Armata României şi evoluţiile geopolitice din Estul Europei

Radu Dobriţoiu - Bun găsit, la o ediţie Euroatlantica, în care vom vorbi despre Armata României şi despre evoluţiile geopolitice din estul Europei. Invitatul emisiunii este ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, diplomat de carieră, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. O ediţie Euroatlantica, cu informaţii de la minsitrul Apărării Naţionale despre flancul de est al NATO, înzestrarea Armatei României, misiunile externe la care participă ţara noastră şi Parteneraitul Strategic cu Statele Unite. Printre temele pe care le vom aborda se numără şi evoluţiile recente din Republica Moldova. Bună seara, domnule ministru Mihnea Motoc, vă mulţumim pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la Euroatlantica!

Mihnea Motoc: Bună seara, domnule Dobriţoiu, mulţumesc şi pentru invitaţie şi pentru prezentarea pe care mi-aţi făcut-o în debutul emisiunii.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, aveţi o sarcină nu tocmai uşoară! Aţi preluat mandatul într-un context geopolitic şi geostrategic efervescent, Alianţa îşi reconsideră priorităţile spre flancul de est, analizele arată că Armata are nevoie de echipamente moderne, îndeosebi în zona de apărare a spaţiului aerian. Sunt sigur că toate aceste subiecte se vor regăsi şi pe agenda summitului NATO din această vară, de la Varşovia. Ce aşteptări are România de la această reuniune extrem de importantă şi, putem spune, chiar istorică. Ţările din NATO se reunesc în capitala care a denumit Pactul de la Varşovia.

ASCULTĂ AICI EUROATLANTICA DIN 28 IANUARIE

Mihnea Motoc: Într-adevăr, este o reuniune cheie, cu mize mari strategice. Avem deja conturate unele opţiuni, unele teme pentru agenda acestui summit. Ele rămân de rafinat, de pregătit în continuare, de-a lungul celor două reuniuni ale miniştrilor apărării, care sunt programate în acest interval, până în luna iulie. Trebuie văzut ce opţiuni vor formula şi miniştrii de externe în aceeaşi linie, spre summitul de la Varşovia. Poate că ar fi bine de menţionat aici, şi de reţinut, că România găzduieşte, la finele lunii aprilie, o întâlnire deopotrivă importantă pentru armonizarea, pentru cristalizarea punctelor de vedere şi a propunerilor pentru summitul despre care discutăm, anume reuniunea directorilor politici ai apărării. Este un prilej bun de a ne face cunoscute şi de a ne promova inclusiv interesele noastre de securitate, în raport cu agenda summitului de la Varşovia. Miza pentru summitul aliat de anul acesta este aceea de a trece de la măsurile de reasigurare şi de adaptare, aliate, pentru statele din flancul estic, care au fost generate de summitul din 2014 din Ţara Galilor, pe fondul evoluţiilor de la Est, din Ucraina, de a trece aceste măsuri într-un palier superior, acela al coagulării unei adaptări strategice pe termen lung a Alianţei, cu o adaptare care comportă trei componente principale de acţiune, anume: cea militară, cea politică şi cea instituţională. În ce ne priveşte, suntem activi în negocieri, dorim să avem un profil ridicat în promovarea propriilor interese de securitate, în acelaşi timp, fiind extrem de ataşaţi principiului păstrării coeziunii şi unităţii Alianţei, ca principiu cardinal, ca principiu strategic, şi promovând cu probe concrete o abordare echilibrată între maniera în care NATO răspunde şi gestionează atât ameninţările de la Est, cât şi ameninţările de la Sud. Dar preocuparea noastră prioritară este, desigur, aceea de continuare a întăririi securităţii la flancul estic, cu un accent special pe problematica de securitate în evoluţie din arealul Mării Negre.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, Polonia a anunţat că va susţine, în cadrul summitului din această vară de la Varşovia, în cadrul reuniunii NATO, va susţine ideea înfiinţării unor baze permanente NATO în estul Europei. Sunt acum comandamente, dar ar fi cu totul altceva baze permanente NATO în estul Europei. Veţi susţine acest proiect al Poloniei?

Mihnea Motoc: Eu cred că problema în configurarea agendei pentru summitul de la Varşovia şi în maniera de formulare a conceptelor pentru documentele ce vor rezulta de acolo, în această privinţă, este în termenii susţinerii unei prezenţe avansate, întărite şi consistente, corelată cu posibilitatea de a primi în timp util intăriri credibile şi robuste. Aceasta este maniera în care e suprinsă ideea de prezenţă aliată, întărită la flancul estic, iar în această fomrulare noi o susţinem deplin. Este vorba, deci, de mai mult decât măsurile de asigurare implementate până acum în cadrul planului de creştere a capacităţii operaţionale a NATO. Este vorba de prezenţa avansată întărită şi posibilitatea de a primi întăriri credibile în timp scurt. Noi cred cam întreprins destui paşi în această direcţie, cu sprijinul aliaţilor noştri. Suntem în grafic în ceea ce priveşte operaţionalizarea celor două comandamente NATO de pe teritoriul nostru. Am crescut semnificativ contribuţia atât cu trupe, cât şi prin participarea la exerciţii de pregătire la forţa NATO de răspuns rapid şi la DJTF, la Task Force-ul de răspuns foarte rapid. Deci, dorim să vedem continuate aceste măsuri, aceste deschideri prin consacrarea, sub formula pe care am amintit-o, a unei prezenţe mai robuste aliate la flancul estic, de interes pentru noi, încă o dată, fiind o privire specifică, o reflecţie şi un proces politic şi configurarea problematicii de la Marea Neagră ca temă distinctă în cadrul a ceea ce avem în vedere, anume o nouă postură mai robustă de descurajare şi apărare a NATO în partea noastră de spaţiu euroatlantic.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, am remarcat că folosiţi cu succes expertiza dumneavoastră de diplomat; astăzi v-aţi întâlnit cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, în urmă cu câteva zile l-aţi primit la MApN pe ambasadorul Republicii Moldova. Şi ajungem la o altă temă propusă de Euroatlantica: evoluţia din Republica Moldova. Cum anticipaţi ca va influenţa criza economică şi politică din Republica Moldova securitatea regională, inclusiv România?

Mihnea Motoc: Aici cred că este bine de început prin a saluta faptul că a fost investit un nou guvern. În acest fel s-a făcut un pas important pentru depăşirea crizei politice, de care amintiţi, şi pentru avansarea în valorificarea unor oportunităţi importante pentru Republica Moldova. Am în vedere, în primul rând, valorificarea deschiderilor din acordul de comerţ liber şi aprofundat cu Uniunea Europeană. În urmă cu câteva zile, la prima vizită a noului prim-ministru, domnul Pavel Filip, la Bucureşti, au fost date semnale foarte clare de hotărâre în continuarea reformelor care sunt absolut necesare pentru stabilitatea politică, pentru stabilitatea economică şi financiară a Republicii Moldova; de asmenea, un semnal foarte clar de continuare a apropierii cu România şi, implicit, a parcursului european, ca opţiune majoră pentru Chişinău. În domeniul apărării am notat faptul că există continuitate în portofoliul ministerial. Domnul Anatol Șalaru va continua în această poziţie, ceea ce înseamnă că pot fi transpuse o serie de idei din planul cooperării pe linie militară bilaterală la următorul nivel pe care ni-l putem propune, totul subsumat eforturilor de susţinere a modernizării şi transformării Armatei naţionale a Republicii Moldova. Sunt o serie de idei care au fost antamate în perioadă recenta şi care pot fi reluate relativ uşor în acest condiţii. Dincolo de numeroasele puncte pe care le-am putea atinge, aş evidenţia, poate în chip aparte, ideea de intensificare a cooperării în domeniul învăţământului militar. O facem oricum, avem alocate un număr de locuri pentru 2016 la diferite programe de pregătire şi instruire, dar suntem deschişi pentru acces la toate formele de învăţământ militar din România şi la toate nivelurile. În context NATO, sunt cel puţin trei direcţii unde vrem să vedem accelerate dezvoltări convenite în perioada recentă. Pe de-o parte, este vorba de iniţiativa de consolidare a capacităţilor de apărare pentru Republica Moldova. Aici este nevoie de numirea unui coordonator şi trecerea la implementarea acestei iniţiative care nu este acordată tuturor partenerilor, ci numai acelora consideraţi parteneri privilegiaţi, cum este şi Republica Moldova, respectiv deschiderea biroului de legătură NATO la Chişinău, şi, în fine, asistenţă în programul NATO de dezvoltare a învăţământului militar, idei pe care le-am discutat chiar în ziua în care a fost vestită învestirea, numirea noului guvern de la Chişinău, cu oficialii de la sediul NATO din Bruxelles, cu secretarul general şi alte autorităţi cu care m-am întâlnit; a fost o coincidenţă fericită ce mi-a dat posiblitatea sa evoc oportunităţile oferite de acest parteneriat important pentru NATO.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, vom discuta la "Euroatlantica" şi despre înzestrarea Armatei României, aşa cum am anunţat, priorităţi şi contracte de înzestrare în derulare. În bugetul apărării sunt prevăzute pentru acest an aproximativ 500 de milioane de euro, sumă mult mai mică decât cea alocată Poloniei, principalul partener de pe flancul de est al NATO. Dar înainte de a discuta despre înzestrare vă propun să ascultăm o sinteză realizată de Cătălin Purcaru.

*

Reporter: Prioritară în acest an pentru Forţele Navale Române este demararea programului de modernizare a fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand, faza a doua. Ultimii doi ani au fost marcaţi de rotaţia constantă a navelor NATO care au asigurat patrularea apelor teritoriale ale României şi Bulgariei, ceea ce arată că nu stăm foarte bine la capitolul înzestrare. România doreşte însă să achiziţioneze nave noi de tipul corvetă multifuncţională, nave-detector de mine marine şi are în vedere inclusiv proiecte de înzestrare şi modernizare a trupelor de coastă, cum ar fi complexul rachete-sol-navă. La capitolul "apărare aeriană" stăm ceva mai bine după achiziţionara celor 7 aeronave Spartan şi a 12 avioane multirol F-16. Mai mult, potrivit oficialilor de la Bucureşti, România doreşte să achiziţioneze o a doua escadrilă de avioane multirol. În acest an ar urma să fie achiziţionate inclusiv vehicule de luptă de tip Piranha şi Panhard. Armata va achiziţiona şi sisteme de comunicaţii performante necesare funcţionării în condiţii de maximă de securitate a Comandamentului de Sud-Est al NATO de la Bucureşti, care urmează să devină operativ primvară. O altă prioritate este contibuţia, în calitate de stat membru NATO, la componenta sistemului de apărarea antirachetă de la Deveselu, care va deveni complet operaţional în acest an. Parte a acestui sistem defensiv este şi Polonia, prima ţară ca mărime din fostele state comuniste care, ulterior, au aderat la Alianţa Nord-Atlantică. Cu o suprafaţă mai mare decât a României şi cu o populaţia aproape dublă, Polonia chetluieşte anual aproximativ 2% din produsul intern brut pentru apărare. Polonia dispune, printre altele, de 48 de avioane multirol F-16 şi de 21 de nave militare de transport. Şi capacităţile navale sunt superioare, deşi deţine doar două fregte în comparaţie cu România, care are trei. În schimb, Polonia stă mai bine la capacitatea operativă a navelor sale şi în plus dispune de 5 submarine.

*

Radu Dobritoiu: Domnule ministru Mihnea Motoc, înţeleg că pentru modernizare acelor două fregate se doreşte, din raţiuni de securitate, utilizarea unui şantier naval din România, modernizarea ar fi urmat să fie început anul trecut. Vorbim de aproximativ 300 de milioane de euro pentru echiparea celor două nave de luptă. Când se va stabili, domnule ministru, firma cu care se va face modernizarea şi când anticipaţi că se va începe echiparea fregatelor?

Mihnea Motoc: Înainte să vă răspund la această abordare punctuală, daţi-mi voie să spun, dincolo de orice posibile alte inspiraţii sau modele sau comparaţii, că alocarea bugetară pentru apărare în 2016 înseamnă un pas important, în primul rând, pentru ca să atingem nivelul de 2% din PIB, începând de anul viitor, să menţinem acest ritm un deceniu de la momentul 2017, iar acest lucru a produs o impresie foarte puternică în mediile aliate pentru că, înainte de a dezvolta orice fel de proiecte pentru a fi credibil, orice discuţie porneşte de la alocarea pentru apărare. În cadrul acestei alocări pentru apărare, o pondere importantă, aproape o treime, merge înspre înzestrare, înspre dotarea cu echipamente performante a tuturor categoriilor de forţe armate şi acest lucru este de natură să recupereze unele rămâneri în urmă pe care le ştim şi care sunt, de altfel, surprinse şi în documentele programatice adoptate în ultima vreme. Dincolo de asta, cheltuielile operaţionale sunt circa 16%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din buget merge pentru efectiv în direcţia creşterii capabilităţii forţelor armate româneşti şi a nivelului lor de pregătire şi de instruire. În privinţa etapei a doua de modernizare a celor două fregate, T-22, aceasta este bugetată pentru anul 2016, are toate aprobările necesare, lansarea procedurilor. Ce este avut în vedere, la acest moment, este o procedură deschisă, competitivă, cu restricţiile de rigoare în tipul acesta de achiziţii foarte pretenţioase, dar totuşi deschisă, şi suntem orientaţi înspre realizarea lucrărilor de modernizare, fără deplasarea navelor din ţară, ceea ce înseamnă integrare a acestor lucrări în România, ceea ce înseamnă oportunităţi de contracte şi efecte pozitive pe orizontală în economia şi societatea noastră. Aici, sigur, nu pot în momentul la care vorbim să identific, să nominalizez vreo firmă anume, fie integratorul de ansamblu, fie integratorul naţional, dar aceştia sunt parametrii de principiu cu care pornim la drum pentru derularea procedurilor în cursul acestui an. Aş vrea să observ, pentru că aţi menţionat şi continuarea programului 'Avion multirol', şi achiziţiile pe care le avem în vedere în special pentru dotarea forţelor terestre. Aş vrea să menţionez două lucruri de principiu, legate de intenţiile noastre faţă de aceste programe, care sunt deja definite şi prinse în programul pe termen lung, până în 2027; aceste două lucruri de principiu sunt unu: că dorim o repartizare echilibrată între categoriile de forţe armate a acestor dotări de vârf, a acestor achiziţii de performanţă. Cel de-al doilea este că ne preocupă într-o măsură extrem de ridicată identificarea posibilităţilor de antrenare, de implicare a industriei naţionale de apărare şi veţi regăsi deja în multe dintre intenţiile deja conturate, veţi regăsi posibilităţi contractuale în România. Am în vedere, dincolo de ce spuneam, în cadrul procesului de modernizare a fregatelor, şi continuarea programului de reparaţii capitale la aeronave, care să se realizeze integral în România. De asemenea, chiar şi programul "avion multirol" înseamnă o serie de oportunităţi, dacă avem în vedere numai infrastructura necesară pentru operarea acestor aparate de zbor din România, care să se realizeze, evident, cu forţe locale.

Radu Dobritoiu: Punctual, înţeleg că urmează, în acest an, pe lângă modernizarea celor două fregate T 22, pe platforma T22, să fie noi achiziţii în domeniul forţelor terestre de blindate Panhard şi Piranha. Se vorbea şi despre două radare performante - 3D şi, de asemenea, şi de rachete antitanc.

Mihnea Motoc: Da, cele două radare au fost achiziţioante în 2015. Este vorba de două complete radar tridimensional cu distanţă mare de descoperire. Aceasta este varianta mobilă a radarului fix, care este deja în dotarea Armatei României. Deci, este o achiziţie care valorifică configuraţia similară a sistemului fix şi a celui mobil şi în mentenanţa căruia deja forţele aeriene dispun de o anumită experienţă acumlată în timp. Aş menţiona şi probabil că este un punct distinct, la fel de important, ideea de achiziţionare de echipamente de comunicaţii şi informatice pentru forţele noastre armate, inclusiv asemenea sisteme, atât fix, cât şi mobil, pentru Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est, program pe care l-am început deja sub aspectul componentei fixe.

Radu Dobritoiu: Domnule minsuitru, România are aproximativ 700 de militari în prezent, în misiuni ale NATO, Uniunii Europene sau ONU. Bineînţeles, cea mai importantă misiune în acest moment, atât pentru Armata României, cât şi pentru NATO este cea din Afganistan. Astăzi a avut loc şi ceremonia pentru un nou batalion care va prelua misiunea noastră din Afganistan. Înainte de a dezvolta acest subiect, al misiunilor externe, vă propun să ascultăm un repotaj realizat de Ilie Pintea.

*

Reporter: România participă la misiunea NATO "Resolute Support" din Afganistan cu un batalion care asigură protecţia bazei militare din Kandahar, precum şi securitatea districtelor Dand şi Daman.

Locotenent-colonelul Adrian-Nicolae Costaru, comandantul Batalionului 811 Infanterie Dej, aflat în prezent în teatrul de operaţii: Trebuie să asigurăm securitatea aeroportului din Kandahar, precum şi să punem în evidenţă faptul că forţele ANSF pot gestiona situaţia în zonă, să lucrăm în strâns parteneriat cu ei şi să îi sprijinim din toate punctele de vedere.

Reporter: Românii acţionează în structuri de forţe comune cu militarii americani, iar partenerii apreciază la superlativ pregătirea militarilor noştri.

Locotenent-colonelul Cristopher Landers, comandantul grupării de forţe americano-române "Polar Bears" Posada: Cooperarea a fost una remarcabilă. Contingentul românesc formează două treimi din batalionul nostru. În afara celor din structura de comandă a cartierului general, şase companii sunt formate din muilitari români. Pot spune că nu am fi reuşit să ne îndeplinim misiunea fără contribuţia lor.

Reporter: Partenerii americani sunt cei care asigură, prin intermediul elementului naţional de sprijin, cea mai mare parte a tehnicii de care au nevoie militarii români, de la transportoare blindate până la echipamente speciale. Practic, fără sprijinul aliaţilor, militarii români ar trebui să folosească transportoarele Zimbru aflate în dotarea de acasă, improprii mediului din teatrul de operaţii Afganistan.

*

Radu Dobritoiu: Domnule ministru Mihnea Motoc, noi cuvinte de apreciere pentru militarii români, cei care reprezintă cu onoare drapelul României în misiunea extrem de dificilă din Afganistan."Nu am fi reuşit să ne îndeplinim misiunea, fără contribuţia militarilor români" - a declarat comandantul american, pentru Radio România Actualităţi.

Mihnea Motoc: Da, aşa este.

Radu Dobritoiu: Ce ne puteţi spune despre această contribuţie a militarilor noştri acolo, la distanţă de casă?

Mihnea Motoc: Aşa este. Confirm, din experienţă nemijlocită, aprecierile laudative, chiar superlative faţă de prestaţia generala a militarilor români în toate teatrele de operaţii în care am angajat trupe în ultima vreme, cuvinte pe care le-am auzit de la secretarul general NATO şi alţi înalţi oficiali ai Alianţei la Bruxelles, săptămâna trecută, dar şi faptul că am văzut şi aflat nemijlocit despre modul în care se pregătesc militarii noştri şi despre experienţa acumulată participând la impresionanta ceremonie de marcare a disliocării în teatru a militarilor Batalionului 2 Călugăreni, care s-a desfăşurat astăzi.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi fost la "Euroatlantica" şi pentru că aţi ales să acordaţi primul interviu din mandatul dumneavoastră pentru Radio România Actualităţi.

Mihnea Motoc: Eu vă mulţumesc.

Realizator Radu Dobrițoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.