Afganistan prezent şi perspective

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Radu Dobriţoiu - Bun găsit, stimaţi ascultători. O ediţie "Euroatlantica" dedicată în această seară Afganistanului, acolo unde se desfăşoară cea mai importantă misiune a Alianţei Nord-Atlantice, dar şi a Armatei României, pentru că 1.780 de militari români se află în acest moment în misiune în Afganistan, alături de care sunt şi aproximativ 60 de jandarmi români. Teatrul de operaţii unde din 2002 au căzut la datorie 19 militari români şi 57 au fost răniţi. Afganistanul, unde suntem în actualitate, pentru că în această săptămână generalul american David Petraeus a transmis oficial comanda forţelor coaliţiei multinaţionale către generalul John Allen. Şi la fel de important pentru evoluţia din Afganistan, în această săptămână, a început procesul de transferare treptată a misiunilor de stabilizare către trupele afgane. Invitat în această ediţie, în studio, Florel Manu, editor "Adevărul", specializat pe probleme de apărare şi siguranţă naţională. Bună seara, Florel. Dacă nu mă înşel, acoperi acest domeniu de prin 1997, noi, prin 1998, ne-am cunoscut într-un poligon militar.

Florel Manu: Bună seara. Da, din 1996 acopăr, am făcut o pauză din 2004 până acum, am revenit prin Ministerul Apărării.

Realizator: În forţă. Mulţumesc pentru că ai acceptat să participi la "Euroatlantica". Florel Manu, pentru început, înainte de a anunţa ceilalţi invitaţi, o părere sinceră despre ce se întâmplă în Afganistan?

Florel Manu: În Afganistan, este departe de a spune că avem o situaţie stabilă sau o situaţie în care putem discuta de acum încolo de o normalitate, este departe. Vorbeai mai devreme că s-a predat comanda. Petraeus...

Realizator: A început, da, să...

Florel Manu: ...a predat generalului John Allen. Practic, asta s-a întâmplat luni, dacă nu mă înşel.

Realizator: Da.

Florel Manu: La o zi după, marţi, în timpul unor ceremonii de predare a unor atribuţiuni în materie de securitate...

Realizator: A început, practic, şi procesul de predare-primire a misiunilor cu ocazia asta.

Florel Manu: Da, exact! Şi zic că momentul... exact a doua zi, la o predare de genul ăsta, au şi explodat două bombe, două rachete. Deci situaţia este în continuare încordată, aş putea să spun şi nu numai că este încordată, dar sunt probleme şi în ceea ce priveşte, zic eu, predarea către forţele afgane a acestor atribuţiuni, sunt nişte atribuţiuni de securitate şi acolo este în continuare un teatru de operaţii destul de fierbinte, să spun aşa.

Realizator: Şi vei continua cu informaţia pe care ai prezentat-o, pentru că după atacul asupra forţelor coaliţiei şi forţelor armatei naţionale afgane, forţele NATO din Afganistan au declarat că au lansat un atac şi au ucis cel puţin presupuşi insurgenţi, au afirmat că luptele au continuat timp de mai multe zile după ziua de luni şi marţi, în care forţele afgane şi cele NATO au încercat să elibereze zona în care se afla tabăra militanţilor, de unde a fost lansat atacul. BBC transmite această informaţie. Prin telefon, va fi în legătură cu "Euroatlantica" europarlamentarul Petru Luhan de la PD-L, vicecoordonator al Subcomisiei pentru Securitate şi Apărare din Parlamentul European. Tot prin telefon, vom intra în legătură şi cu colegul meu de arme, Mario Balint, corespondent de război, cel cu care am făcut atâţia ani echipă în Irak, dar pe care, pentru prima dată, l-am cunoscut în Afganistan, la Kandahar. Colegii din emisie, Mirela Drăgan şi Victor Mihăescu, îmi confirmă că avem legătura cu eurodeputatul Petru Luhan. Bună seara, domnule europarlamentar.

Petru Luhan: Bună seara şi felicitări pentru că acordaţi importanţa cuvenită acestei tematici.

Realizator: Mulţumiri pentru că aţi acceptat să intraţi în direct, din nou, la "Euroatlantica". Suntem în legătură şi cu colegul şi partenerul meu de linia întâi, Mario Balint, cunoscut corespondent de război. Bună seara, Mario.

Reporter: Bună seara, Radu. Îţi mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Şi mulţumiri pentru că eşti alături de mine la "Euroatlantica". Domnule eurodeputat, încep cu dumneavoastră şi vă adresez prima întrebare. Cum vedeţi dumneavoastră de acolo, de la Bruxelles, bineînţeles, şi de la Strasbourg, unde vă desfăşuraţi activitatea ca reprezentant în Parlamentul European, cum vedeţi situaţia din Afganistan şi dacă se poate, punând-o în cumpănă şi cu ceea ce se întâmplă acum pe flancul de sud al Europei şi mă refer la Libia. Iată, interese diferite probabil pentru Europa în ce priveşte Afganistanul şi în ce priveşte Libia!?/mtone

Petru Luhan: Ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Afganistan este de fapt o consecvenţă logică a ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, respectiv capturarea lui Osama bin Laden, întărirea trupelor afgane pe parcursul celor zece ani aproape şi nu în ultimul rând bugetele care sunt în scădere în ultima vreme, atât în Europa cât şi în America. De fapt este vorba despre un atac, despre o oportunitate pentru talibani să atace, să încerce să-şi recâştige acele drepturi pe care le-au pierdut prin prezenţa militarilor străini în ţara lor. Ei n-au uitat că până la urmă vorbim aici despre sute de mii de oameni care şi-au pierdut viaţa. Mă refer la cei 225 de mii de morţi şi 345 de mii de răniţi din 2001 până astăzi, care şi-au pierdut viaţa, respectiv au fost răniţi prin prezenţa trupelor străine în teritoriul respectiv. Vorbim şi de peste 30 de mii de răniţi, respectiv militari răniţi din toate ţările prezente acolo şi vorbim despre bugete enorme, care au fost investite de către toţi aliaţii care au pornit la drum în această zonă de conflict. Sau mai bine spus în aceste zone de conflict. Pentru că aţi văzut că au fost consecvenţe logice şi în ţările vecine, unde au izbucnit conflicte asemănătoare. În ceea ce priveşte bugetul alocat războaielor pentru combaterea terorismului în ultimii zece ani, vorbim de sume enorme, pe care noi nici măcar ca buget naţional nu ni le putem imagina, respectiv doar America a cheltuit în ultimii zece ani 3700 de miliarde dolari, din 2001 până astăzi şi bugetul Americii pentru 2012 este estimat undeva la 618 miliarde de dolari. Deci vă puteţi da seama, ca să facem o comparaţie pentru ascultătorii dvs, bugetul, respectiv produsul intern brut al României este undeva la 116, 120 de miliarde de euro.

Realizator: O adevărată gaură neagră pentru bugetul Alianţei, putem spune şi dintr-o altă perspectivă.

Petru Luhan: E puţin spus o adevărată gaură neagră, problema este alta, problema este că criza economică şi financiară a afectat toate ţările, inclusiv pe cele puternice din punct de vedere economic şi cu un produs intern brut foarte puternic. Însă, se pare că mai toate ţările sunt acuma forţate să reducă bugetele prin prisma crizei economice şi financiare şi de obicei se începe cu acest domeniu, pentru că cele necesare pentru funcţionarea ţărilor, respectiv sistemul social, sistemul educaţional, sistemul medical trebuie oarecum finanţate la nivel limită de jos. Totuşi banii nu sunt suficienţi şi atunci începi să tai de acolo de unde nu este sută la sută obligatoriu să fii prezent. Şi să nu uităm că ţările din UE, cele mai slab dezvoltate au fost cele mai afectate din punctul de vedere al reducerii bugetelor. Ţări ca Cipru, Lituania, Letonia, România, Bulgaria au redus până la 21% din bugetele alocate pentru acest domeniu. Mai mult decât atât, trebuie spus faptul că Parlamentul European şi Comisia Europeană împreună cu Consiliul, respectiv reprezentantul guvernelor la nivel european au acum un aşa numit minister, sau un alt reprezentant european care este responsabil pentru afaceri externe şi politica de securitate şi apărare.

Realizator: Reluând într-un fel şi un portofoliu al apărării pentru UE./fcostea

Petru Luhan: Exact, există un document cadru care împuterniceşte înaltul reprezentant, respectiv instituţiile UE să decidă, fără acord individual cu ţările membre, în acest sens, lucru care este extrem de util şi pozitiv datorită faptului că acum vorbim despre o negociere şi un acord între UE, SUA şi celelalte puteri implicate şi nu între ţările individuale, respectiv cele 22 din NATO, din UE, sau toate celelalte ţări membre ale UE, 27 în total. De aceea vorbim aici de un buget european - şi la nivel european se alocă bani din bugetul UE pentru securitate şi apărare şi nu foarte puţini, dar, datorită faptului că există cerinţă mult mai mare şi politicienii luptă foarte mult pentru alte politici, considerându-le pe acestea mult mai prioritare, şi mă refer aici la politica de energie, politica de coeziune economică, socială şi teritorială, politica pe transport, politica agricolă comună. De aceea, pentru aceste politici avem nevoie din ce în ce de mai mulţi bani, însă bugetul UE per total a scăzut, datorită faptului că PIB al ţărilor membre a scăzut, deci ne confruntăm pe de o parte cu scăderea bugetului per total şi, pe de altă parte, bineînţeles ca efect al crizei economice şi financiare...

Realizator: Solicitări foarte mari, pe de altă parte, iată, pe acest front din Afganistan. Domnule eurodeputat Petru Luhan, aş dori să fac, înainte de a-i pune o întrebare şi colegului meu Mario Balint, aş dori să fac o clarificare: aţi vorbit dvs. de peste 200.000 de morţi în Afganistan, din 2002, să precizăm că nu trupele NATO care acţionează sub mandat ONU sunt vinovate pentru acele pierderi, ci contextul dificil şi situaţia instabilă din Afganistan, bineînţeles, suprapuse şi cu prezenţa unor trupe de menţinere a păcii şi de "peace enforcement", de impunere a păcii au condus la aceste pierderi de vieţi omeneşti şi la această tragedie.

Mario Balint...

Petru Luhan: Aşa este. Foarte scurt, este vorba nu de ceea ce s-a întâmplat în realitate sau nu este vorba de a găsi vinovaţi în acest context, este vorba despre percepţia talibanilor asupra trupelor prezente pe teritoriul lor.

Realizator: Sigur că da. Dacă îmi permiteţi, talibanii de pe vremea prezenţei trupelor britanice acolo şi după aceea a trupelor sovietice, au aceeaşi imagine şi nu a fost uşor pentru trupele aliate să îşi îmbunătăţească imaginea în rândul populaţiei locale în primul rând şi după aceea al talibanilor, care au o influenţă foarte mare asupra localnicilor, asupra afganilor. Mario Balint, aminteam că ne-am cunoscut împreună la Kandahar. Îmi aduc aminte că am fost chiar împreună, am împărţit aceeaşi maşină închiriată, acelaşi interpret - pe străzile Kandaharului am fost, dacă îţi aduci aminte. Să facem, aşa, o retrospectivă şi te rog să faci foarte scurt o comparaţie între 2002, atunci când puteam merge împreună liniştiţi - iată, şi fără escortă militară - pe stăzile din Kandahar, unde nu era picior de militar la acea vreme, şi ziua de astăzi, în Afganistan.

Mario Balint: Este clar că, din punctul meu de vedere, nu se poate face nicio comparaţie. Ce s-a întâmplat în 2002 a fost o situaţie fericită. Iată că acum, din punctul meu de vedere, trăim o situaţie interesantă, însă aş vrea să fac un scurt comentariu vizavi de pierderile - cele 200.00 de victime pe parcursul celor 10 ani. Să nu uităm că în decembrie "aniversăm", în ghilimele, aş putea spune, 31 de ani de război neîntrerupt în Afganistan şi în 7 octombrie se împlinesc 10 ani de când SUA şi aliaţii săi au atacat Afganistanul. De atunci multe lucruri s-au schimbat. Conform informaţiilor pe care le deţinem în momentul de faţă, talibanii sunt la cel mai înalt nivel operativ de când au fost înlăturaţi de la putere. "Intelligence"-ul NATO a făcut public numărul de 25.000 de lupători talibani în această primăvară, faţă de doar 500 în 1993. Lor li se adaugă insurgenţi locali şi civili, care consideră, aşa cum spuneai şi tu, că aliaţii nu mai sunt o soluţie, ci o parte a problemei. Statisticile din Afganistan spun că pentru fiecare civil ucis din greşeală de către NATO atentatele cresc cu 0,03 la o mie de locuitori în şase săptămâni, deci la o provincie de 83.000 de locuitori, două victime se traduc prin creşterea cu şase atentate faţă de perioada precedentă, ceea ce este foarte, foarte mult. Teoretic, numărul de forţe în momentul de faţă este în avantajul aliaţilor, de 12 la 1, unul dintre cel mai mari din istoria războaielor recente. Să spunem doar ascultătorilor că în Vietnam acest raport era de 5 la 1 faţă de Vietcong, în favoarea trupelor americane. Însă, din punctul meu de vedere, transferul de securitate în provinciile Bamyan şi Helmand.

Realizator: Unde au început deja...

Mario Balint: Sigur că da, primele din cele 7 enunţate deja de preşedintele afgan Hamid Karzai...

Realizator: Provincii dificile, unde avem şi noi militari./lpop/fcostea

Mario Balint: Foarte dificile vreau să spun, precum şi anunţul calendarului de retragere până în 2014, sunt dictate nu atât de raţiuni economice, cât de raţiuni strategice electorale din Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie din 2012 şi nu de realităţile tactice din teren. Spuneam că Helmandul este o provincie dificilă, cu foarte multe violenţe. Iată, ieri a fost predat, s-a făcut transferul de securitate de către britanici. Bamiyanul a fost predat şi el câteva zile mai devreme. Bamiyanul este o provincie extraordinar de interesantă, pentru că este locuită de hazari în exclusivitate. Cei care cunosc Afganistanul şi...

Realizator: Ştiu că sunt foarte multe triburi, chiar şi dialecte diferite în diferite zone, cu influenţe diferite dinspre Iran, dinspre Azer, dinspre... Da.

Mario Balint: Populaţia hazară a fost considerată întotdeauna o populaţie de mâna a doua de către populaţia paştună. Din punctul lor de vedere, forţele de securitate afgane sunt piatra de temelie a întregii reconstrucţii afgane, dar ele nu sunt pregătite să preia aceste provincii. Corupţia şi analfabetismul sunt la un nivel foarte mare în rândul acestor trupe, nouă din zece membri ai forţelor afgane de securitate nu ştiu să citească o scrisoare. Ce să-ţi mai spun, că până în octombrie 2011 ar trebui să fie puşi la dispoziţie 171.600 de militari, de membri ai structurilor de securitate...

Realizator: De trupe.

Mario Balint: Exact! Şi până în momentul de faţă nu există decât puţin peste 50%. Deci, mă tem că corelarea cu anunţul de retragere în 2014 produce mari probleme...

Realizator: Cu situaţia reală din teren, da...

Mario Balint: Sigur că da.

Realizator: E un contrast, da.

Mario Balint: Exact! O singură propoziţie, acest anunţ de retragere din 2014 oferă talibanilor un target până la care să reziste, de aproximativ 18-24 de luni. Sunt foarte curios ce se va întâmpla în momentul acela.

Realizator: Pentru că aminteai, Mario, despre luptătorii talibani, iată şi o informaţie de astăzi, interesantă şi chiar îngrijorătoare, doi cetăţeni britanici au fost arestaţi de forţele britanice în Afganistan, aflându-se în prezent sub paza miliatrilor afgani şi britanici într-o închisoare din Kandahar - au anunţat recent oficialităţile de la Londra. Arestaţii, un bărbat şi o femeie, ambii având dublă naţionalitate, britanică şi afgană, sunt suspectaţi că luptau alături de talibani şi pregăteau un atac pe solul britanic. Ei au fost reţinuţi într-un hotel din provincia afgană Helmand, în apropiere de frontiera cu Iranul, în cadrul unei operaţiuni antiteroriste fără precedent - afirmă BBC şi ziarul "The Sun". Florel Manu, vroiai să vii de asemenea cu o informaţie recentă, care priveşte şi România.

Florel Manu: Înainte, aş vrea să fac legătura cu ceea ce se discuta mai devreme referitor la americani, la problemele lor financiare. Este adevărat, ei au acele probleme financiare şi se şi vede, pentru că au început să pregătească acele trupe afgane de care vorbeam mai devreme, acele trupe de securitate, care nu sunt văzute deloc bine. Acum vreo două-trei zile "The Independent" chiar cita nişte probleme foarte grave referitor la comportamentul acelor oameni.

Realizator: Şi, de asemenea, cum sunt ei percepuţi. Mi-aduc aminte, chiar CNN a difuzat un reportaj despre aproximativ 15 poliţişti afgani care au fost executaţi de talibani.

Florel Manu: Da.

Realizator: Şi asta se întâmpla nu mai devreme de acum o săptămână.

Florel Manu: Da, şi exact asta vreau să legăm în momentul ăsta. Ieri a plecat în Afganistan secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, Ioan Dascălu. El va sta până pe data de 27 iulie în Afganistan - aşa anunţă Mediafax, agenţia de presă. Ideea este că 66 de jandarmi se află încă din mai 2011...

Realizator: Am amintiri deja, da.

Florel Manu: Ei sunt jandarmi români. Ei pregătesc forţele de poliţie afgane, asta este treaba lor. Sunt acolo 66 de jandarmi şi vreo opt poliţişti români. Şi pregătesc, pur şi simplu, forţele de poliţie din...

Realizator: Care se adaugă - să precizăm - celor 1.780 de militari din Ministerul Apărării.

Florel Manu: Exact.

Realizator: Trupele britanice au început procesul de predare a operaţiunilor militare din provincia Helmand către armata naţională afgană. Transferul reprezintă un moment de răscruce, după cum anunţă ministrul apărării de la Londra, citat de Dan Vasiliu.

Dan Vasiliu: Trupele britanice au predat în această săptămână controlul în capitala provinciei Helmand în mâinile poliţiei şi armatei afgane. Lashkar Gah City este doar unul dintre cele şapte sectoare din regiune care vor fi puse în următoarele zile sub comanda trupelor guvernamentale. Ministrul britanic al apărării Liam Fox a precizat că transferul realizat în provincia Helmand reprezintă un moment de răscruce al planului de retragere din regiune./lpreda

Liam Fox: Acesta este un proces de tranziţie şi subliniez acest lucru. Este un proces şi nu un eveniment singular. Bineînţeles că vom menţine regiunea sub observaţie şi până la urmă nu este încă un proces ireversibil, numărul soldaţilor care vor fi retraşi fiind unul destul de limitat până la finalul anului viitor, dar s-au făcut progrese. În regiunea Helmand, numărul victimelor a scăzut considerabil în ultima perioadă şi oricine a fost acolo poate spune că lucrurile s-au schimbat semnificativ în ceea ce priveşte securitatea.

Dan Vasiliu: Soldaţii britanici care se ocupă de pregătirea trupelor afgane susţin însă că cea mai mare problemă pe care o întâmpină este legată de corupţie. Există informaţii că unii lideri ai armatei afgane umflă numărul soldaţilor pe care îi au în subordine pentru a încasa mai mulţi bani.

Fraser Rea: Există, desigur, unele acuzaţii de corupţie şi am fi naivi să negăm existenţa lor, dar încercăm să eradicăm fenomenul pentru că dacă dăm greş aici lucrurile ar putea reveni la vechile obiceiuri.

Reporter: A declarat pentru BBC locotenent - colonelul Fraser Rea. Un raport recent al parlamentarilor britanici atrage însă atenţia asupra riscurilor pe care le implică o retragere prematură din Afganistan. Comitetul pentru apărare din Camera Comunelor este de părere că planul stabilit de premierul David Cameron, care prevede ca până în 2015 să fie retrase de pe frontul afgan toate trupele combatante, ar putea pune în pericol strategia coaliţiei internaţionale. Într-o primă etapă, stabilită de primul-ministru, ar urma să fie aduşi acasă, în anul următor, circa 500 de soldaţi. Parlamentarii britanici se îndoiesc însă că trupele afgane au ajuns la un nivel de pregătire care să le permită să preia controlul asupra operaţiunilor de securitate. În cazul în care soldaţii locali nu se ridică la nivelul dorit, militarii britanici ar putea rămâne descoperiţi, sunt de părere membrii Comisiei de apărare.

James Arbuthnot preşedintele Comsiei de apărare din Camera Comunelor: Dacă nu ai o forţă copleşitoare înseamnă că propriile trupe sunt expuse unor riscuri. În condiţiile din Afganistan acest lucru înseamnă că pui în pericol vieţile unor oameni deoarece nu ai suficiente resurse. Acest lucru s-a întâmplat în Afganistan şi nu ar trebui să mai permitem să se întâmple din nou.

Dan Vasiliu: Acesta mai susţine că soldaţii britanici nu ar beneficia nici de suficiente elicoptere pentru a-şi îndeplini misiunile, cu toate că în trecut reprezentanţii guvernului au dat asigurări că nu se pune problema ca trupele să nu aibă la dispoziţie toate echipamentele necesare. O poziţie similară a avut şi actualul ministru al apărării, Liam Fox, care le-a transmis parlamentarilor că soldaţii din Afganistan sunt echipaţi corespunzător. Ministrul a precizat că, în ciuda obiecţiilor formulate de parlamentari, planul de retragere va fi dus la îndeplinire conform calendarului stabilit. Mai avem multe obiective de îndeplinit, dar ţinta pe care am stabilit-o privind încheierea operaţiunilor militare până în 2015 poate fi atinsă.

Realizator: Un reportaj de la Londra transmis pentru "Euroatlantica" de Dan Vasiliu. Domnilor invitaţi, în corespondenţa complexă susţinută de declaraţii de la oficialii de la Londra, Dan Vasiliu vorbea de o retragere prematură. Domnule eurodeputat Petru Luhan, care este părerea dumneavoastră despre această retragere. Mario Balint deja şi-a spus punctul de vedere.

Petru Luhan: Să nu uităm că Marea Britanie a redus costurile cu 8% din bugetul total. Deci, vorbim aici iarăşi de o presiune pe care parlamentul britanic o face asupra executivului pentru ca aceştia să reducă costurile la nivel naţional. Ei au găsit de cuviinţă că trupele afgane din Afganistan sunt deja în măsură să preia o parte din acţiunile de asigurare a securităţii în teritoriu şi de aceea consideră că pot reduce bugetul de apărare şi securitate. Eu nu cred că discuţia ar trebui să meargă în direcţii individuale, ce face fiecare stat şi câţi soldaţi îşi retrag din regiune. Eu cred că cel mai important punct în acest context este acela de eficienţă în ceea ce priveşte cheltuirea banului public european sau naţional pentru asigurarea ordinii şi securităţii în regiunile de conflict. În ceea ce priveşte Afganistanul, marea întrebare şi daţi-i voie economistului din mine să vorbească acum, vorbeam de nouă analfabeţi din zece în Afganistan. Ne dăm seama că educaţia sau lipsa educaţiei în regiune sau în această ţară este un motiv clar pentru care conflictul persistă şi continuă. Ne dăm seama foarte clar că lipsa locurilor de muncă aduce oamenii în stradă pentru că nu au ce mânca, nu au cu ce să-şi hrănească familiile. Întrebarea mare este dacă noi am avea o strategie pe termen mediu şi lung de a aloca aceşti bani, altfel decât o facem în momentul de faţă, adică investind în armament, trimiţând trupe foarte scumpe, având acţiuni foarte foarte costisitoare în regiunile respective. Poate că ar trebui să ne gândim în mod strategic, puţin mai inteligent, să împărţim aceşti bani şi să investim în crearea de locuri de muncă în regiunea respectivă. Deci plecând de la premisa că alocăm acelaşi buget pentru asigurarea securităţii în regiunea de conflict, să investim în primul rând în crearea de locuri de muncă şi în educaţie. Şi o să vedeţi că automat o parte din conflictualii de pe stradă şi din regiunile aferente vor fi duşi pe câmpul de lucru sau în anumite uzine. Asta va avea un efect în mod direct şi indirect asupra a ceea ce înseamnă asigurarea păcii în regiunea respectivă./salina

Realizator: Domnule eurodeputat, daţi-mi voie să vă spun şi punctul meu de vedere. În 2002 publicam o carte despre Afganistan, cunosc zona foarte bine, am petrecut acolo vreo cinci luni de zile. Cunosc şi mentalitatea populaţiei. S-a încercat foarte mult din ce spuneţi dumneavoastră şi s-au investit foarte mulţi bani în operaţiuni civil-militare. S-au dat bani pentru a-i convinge pe afgani să nu mai cultive mac din care se face opiu şi se fac droguri. Ce au făcut afganii? Cu banii respectivi au distrus culturile şi au făcut culturi mult mai mari şi mult mai frumoase după aceea. Este foarte greu. Aici este şi o problemă de mentalitate. Noi trebuie să ne apropiem de ei din punct de vedere.., să-i înţelgem pe aceşti oameni, pentru că nu gândesc la fel ca noi, sunt altfel. Pe paşaportul meu când am ajuns acolo mi s-a pus ştampila după calendarul, după Egira, după calendarul musulman 1784. E un contrast, sunt oameni care acolo încă se află din punctul de vedere al mentalităţii în secolul XVIII dacă nu chiar în secolul XVII. Vorbeaţi de lipsa de cultură. Lipsa de cultură este un cuţit cu două tăişuri. Pe de o parte datorită lipsei de cultură oamenii sunt foarte uşor de manipulat şi de influenţat şi pe de altă parte lipsa de cultură nu-ţi oferă o altă perspectivă pentru viitor, pentru viitorul apropiat.

Mario Balint: Aş vrea să intervin.

Realizator: Da Mario, foarte scurt, mai avem exact cinci minute din emisiune.

Reporter: Exact 15 secunde.

Petru Luhan: Sunt parţial de acord cu dumneavoastră în ceea ce priveşte mentalitatea şi lipsa de cultură. Însă să nu uităm că fiecare om funcţionează după un principiu al necesităţilor. La ei vorbim despre necesităţile de bază pentru că ei deseori merg pe stradă şi se generează conflicte din cauză că nu au cu ce-şi hrăni familiile, sau au un motiv religios. De aceea eu cred că trebuie să abordăm problema la rădăcină şi să găsim soluţii în acest fel. Bineîneles că nu ne aşteptăm de pe azi pe mâine să se rezolve.

Realizator: Sigur că da, de ani de zile se fac eforturi. Timpul trece foarte repede, domnule eurodeputat. Să-l ascultăm şi pe Mario. Ce vroiai să spui?

Mario Balint: Cred că referirile la cultura afgană nu sunt foarte corecte. Cine cunoaşte istoria Afganistanului ştie că putem vorbi de o largă cultură a Afganistanului. Problemele adevărate acolo sunt producţia, traficul şi consumul de droguri, aşa cum spuneai. Corupţia endemică, evaziunea fiscală şi o reconstrucţie deficitară a forţelor de securitate. Dacă nu vedem aceste lucruri înseamnă că am stat zece ani degeaba în Afganistan. Pe de altă parte au fost investite sume enorme în acele PRT-uri...

Realizator: Provincial Reconstruction Team, echipe provinciale de reconstrucţie. Model care a fost importat şi în Irak şi a dat rezultate.

Mario Balint: Absolut şi care în Irak au dat rezultate, în Afganistan iată că din cauza acestei corupţii nu.

Realizator: Florel Manu vroiai să aminteşti despre retragerea unui contingent important din coaliţia multinaională.

Florel Manu: Da, este vorba de canadieni. Ei s-au retras la începutul lunii iulie, 7 iulie a fost. Ei practic nu s-au retras încă, sunt în perioadă de retragere. La data de 7 iulie şi-au terminat practic mandatul însă nu au predat misiunile acelor forţe afgane, ci le-au predat americanilor. Practic americanii mai au un lucru în plus chiar în Kandahar.

Realizator: Suplimentar, chiar dacă şi americanii au anunţat că-şi vor reduce din efective.

Florel Manu: Deja au plecat 157 de militari. Ei vor ca 10.000 să plece până la sfârşitul anului.

Realizator: Da. Este o situaţie dificilă pentru că: Helmand, avem trupe româneşti, pleacă britanicii. Kandahar, avem trupe româneşti şi acolo pleacă canadienii. Nivelul de pregătire al trupelor afgane lasă de dorit. de asemenea corupţie în rândul Armatei naţionale afgane, corupţie amintită de oficialii britanici. Foarte scurt, câte 15 secunde, de la fiecare aş dori o părere de încheiere, de perspectivă pentru Afganistan. Domnule eurodeputat cum vedeţi dumneavoastră viitorul în Afganistan? Cum credeţi că se va termina acolo?

Petru Luhan: În ceea ce priveşte prezenţa României acolo este o dovadă clară a României de fidelitate şi respectarea angajamentelor faţă de NATO. Eu cred că noi ne-am făcut treaba foarte bine acolo. Am fost apreciaţi la nivel internaţional şi în special la nivel european. În ceea ce priveşte bugetul, bineînţeles că toate ţările vor încerca să reducă din acest buget, dar eu cred că suntem pe calea cea bună în ceea ce priveşte eficienţa politicilor duse în ultimii zece ani.

Realizator: Florel Manu de la "Adevărul"?

Florel Manu: Eu spun că va fi de lucru acolo. Americanii trebuie să se concentreze asupra trupelor afgane, asupra unei, să spunem, eficientizări a acelor militari care deocamdată fac probleme şi care deocamdată nu au, să zicem, o ţinută care să te ducă către o trupă de elită.

Realizator: Vorbeam eu mai devreme de o adevărată gaură neagră în Afganistan pentru Alianţă, pentru fonduri, pentru echipamente, tehnică şi chiar pentru vieţi omeneşti pierdute acolo. Mario Balint, care este părerea ta, foarte pe scurt?

Reporter: Este adevărat Radu, Afganistanul rămâne o gaură neagră însă targetul 2014 de retragere a trupelor Alianţei din Afganistan mi se pare o utopie. Acolo nu se va încheia în următorii zece ani.

Realizator: Euroatlantica la final. La revedere!