Analiză a evoluţiilor din Ucraina

Realizator: Radu Dobriţoiu - O ediţie dedicată evoluţiilor din Ucraina, urmărite cu atenţie de emisiunea Euroatlanica. Putem spune episodul "Ucraina 2" după ce, în ultima ediţie, am dezbătut pe larg acest subiect, emisiune pe care o puteţi găsi transcrisă pe site-ul romaniaactualităţi.ro. Întrebam atunci, anticipând evoluţiile actuale, dacă Ucraina se poate îndrepta spre secesiune. Vom relua subiectul de la acelaşi punct cu actualizarea informaţiilor şi cu o analiză pertinentă cu ajutorul invitatului special din această seară, generalul în rezervă Decebal Ilina, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, fost şef al Direcţiei Constraspionaj militar, fost şef al Departamentului Înzestrare şi Servicii în cadrul MApN şi apoi secretar de stat pentru industria de apărare în Ministerul Industriei şi Resurselor. le general, bine aţi revenit la Radio România Actualităţi.

ASCULTĂ EMISIUNEA EUROATLANTICA din 6 martie 2014

Decebal Ilina: Bună seara, bine v-am găsit.

Realizator: Dezbatem astăzi cel mai fierbinte subiect de pe agenda internaţională: Ucraina, unde situaţia continuă să rămână tensionată. Cu jumătate de oră în urmă, preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut ca reprezentanţii ONU să primească acces în Peninsula Crimeea. Tot de la Washington, vine şi informaţia transmisă de liderul de la Casa Albă: referendumul organizat peste zece zile în Crimeea este ilegal. Înainte de a intra în direct cu corespondentul nostru la Kiev, ce putem spune despre aceste mesaje venite dinspre Washington?

Decebal Ilina: Ceea ce mi se pare mie interesant este că, mă rog, autorităţile, noile autorităţi din Ucraina, în loc să încerce o reconciliere în plan intern, să încerce să fie mult mai toleranţi şi să încerce să reconstruiască relaţiile de încredere între toate minorităţile, între toate regiunile şi între toate comunităţile din Ucraina, privesc neapărat numai spre Europa şi spre SUA, care ar trebui să găsească soluţie. Trebuie să ne gândim că proteste şi revolte sunt pe toată planeta, din Venezuela, trecând prin Egipt, prin Siria, prin Bosnia-Herţegovina şi, dacă vreţi, până în Tailanda. Nu se poate transforma SUA într-un pompier care, într-o lume de piromani care îşi pun singuri foc, trebuie să stingă toate incendiile. Sigur că America încearcă să găsească soluţii, UE de asemenea, dar eu cred că soluţia trebuie găsită în primul rând în interior şi să încerce să fie mult /.../, să fie mult mai toleranţi, pentru că, în opinia mea, partea rusofonă şi rusofilă din Ucraina, deci, regiunile care sunt locuite în general de rusofoni şi de rusofili, dacă se simt discriminaţi, dacă se simt marginalizaţi sau dacă se simt dominaţi de către protestatari sau de către pro occidentali, vor dori inevitabil să se separe. Asta e singura soluţie. Deci, ei trebuie să găsească în primul rând, în opinia mea, soluţii în interior. Sigur că au nevoie de ajutorul comunităţii internaţionale, sigur că e binevenit ajutorul SUA, ajutorul UE şi al celorlalţi vecini, dar, în primul rând, soluţia eu cred că va trebui găsită în interior.

Hartă Ucraina. Sursa: cia.gov.

Realizator: Situaţia este oricum delicată şi iată că istoria, într-un fel, îşi face simţită prezenţa şi în această evoluţie. Ne aducem aminte că aceste frontiere ale Ucrainei, după perioda stalinistă, au fost conturate foarte clar de Nikita Hruşciov, în 1954-1956, atunci când au fost conturate de fapt toate republicile sovietice socialiste care au dat aspectul URSS-ului până la finalul, destrămarea URSS-ului. Încă o întrebare, pornind tot de la această tendinţă a Washingtonului de a interveni chiar şi în această regiune, bineînţeles, statuată de forţa de care dispune SUA, ne aducem aminte de doctrina Monroe, care statuează că Washingtonul poate interveni în regiunea Americilor ori de câte ori este nevoie, pe cale diplomatică sau militară, pentru a instaura echilibrul sau pentru a evita escaladarea unor evoluţii. Ne aducem aminte de Nicaragua, ne aducem aminte de Panama, de debarcarea în Golful Porcilor şi de alte acţiuni pe teritoriul celor două Americi.

Iată însă că de această dată Statele Unite să referă la o acţiune a Rusiei în proxima apropiere a federaţiei Ruse şi ne referim aicea la Peninsula Crimeea. Este cumva o altă abordare a /.../?

Decebal Ilina: Sigur că ei revendică dreptul de a-şi apăra interesele strategice oriunde consideră necesar în lume. Dar din punctul acesta de vedere eu cred că SUA, dincolo de dorinţa lor de a apăra principii nu neapărat un interes că nu cred că are Statele Unite neapărat un interes în Ucraina, au şi obligaţia prin memorandumul care a fost semnat la Budapesta în decembrie 1994 când Statele Unite, Anglia şi Rusia împreună cu Ucraina au semnat un memorandum prin care li se asigurau ucrainienilor, deci în schimbul cedării celor circa ealizator: Arsenarul atomic, da. ecebal Ilina: ...circa 200 de focoase nucleare pe care ei le aveau, acestea urmau să fie cedate pentru distrugere Federaţiei Ruse şi cele trei state recunoşteau suveranitatea şi integritatea teritorială a Federaţiei Ruse şi într-un fel le garantau acestora într-un viitor apropiat şi nu numai suveranitatea şi independenţa. Deci din punctul acesta de vedere eu cred că Statele Unite într-un fel se gândesc că au şi o datorie morală dincolo de faptul că au semnat...

Realizator: Conferite de acest document garantat de Statele Unite la acea dată, datorie morală faţă de Ucraina. Suntem în direct domnule general şi cu Kievul unde se află colegul meu Alexandr Beleavschi. Bună seara Saşa.

Reporter: Bună seara.

Realizator: Saşa te rog să ne conturezi imaginea ultimei săptămâni şi îndeosebi a acestei zile cu informaţii de acolo de la Kiev, foarte importante pentru emisiunea "Euroatlantica" din această seară.

Reporter: În primul rând situaţia pe teren este aşa cum a fost şi în ultimele zile, adică trupele ruseşti şi forţele sau miliţiile proruse controlează situaţia militară. Majoritatea unităţilor militare ucrainene rămân blocate de aceste formaţiuni, există informaţii că trei dintre ele au fost deblocate. Informaţiile acestea sunt greu de verificat în absenţa unor surse alternative de la faţa locului. Continuă, de asemenea blocada vaselor, navelor ucrainene din Sevastopol şi din zonă, au apărut ştiri că Marina Rusă a scufundat o navă pentru a bloca ieşirea acestora din Golful Donuzlav, însă evident cele mai importante evoluţii au loc în plan politic şi aicea aş vrea să susţin ceea ce spunea şi domnul general, că nu există un dialog, există mai curând o negare reciprocă a legitimităţii celor două, să spunem aşa, centre de putere pentru că în Crimeea lucrruile se află sub controlul politic al Parlamentului şi Guvernului pe care Kievul nu le recunoaşte şi respectiv autorităţile din Crimeea nu recunosc legitimitatea a noilor autorităţi de la Kiev, folosind aceleaşi formule pe care le foloseşte, de altfel, şi preşedintele Putin. Mai rău, autorităţile de la Kiev au declanşat proceduri de urmărire penală pentru crime împotriva statului, împotriva actualelor lideri ai Crimeei autoproclamaţi, cum se spune la Kiev, iar autorităţile din Crimeea consideră, după cum a declarat cu puţin timp în urmă pentru o agenţie rusă de presă preşedintele parlamentului, Vladimir Constantinov, consideră că republica Autonomă Crimeea nu mai este, de fapt, parte a Ucrainei. Constantinov merge mâine la Moscova unde va discuta cu preşedintele Consiliului Federaţiei Valentina Matvienko. Rusia deocamdată a luat o poziţie de spectativă, poziţia deputatilor ruşi pentru că nu avem o reacţie din partea preşedintelui Putin deocamdată deşi problema a fost discutată în Consiliul rus al Securităţii, deputaţii ruşi consideră că o poziţie oficială se va putea relua după referendumul din Crimeea, deci după 16...

Realizator: Peste 10 zile.

Reporter: Peste 10 zile, şi atenţie, încă un aspect aş vrea să trag aici atenţia. Tot atuncea ar urma să fie votată, probabil, şi legea privind procedura simplificată de aderare la Rusia a unor state sau teritorii. Simplificarease referă la excluderea din legislaţie a prevederii conform căreia acest lucru trebuie să aibă loc cu acordul statului respectiv şi se reduce la referendum, deci expresia, voinţa liberă exprimată şi direct exprimată a populaţiei şi decizia autorităţilor locale, lege care în această formă s-a aplica, aş putea spune aproape automată asupra situaţiei din Transnistria şi ...

Realizator: Da, asta vroiam să te întreb. Pe de o parte, observăm că se creează un cadru foarte clar pentru eventuale secesiuni din alte ţări şi alipirea la Federaţia Rusă şi vroiam să te întreb despre această asemănare între ceea ce se întâmplă în Peninsula Crimeea şi ceea ce s-a întâmplat în Transnistria. Ne aducem aminte şi acolo de Armata a XIV-a care a intervenit şi de secesiunea Transnistriei şi, bineînţeles, de acel război în care fraţii noştri de peste Prut au depus jertfă.

Reporter: Situaţia este comparabilă, dar nu identică. Armata a XIV-a se afla acolo. Aici se află doar o forţă de ocupaţie, deci este o altă situaţie un pic, nu există un conflict armat direct şi a doua situaţie care deosebeşte Transnistria de Crimeea este că Transnistria nu are graniţă directă cu Rusia şi ăsta este un factor determinant în /.../

Realizator: Tocmai de aceea ai spus mai devreme că oferă şi posibilitatea ca Transnistria să fie alipită, dar, iată, neavând o graniţă directă, geografică.

Reporter: Este o ipoteză care se vehiculează în Ucraina, şi anume că planul maxim, varianta maximă, dacă există această variantă, ar fi de fapt secesiunea nu doar a Crimeei, ci a unei zone mai largi, crearea unei zone de tampon...

Realizator: Un culoar.

Reporter: Un culoar tampon, deci o zonă de protecţie, ca să spunem aşa, a Rusiei care să meargă din Peninsula Taman, deci vizavi de Crimeea peste malul rus, până în Transnistria, pe malul sud al Ucrainei.

Realizator: Astfel graniţa Federaţiei Ruse s-ar apropia de UE şi de NATO, după ce aliaţii occidentali putem spune că au câştigat în ultimul deceniu teren important, apropiindu-se şi impunând baza la Nistru.

Reporter: Nu este obligatoriu să fie o soluţie teritorială, ar putea fi o soluţie de genul creării unor guverne pro ruse, aşa cum avem în Abhazia sau în Osetia de Sud. Deci, aici există mai multe variante.

Realizator: Dar pericolul este aproximativ acelaşi.

Reporter: Totul depinde în acest moment de deciziile sau, mai bine zis, de jocurile care se fac la nivel mult mai înalt decât relaţia dintre Crimeea şi autorităţile de la Kiev, pentru că e posibil să avem de-a face cu un schimb asimetric la alte niveluri. Ştim că există negocieri între Rusia şi SUA, ştim că există contre foarte puternice acum, se vorbeşte despre sancţiuni, dar ceea ce s-a putut observa este că sancţiunile occidentale de pildă, chiar şi cele adoptate astăzi la Bruxelles, sunt de fapt o formulă soft, pentru că, de pildă, suspendarea negocierilor privind noul tratat de bază...

Realizator: Vom ajunge la Bruxelles, avem materiale de acolo.

Reporter:... sau cele privind vizele vizează nişte lucruri care, oricum, erau în stagnare de mult timp.

Realizator: Te rog să rămâi în continuare alături de noi pentru o intervenţie spre finalul emisiunii. Dle general, iată situaţia conturată de colegul meu şi de specialistul nostru, să spunem aşa, în ceea ce înseamnă Federaţia Rusă şi acel spaţiu. Care este părerea dvs?

Decebal Ilina: Foarte corect prezenta dl Beleavski, pentru că e la faţa locului şi înţelege foarte bine natura relaţiilor care există în acest spaţiu. Deci, din punctul meu de vedere, referendumul care ar urma să se ţină peste zece zile şi care a fost, după cum vedem, adus cu două săptămâni mai devreme, pune o condiţie care, în opinia mea, e supralicitată: că toate părţile supralicitează în prezent pentru a avea de unde să cedeze. Deci, din punctul meu de vedere nu cred că Peninsula Crimeea are un mare interes, deocamdată, să intre în Federaţia Rusă. Probabil că la referendum se vor pune două întrebări: dacă sunteţi de acord cu, eu ştiu, o autonomie lărgită ş.a.m.d. sau, dacă vreţi, alipirea la Federaţia Rusă şi eu cred că, de la 1783, când a fost anexată această peninsulă, Crimeea, la Federaţia Rusă până în prezent nu există foarte multe amintiri plăcute.

Realizator: E vorba de Ecaterina cea Mare.

Decebal Ilina: Dacă ne amintim că în 1920, aa zisa Armată Albă, era dispusă în Crimeea care s-a luptat cu Armata Roşie şi bineînţeles că a fost distrusă de Armata Roşie.

Realizator: Ne amintim şi de războiul Crimeei din 1856.

Decebal Ilina: Şi bineîneles că au fost o serie întreagă de represiuni la adresa Crimeei, până la cel de-al doilea răzoi Mondial când trupele axei au cucerit în 1941 Peninsula Crimeea după care în momentul în care '44 Stalin a eliberat Crimeea a urmat o prigoană, dacă vreţi, împotriva majorităţii populaţiei din Crimeea, au fost deportaţi prin Asia Centrală ş.a.m.d. Şi eu cred că amintirile acestea există. Şi mai am un argument care cred că, mă rog, în 1991, parcă în decembrie, după dezmembrarea Uniunii Sovietice a fost un referendum în Ucraina cu privire la independenţă. Şi deşi în Ucraina sunt peste 20% din populaţie sunt ruşi, s-a votat în proporţie de 90%, deci procentul celor care au vrut independenţa Ucrainei a fost de circa 90%. Deci au votat şi rusofonii şi rusofilii, ceea ce cred că ei doresc în final să trăiască într-un stat care, în opinia mea, după cum evoluează lucrurile ar putea foarte bine să fie uniţi într-un stat cu un anume grad de federalizare sau chiar de confederalizare şi lucrul acesta nu i-ar despărţi şi cred că i-ar uni mai mult, dar cu condiţia să nu se simtă discriminaţi aşa cum spuneam, şi să nu le dea... că astfel le dă argumente şi Federaţiei Ruse care spunea că d ela începutul anului până în prezent 675.000 sau 700.000 de ucraineni s-au deplasat undeva în Federaţia Rusă datorită prigoanei la care erau supuşi, mă rog, prin zona...

Realizator: Timpul ne presează domnule general. Trece foarte repede, din păcate, cu un subiect atât de important. Domnule general Degebal Ilina fără să ştie că astăzi se difuzează "Euroatlantica". Noul premier al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk a fost la Bruxelles, unde a avut o întâlnire cu liderii Uniunii Europene dar şi cu cei ai NATO. S-au făcut multe declaraţii la Bruxelles. Potrivit corespondenţilor noştri, premierul ucraineean, Arseni Iaţeniuk, a declarat la sediul NATO că guvernul său nu are o obţiune militară pe masă îndemnând Rusia să facă primul pas înapoi. Suntem hotărâţi să soluţionăm această criză în mod paşnic - a declarat Iaţeniuk - după ce s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la sediul Alianţei Nord Atlantice. Cerasela Rădulescu a consemnat o sinteză din declaraţia lui Anders Fogh Rasmussen.

Cerasela Rădulescu: Secretarul general al NATO a spus încă de la început că de respectarea suferanităţii şi independenţei Ucrainei depinde şi stabilitatea şi securitatea în zonă. Asistăm în mod clar la cea mai gravă ameninţare la securitatea Europei de la încheierea Războiului Rece. Vom întări eforturile noastre de a construi capabilităţile militare ale Ucrainei, inclusiv cele legate de exerciţii militare comune. Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk a ceut Rusiei să facă un pas înapoi. Suntem decişi să rezolvăm această criză numai în mod paşnic. este clar că nu avem o obţiune militară pe masă, dar este clar în acelaşi timp că depinde de Rusia ca ea să fac pasul înapoi. Întrebat dacă Ucraina va adera la NATO, premierul Iaţeniuk a răspuns că acest obiectiv nu se află deocamdată în atenţia Ucrainei. ealizator: Iaţeniuk s-a întâlnit şi cu liderii ai Uniunii Europene. Aceştia au decis astăzi după mai multe ore de discuţie să suspende negocierile privind ridicarea vizelor pentru Rusia şi au avertizat că vor impune sancţiuni suplimentare, inclusiv economice în cazul în care situaţia continuă să se deterioreze în Ucraina. Prezent la Bruxelles în prima parte a reuniunii premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că o decizie a Parlamentului din Crimeea privind intrarea în componenţa Rusiei este ilegală. Prezent la NATO unde s-a întâlnit cu secretarul general al Alianţei, premierul ucrainean a respins orice acţiune militară aşa cum aminteam mai devreme.

O sinteză din Bruxelles a acestei zile de la Cerasela Rădulescu.

Cerasela Rădulescu: Şefii de stat şi de guvern ai UE doresc sancţiuni în trei etape fată de Rusia, spunând că acestea sunt soluţiile pentru ca între Kiev şi Moscova să existe negocieri. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a spus cu puţin timp în urmă că UE consideră ilegală decizia Parlamentului pro-rus din Crimeea de a cere Republicii în componenţa Federaţiei Ruse, decizie care încalcă în opinia sa Constituţia ucraineeană. Trebuie spus că Uniunea Europeană a condamnat din nou acţiunile Rusiei iar Rompuy a subliniat că "aceste zile au reprezentat poate cele mai serioase provocări ale Securităţii continentului nostru de la războiul din Balcani. Aceste zile au reprezentat poate cele mai serioase provocări ale securităţii continentului nostru de la războiul din Balcani. Cerem Rusiei să-şi retragă imediat forţele sale militare şi să permită imediat accesul misiunii de monitorizare. Referitor la această misiune de monitorizare, trebuie amintit că este vorba de misiunea OSCE, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi la summit şi a declarat că a aprobat în timpul reuniunii participarea ţării noastre, cu experţi, la misiuni OSCE din Crimeea. Totodată, el i-a cerut premierului ucrainean anularea legii votate de Radă prin care se aduce atingere drepturilor minorităţii, inclusiv a celei româneşti. Şeful statului a susţinut că România are toate atuurile pentru a fi considerată un partener echilibrat de discuţii în criza ucraineană, menţionând şi faptul că ţara noastră nu este dependentă de gazul rusesc. Revenind la concluziile acestui summit, liderii europeni au mai decis să semneze cu guvernul interimar al Ucrainei capitolele politice ale acordului de asociere înainte de alegerile din luna mai din Ucraina.

Realizator: O să ne mai îndreptăm pentru un minut la Kiev. Alexandr Beleavski, eşti în legătură cu noi în continuare, da?

Reporter: Da.

Realizator: Saşa, într-un minut te rog frumos să ne spui câteva cuvinte despre acest premier care este foarte decis în dialogul de la Bruxelles atât cu NATO, cât şi cu Uniunea Europeană. Câteva cuvinte despre Arseni Iaţeniuk.

Reporter: El a fost şi este unul dintre cei trei lideri care au condus manifestaţia numită Euromaidan. El are 40 de ani, face pe 22 mai. Este născut la Cernăuţi, tatăl său este profesor la universitatea locală, prodecan la Facultatea de Istorie. Are studii juridice superioare şi economice şi a ocupat în ultimii ani numeroase funcţii de conducere, a fost ministru al economiei în guvernul Ehanurov, în perioada lui Iuşcenko a fost prim adjunct al şefului secretariatului preşedintelui Iuşcenko, prim adjunct al Băncii Centrale a Ucrainei, a fost de asemenea ministru de externe şi preşedinte al parlamentului, deci este o personalitate binecunoscută. După numeroase tribulaţii politice, trecând prin diverse asocieri şi alinieri politice, el a ajuns în momentul de faţă unul dintre liderii partidului Batkivşcina al premierului Iulia Timoşenko, este preşedintele fracţiunii parlamentare, grupului parlamentar al acestui partid, care în momentul de faţă, în această componenţă a guvernului de la Kiev, este partidul dominant, preşedintele interimar este Olexandr Turcinov.

Realizator: Mulţumim pentru această intervenţie de la Kiev. Domnule general Decebal Ilina, ne îndreptăm spre dvs. pentru că ne apropiem şi de finalul acestei ediţii "Euroatlantica". Ce spuneţi despre profilul premierului de la Kiev?

Decebal Ilina: Aşa cum l-a prezentat domnul Beleavski, este un profil interesant şi cred că are suficientă disponibilitate spre dialog, spre diplomaţie, pentru că asta este necesară în prezent. Este exclusă varianta unei intervenţii militare şi este exclusă şi varianta că SUA sau Uniunea Europeană, NATO şi-ar sacrifica într-un fel relaţiile cu Rusia, aventurându-se într-un astfel de război în acest spaţiu. Deci, din punctul meu de vedere, cred că asta trebuie să fie: reconcilierea trebuie să fie cuvântul de ordine în acest spaţiu ucrainean şi să se apuce de muncă. Oamenii ar trebui să plece de la Euromaidan, să nu stea să ardă cauciucuri acolo şi să creadă că cineva vine cu ajutoare din afară, pentru că şi dacă semnează, după ce vor fi alegeri, acordul de asociere cu Uniunea Europeană, asta nu înseamnă că încep să curgă banii de la Bruxelles, pentru că Uniunea Europeană nu este nici o fundaţie caritabilă, nu este nici Crucea Roşie să vină cu ajutoare pe la toate statele care au astfel de nevoi. Deci soluţiile trebuie căutate şi găsite în interior, cu diplomaţie şi sper că profilul acesta de premier pe care îl are Arseni Iaţeniuk corespunde într-adevăr unei astfel de nevoi.

Realizator: Înainte de a încheia această ediţie "Euroatlantica", o ştire pe care am primit-o cu câteva minute înainte de la colegul meu Sorin Moţatu de la "Jurnal': Federatia Rusă a început astăzi cele mai mari manevre de apărare antiaeriană din vestul ţării la frontierele sale cu Europa, au informat agenţiile ruse de presă. Pentru prima dată în istorie Rusia a reunit într-un singur loc, într-un poligon din regiunea Astrahan toate forţele sale terestre de apărare antiaeriană din districtul militar de vest şi detaşamente ale flotei nordului.

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.