Tezaure umane vii
Ce sunt tezaurele umane vii, dincolo de o denumire international acceptata si de o decizie de la nivelul UNESCO? Mai ales cum sunt contemporanii noştri demni să poarte acest titlu
Articol de Mihaela Helmis, 15 Ianuarie 2014, 19:17
Ce sunt tezaurele umane vii, dincolo de o denumire international acceptata si de o decizie de la nivelul UNESCO de a recunoaşte în comunităţi acei oameni speciali prin care trece cultura populara, din trecut spre viitor, cât mai aproape de mărcile identitare şi păstrând nuanţele care diferenţiază ?
Sau mai ales cum sunt contemporanii noştri demni să poarte acest titlu.
Iata-i pe toti cei 30 creatori populari din România care au primit până la aceasta ora titlul onorific de Tezaur Uman Viu
Audio: Tezaure umane vii
In anul 2010-
1. Maria Deac Poenaru – icoane pictate pe sticlă – Laz, com Săsciori (judeţul Alba)
2. Dumitru Sofonea – cojocărit - Drăguş (judeţul Braşov)
3. Nicolae Veleanu – vătaf de căluşari - Giurgiţa (judeţul Dolj)DECEDAT
4. Barkó Etelca – ouă încondeiate - Săcele (judeţul Braşov)
5. Augustin Páll – olărit - Corund (judeţul Harghita)
în anul 2011-
1. Constantin Perţa –prelucrarea lemnului - Ceru Băcăinţi (judetul Alba)
2. Olivia Tima – ţesut - Sălciua (judeţul Alba)
3. Vasile Ghica - rapsod popular - Călăraşii Vechi (judeţul Călăraşi)
4. Nicolae Piţiş – rapsod popular - Lăpuşul Românesc (judeţul Maramureş)
5. Valer Burzo – rapsod popular - Suciu de Sus (judeţul Maramureş)
in anul 2012
1. Adela Petre – ţesut – Buzău (judeţulBuzău)
2. Floare Finta - costume şi podoabe populare –Negreşti-Oaş (judeţul Satu Mare)
3. Vasile Soporan - rapsod popular – Frata (judeţul Cluj)
4. Pera Bulz – taragotist - Vaţa de Jos (judeţul Hunedoara)
iar în anul 2013
1. Nicolae Muntean - iconar, Vinerea (judeţul Alba)
2. Gligor Nicodim – meşter popular – prelucrarea tradiţională a lemnului, Vidra (judeţul Alba)
3. Ioan Oancea – lădar, Budureasa (judeţul Bihor)
4. Gheorghe Rada - interpret popular şi constructor viori cu goarnă, Pomezeu (judeţul Bihor)
5. Amelia Papazissu - ţesut în păr de capră şi lână, Vintilă Vodă (judeţul Buzău)
6. Mircea Micu - constructor de instrumente muzicale – cimpoi şi bucium, Săruleşti (judeţul Buzău)
7 – 10. Carol Ţuli, Băbuţ Covaci, Alexandru Covaci, Cornel Bumb (Trio transilvan ,,Zorile’’) – intrepreţi populari - Mociu, judeţul Cluj
11. Constantin Curecheriu - meşter popular - creator de măşti populare Sat Sticlăria, Com. Scobinţi (judeţul Iaşi)
12. Dumitru Ifrim – olar, Sat Schitu Stavnic, Comuna Voineşti (judeţul Iaşi)
13. Domnica Trop - interpret popular, Isverna (judeţul Mehedinţi)
14. Silvia Tecoanţă– ţesătoare, Alţîna (judeţul Sibiu)
15. Dorin Cocârţă – dansator popular, Com. Fundu Moldovei, Jud. Suceava
16. Felicia Cuciureanu - horitoare, Sat Bilca, Jud. Suceava
Cei doi buzoieni care au devenit eroi ai radio-documentarului artistic intitulat de Mihaela Helmis "Comori în şezători- Tezaure umane vii" sunt vestita ţesătoare in păr de capră Adela Petre si Mircea Micu -interpretul şi constructorul de instrumente muzicale – cimpoi şi bucium,din Săruleşti.
Creatoarea populară Adela Petre a împlinit 84 de ani şi se mândreşte că a avut ocazia să predea meşteşugul ţesutului începând de la medici, până la simpli muncitori."
Mulţi dintre foştii mei elevi au plecat din ţară şi au promovat ţesăturile unice din păr de capră în lumea întreagă.
Deşi lumea de astăzi este în plină schimbare, eu cred că mai este loc de tradiţii. Depinde doar ca noi să vrem. Iar eu vreau şi sunt dispusă să pun la bătaie tot ce ştiu”, a declarat cunoscuta ţesătoare.
Adela Petre s-a născut la 10 iunie 1929, în satul Valea Sibiciului, comuna Pătârlagele. Este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră.
Mama Adela , cu o numesc si Atena Bratosin , dar si Doina Muşat , alături de toţi cei ce îi sunt discipoli este membru al Academiei Artelor Tradiţionale( actualmenta vicepreşedinte) şi multe dintre creaţiile ei, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii in ţară şi în străinătate.
La rândul său buzoianul Mircea Micu , 75 de ani - cu valoare recunoscuta pe 27 noiembrie 2013 de catre reprezentantii UNESCO, in Mara Adunare la Alba Iulia, sta in galeria romanilor pentru care UNESCO a decis pastrarea, impartasirea si conservarea valorii in comunitate si in plan mondial, pretentios formulat salvgardarea patrimoniului national imaterial.
Nea’ Mircea Micu este dovada clara a ţăranului complet, cu o inteligenţă extraordinară, dar care traieşte extraordinar de simplu si care are destui foşti învăţăcei care au învăţat să zică din cimpoi fară a se folosi de note scrise pe portativ.
Intalnirea cu cele două comori de inţelepciune şi pricepere s-a petrecut şi în prezenţa câtorva dintre cei mai apropiaţi discipoli ai lor Atena Bratosin, Doina Muşat si Gheorghiţă Stanciu , care se bucură să le ducă meşteşugul mai departe .