şi vor să modernizeze avioanele pe care le au, împreună cu francezii.

Radu Dobriţoiu: S-a văzut în Libia, pentru că au avut probleme mari şi dacă nu erau SUA, nu ar fi reuşit să susţină inclusiv britanicii loviturile aeriene din acea perioadă.

Alexandru Grumaz: Revenind la ceea ce aţi spus prima dată, vedeţi, când preşedintele american, Trump, a spus: "America first", europenii nu trebuie să se îndoiască de faptul că Trump va şi face ce a spus. deci tot programul lui va fi un program pe care îl va pune în aplicare. Aici apare o problemă: pentru ca NATO să devină o alianţă puternică şi respectată, Europa trebuie să-şi construiască această armată pilot în jurul acestui stâlp de coeziune care este NATO. Deci, putme să facem o armată europeană în condiţiile în care avem această armată pilot în jur. Şi după cum am sesizat, după recentele discuţii bilaterale şi cele de la Bruxelles, cu miniştrii apărării şi miniştrii de externe, vedem că Germania este... această armată europeană va fi, de fapt, o grefă pe armata germană. Deja sunt memorandumurile semnate între România şi Germania şi Cheia şi Germania, în care noi vom pune câte o brigadă, şi cehii şi...

Radu Dobriţoiu: România va pune la dispoziţie o întreagă brigadă sau alături de Cehia?

Alexandru Grumaz: Nu, Cehia va pune şi ea o astfel de...

Radu Dobriţoiu: De unde, domnule general? Da, bun, sunt rotite în teatrele de operaţii, dar ele nu sunt brigăzi de sine stătătoare.

Alexandru Grumaz: Haideţi să vă spun de ce. Noi avem pentru NATO forţe puse la dispoziţia Alianţei şi avem forţe care sunt destinate altor misiuni în afară de cele ale Alianţei. Deci asta va fi Brigada 81 Mecanizată...
Radu Dobriţoiu: De la Bistriţa.

Alexandru Grumaz: De la Bistriţa, da. Zona este foarte importantă pentru că...
Radu Dobriţoiu: E prima brigadă care a fost operaţionalizată de NATO şi, bineînteles, o parte dintre batalioanele de acolo au participat la misiuni externe.
Alexandru Grumaz: De fapt, Brigada 81 provine din Regimentul de Infanterie 81 al Comandamentului Teritorial Sibiu, înfiinţat în 29 ianuarie 1919 şi transformat ulterior în 1968 în Regimentul 223 Mecanizat. Deci această brigadă are în jurul teatrului de operaţii de unde este localizată brigada are mai multe...

Radu Dobriţoiu: Ştiu, la Dej...

Alexandru Grumaz: Are la Dej, la Năsăud, la Turda, mă rog, la Podul Bârgăului...
Radu Dobriţoiu: Ştim foarte bine... garnizoana este foarte extinsă cu foarte multe unităţi: antiaeriană, infanterie...
Alexandru Grumaz: Are inclusiv aeroport internaţional la Someşeni. Deci spuneam aşa: Brigada 81 Mecanizată din România, de asemenea, Brigada 4 de Reacţie Rapidă a Cehiei, Diviza 10 de Blindate şi Divizia de Reacţie Rapidă din Germania - deci două divizii.

Radu Dobriţoiu: Uniunea Europeană doreşte o îmbunătăţire a capacităţii de reacţie rapidă cu forţe militare, aşa cum am amintit acum, domnule general, un pachet complex pentru apărare, cu foarte multe domenii, cu 40 de propuneri de la securitate cibernetică până la apărare maritimă. Pentru euroatlantica transmite de la Amsterdam Claudia Marcu.

Reporter: Uniunea Europeană îşi continuă implementarea strategiei globale pentru securitate şi apărare, aşa cum s-a hotărât la summitul din septembrie 2016 de la Bratislava. Într-o întâlnire comună care a avut loc la începutul săptămânii, miniştrii europeni de externe şi cei ai apărării au făcut noi paşi inprocesul de consolidare a apărării comune. La nivelul Serviciului european de acţiune externă se va înfiinţa un Centru pentru planificare militară şi coordonare a misiunilor militare care nu au caracter executiv. Este una din măsurile prin care se doreşte îmbunătăţirea capacităţii Uniunii Europene de a reacţiona mai rapid şi mai eficient. În acest moment, Uniunea Europeană are trei astfel de misiuni: în Somalia, Africa centrală şi Mali. Consolidarea colaborării cu NATO este unul din pilonii de bază ai pachetului complex pentru apărare la care lucrează acum Uniunea Europeană. Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, crearea unui fond european pentru apărare, creşterea investiţiilor în cercetare în domeniul apărării şi chiar consolidarea pieţei interne în domeniul apărării. Liderii europeni şi NATO au adoptat deja o listă de 40 de propuneri concrete n şapte arii de colaborare, de la securitate cibernetică până la apărare maritimă. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a salutat toate eforturile Europei în domeniul apărării şi mai ales faptul că, după mulţi ani de tăieri bugetare, statele membre au înţeles că trebuie să îşi mărească investiţiile în apărare.
Radu Dobriţoiu: Domnule generalAlexandru Grumaz, iată, acum, printre cele mai importante misiuni ale forţelor europene sunt în Somalia, Africa Centrală, Mali. Mai degrabă interesele Franţei sunt acolo prezente.

Alexandru Grumaz: Da, Germania şi Franţa, care se remarcă la ora actuală în Uniune ca "mica alianţă" şi cei care vor decide elementele esenţiale ale structurii viitoarei Uniuni Europene, arhitecturii viitoarei Uniuni Europene, vă reamintesc că la anul facem 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, şi această reuniune care a avut loc acum între cei patru preşinţi, Italia, Germania, Franţa şi Spania, la Versailles, are o semnificaţie aparte, pentru că acolo s-a decis această Europă cu mai multe viteze.
Radu Dobriţoiu: Rămâne de văzut dacă se va întâmpla aşa.

Alexandru Grumaz: François Hollande spunea aşa şi îmi permit să-l citez: câteva ţări ar putea merge mai repede şi mai puternic, fără ca restul să fie îndepărtate, dar fără ca altele să se poată opune. Această decizie este deja luată; ceea ce discutăm noi acum sunt discuţii la o cafea.
Radu Dobriţoiu: La un ceai mai bine.

Alexandru Grumaz: La un ceai, mai degrabă, da, că am un ceai în faţă. Aceste discuţii sunt, fără doar şi poate, să vedem cum armonizăm şi cum devenim... România cum îşi mai impune punctul de vedere în cadrul acestor discuţii. Şi de-asta am spus că noi putem deveni un negociator în partea estică cu ameninţările /.../

Radu Dobriţoiu: Un actor important în zonă.

Alexandru Grumaz: Un actor important în zona aceasta, pentru că Brexit-ul şi alegerea lui trump au deschis o cutie a Pandorei geopolitice.

Radu Dobriţoiu: Vedem acum şi în fosta Iugoslavie... din nou probleme în Kosovo, din nou probleme în Balcani, nu atât de mari, dar totuşi ne îngrijorează. Sunt, totuşi, probleme care sunt în interiorul spaţiului, oicumenei bătrânului continent.

Alexandru Grumaz: Domnule Dobriţoiu, dumneavoastră sunteţi un reporter de front şi aţi fost pe froturile deschise în Irak şi Afganistan.

Radu Dobriţoiu: Am fost şi în Kosovo.

Alexandru Grumaz: Vreau să vă spun că cei care au câştigat în războiul rece sunt, de fapt, est-europenii şi europenii centrali. Deci, ei au câştigat, practic. Tocmai această regiune este cea care în Uniunea Europeană şi în NATO a câştigat după războiul rece, cea care a adus, practic, câştigurile şi vă aduceţi aminte că Donald Rumsfeld, fostul secretar al apărării, vorbea de noua Europă. Eu vreau să vă spun un lucru puţin sesizat de... şi nu vreau să fiu interpretat într-un anumit fel: acum o săptămână sau două, s-a produs o vizită extrem de importantă, din punctul meu de vedere, la Washington a generalului Ciucă, despre care puţină lume a vorbit. este primul comandant militar din Europa cu care s-a purtat o discuţie, exceptându-l pe Falcon de la englezi, care a fost împreună cu May acolo şi au discutat despre viitorul alianţei NATO, este primul comandant militar care merge la Washington, la invitaţia preşedintelui Comitetului întrunit al şefilor Statelor Majore, generalul Dunford. Este un semnal extrem de important pentru cine vrea să-l înţeleagă. Deci Pentagonul are o mare ncredere în armata română.

Radu Dobriţoiu: Şi n-a fost o vizită de două zile, a fost o vizită ce a durat...
Alexandru Grumaz: A fost o vizită cu primire la Pentagon, o vizită foarte importantă, în opinia mea. Nu vreau să discut ceea ce s-a petrecut...

Radu Dobriţoiu: În mare, s-a discutat despre pregătirea militarilor români, despre tehnică de luptă, probabil, despre elemente foarte importante atât pentru România, dar şi pentru SUA, din perspectiva reprezentată de România pentru interesele americane.

Alexandru Grumaz: Eu acum să vă spun sincer, America n-are niciun interes să lase estul Europei sub influenţa Rusiei... şi centrul, pentru că, altfel, n-ar fi trimis o brigadă şi ar fi dat o finanţare de 3,4 miliarde pentru această desfăşurare de forţe în flancul estic.

Radu Dobriţoiu: Şi intenţionează să mai desfăşoare o brigadă, vom vedea acest lucru pentru că avem o corespondenţă din SUA. SUA intenţionează să desfăşoare mai mulţi militari în Europa pentru a răspunde rapid la ameninţări emergente. Pentru prima dată, în faţa Congresului SUA, s-a confirmat ieri încălcarea de către Rusia a Tratatului forţelor nucleare cu rază de medie de acţiune prin amplasarea unui sistem balistic în afara zonelor stabilite. Din SUA transmite Doina Saiciuc.

Reporter: O decizie a armatei americane care explorează acum locaţii în Germania pentru potenţiala desfăşurare a mai multor soldaţi în Europa ar avea sigur nevoie de aprobarea preşedintelui Trump, care a cerut creşterea bugetului apărării, în vreme ce a subliniat, în acelaşi timp, dorinţa unor relaţii mai strânse şi mai bune cu Rusia. Şeful Asciaţiei armatei SUA, generalul Carter Ham, a recomandat Pentagonului, într-o analiză în revista Defense One, să ia în considerare relocarea unei a treia brigăzi în Europa întrucât mediul global de securitate s-a schimbat şi nu mai este clar acum dacă armata americană are capacitatea de a desfăşura suficient de rapid forţe terestre care să înfrângă ameninţări emergente. Ieri, într-o audiere în Comitetul pentru serviciile armate al Camerei Reprezentanţilor, adjunctul şefului Marilor State Majore reunite, generalul Paul Selva, a acuzat Rusia că a desfăşurat o rachetă de croazieră cu lansarea la sol, încălcând Tratatul forţelor nucleare cu rază medie de acţiune şi a acuzat, în acelaşi timp, că Moscova are intenţia de a ameninţa instalaţiile americane din Europa ca şi teritoriul NATO.A fost prima confirmare publică a încălcării tratatului de către Moscova în faţa membrilor Congresului, dintre care unii au cerut Administraţiei Trump să se asigure că forţele nucleare ale Statelor Unite din Europa sunt gata de acţiune. Generalul Selva a adăugat că nu există nici un semnal că Rusia ar avea vreo intenţie să revină la respectarea tratatului. Pe de altă parte, se aşteaptă ca preşedintele Trump să-l numească pe Richard Grenell ambasador al Statelor Unite la NATO. Grenell l-a lăudat anul trecut pe preşedintele Trump pentru a fi ameninţat că Statele Unite vor ieşi din NATO, numind comentariile o tactică inteligentă de negociere. El a adăugat, însă, imediat, că ar fi vorba despre reformarea NATO şi nu despre a scăpa de NATO. Este omul de afaceri Donald Trump, care arată că ştie cum să reformeze.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, colega mea Doina Saiciuc amintea despre posibila desfăşurare pentru încă o brigadă americană în Europa, o a treia.

Alexandru Grumaz: Ştiţi foarte bine că necesarul pentru această zonă este de şapte brigăzi, după toate studiile făcute de companii care au avut această misiune, să analizeze modul în care forţele sunt repartizate de o parte şi de alta a graniţei, iar Rusia şi-a mărit efectivele în zona de graniţă, şi-a desfăşurat sisteme de antiacces şi acces din aer pentru forţele pe care le prevăd ca fiind în faţa lor. Deci, aceste sisteme, plus sistemele de rachete Iskander-M, plus sistemele de rachete cu rază intermediară, deci nerespectarea tratatului semnat în 1987 mi se pare...

Radu Dobriţoiu: Sau '86...

Alexandru Grumaz: '86... între Ronald Reagan şi Gorbaciov. Deci, toate acestea... acum, bineînţeles, SUA are nişte obiective foarte clare, în nici un caz nu doreşte o apropiere a UE de Rusia şi realizarea unui spaţiu economic care să se întindă de la Lisabona până la Vladivostok. De asemenea, eliminarea NATO ar însemna pentru America o pierdere a controlului strategic al Euro-Asiei. Brzezinski spunea chestia asta, îmi cer scuze, şi cu asta închei, ar însemna sfârşitul participării SUA la jocul de şah de pe tabla euro-asiatică. Deci, aceste lucruri nu se pot întâmpla, sunt declaraţii... declaraţiile au fost făcute la un moment, într-o campanie electorală şi s-a terminat campania.

Radu Dobriţoiu: Şi au fost reluate recent, când s-a subliniat că Statele Unite s-au impus în Europa, în primul rând, prin Alianţa Nord-Atlantică. Este un lucru foarte important acesta. Şi tot ce s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial, inclusiv cu construirea NATO şi chiar şi planul Marshall, a venit tot de peste Ocean în sprijinul Europei.

Alexandru Grumaz: Să nu uităm că la conducerea sistemului de securitate, "consilierul pe probleme de securitate" general McMaster este unul din cei mai buni şi cei mai bine pregătiţi militari, alături de generalul Mattis, care este secretarul apărării. Şi el împreună cu... cei doi împreună cu Rex Tillerson, formează o echipă foarte puternică la Casa Albă, o echipă care reprezintă interesele republicanilor conservatori din Congres, deci, acelor republicani care sunt împotriva operaţiunilor militare desfăşurate de Rusia în Ucraina şi Siria.

Radu Dobriţoiu: Vorbim, domnule general, şi revenim la tema centrală a acestei ediţii, despre apărarea europeană. Se recunoaştem că NATO nu va putea fi înlocuită de nici o forţă europeană.
Alexandru Grumaz: Bineînţeles. Eu vă spun, europenii sunt prinşi între costurile militarizării flancului estic al NATO, făcut de americani, pentru că, practic, americanii sunt cei care duc această... şi aici fac o paranteză, noi nu trebuie să renunţăm sub nici o formă la a diminua parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite, ba dimpotrivă, trebuie să mărim, indiferent în ce formă de structură suntem în UE, trebuie să consolidăm acest parteneriat strategic cu America, pentru că America este în România, la ora actuală, la Kogălniceanu, a adus trupe şi efective militare şi este un pilon de stabilitate în zona Mării Negre. De asemenea, vă spuneam că este reticenţa, deci Europa prinsă între această militarizare a flancului estic şi reticenţa lui 2%, pentru că nu vor nici acuma europenii să dea 2%. E foarte greu să dai din PIB pentru apărare. Şi au găsit aceasta a treia cale, că de fapt asta este, a găsit a treia cale, o altă soluţie, o soluţie militară care, practic, să unifice şi politicul şi economicul şi toate celelalte soluţii pentru a ieşi din impasul pe care îl au cu Statele Unite ale Americii, cu Rusia şi cu securitatea continentului.

Radu Dobriţoiu: O soluţie mai degrabă teoretică, pentru că nu a fost pusă în practică până acum în nici o misiune de amploare.

Alexandru Grumaz: Nu, nu a fost.

Radu Dobriţoiu: Avem NATO, care s-a implicat în misiuni şi a dat rezultate, a arătat coeziune şi capacitatea de cooperare între state.

Alexandru Grumaz: Da. Ceea ce spuneaţi dumneavoastră la ce aţi primit din Statele Unite este foarte interesant. La ora actuală, în Europa se derulează strategia lui Obama în relaţia cu Rusia, care înseamnă dialog şi descurajare şi care rămâne valabilă, pentru că nu avem altceva de la Casa Albă de pus în loc.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Am discutat despre conceptul apărării Uniunii Europene şi coordonarea cu NATO. Invitatul ediţiei a fost generalul în retragere Alexandru Grumaz.