Sistemele de pensii din Europa, în prag de colaps?

Potrivit calculelor făcute de Banca Mondială, pensiile din România sunt cu circa 20% mai mari decât le poate finanţa bugetul.

În plus, spune Banca Mondială, deşi vârstele standard de pensionare ar trebui sa fie de 58 de ani şi 9 luni la femei şi de 63 de ani şi 9 luni la barbaţi, vârsta reală de pensionare este de 54 de ani şi 7 luni.

În România, peste 40% din pensionari au ieşit din viaţa activă înainte de a împlini vârsta pensionării.

Sistemul public de pensii este supus „unor riscuri uriaşe”.

Un raport a fost elaborat toamna trecută de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, care reuneşte 23 de experţi în politici sociale, asistentă socială, demografie şi statistică socială.

Conform acestuia, sistemul public de pensii este supus „unor riscuri uriaşe”, este „împovărat” de cheltuieli foarte mari, nu mai poate miza la nesfârşit pe subventiile de la bugetul de stat ca „solutie de criză” deja aplicată prea mult şi este ameninţat de „evoluţii demografice îngrijoratoare”.

Iată cateva dintre observaţiile prezentate în cadrul acestui raport:

Sistemul de pensii din Romania reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli publice.

Cheltuielile anuale pentru pensii in Romania se cifreaza la peste 10 miliarde de euro, adica mai mult de 9% din PIB si peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat.

În prezent, raportul dintre numărul de salariaţi şi numărul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1:1.

Dacă sunt luaţi în considerare şi pensionarii din categoriile speciale, precum şi pensionarii agricultori, raportul salariati:pensionari devine 1:1,2.

„Sistemul public de pensii din România se află în una dintre cele mai dificile situaţii din intreaga Uniune Europeană, iar sistemul de pensii va constitui piatra de incercare a fiecărei guvernari de aici inainte”.

Numărul pensiilor de invaliditate a crescut cu 430% in perioada 1990-2008, de cele mai multe ori prin „fraudă”.

Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, raportul a făcut o statistică a plăţilor de pensii.

Peste 1,5 milioane de pensionari (32% din total) au o pensie medie lunară mai mică de 500 de lei;

Peste 3,8 milioane (81% din total) au o pensie medie lunară mai mică de 1.000 de lei;

Doar 43.488 de pensionari (0,9% din total) au o pensie medie lunara mai mare de 2.000 de lei;

Pensia medie este 714 lei pe luna, adică unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.

Cei mai mulţi pensionari au ieşit la pensie înainte de termen.

- numărul de pensionari cu limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare: 1,9 milioane (41% din total);

- număr de persoane cu pensii de invaliditate, cu pensionare anticipată, fără stagiu complet: 2,8 milioane (59% din total), dintre care pensionari de invaliditate sunt 903.000 (1 din 5 pensionari este „invalid”).

Din 1990 până astăzi numărul salariaţilor, a scăzut dramatic faţă de cel al pensionarilor.

- în 1990 existau 8,2 milioane de salariaţi şi 2,5 milioane de pensionari, un raport de 3,3 salariati care susţin fiecare pensionar.

- în 2009, există 4,52 milioane de salariaţi şi 4,72 milioane de pensionari de asigurări sociale de stat, adică un raport de 0,96 salariaţi la fiecare pensionar.

- estimare EUROSTAT pentru România anului 2050: un raport de 0,4 salariaţi la 1 pensionar.

Un raport al Societăţii Academice Române, publicat în februarie 2010, apreciază că deficitul produs de dezechilibrul din sistemul de pensii este imens.

"Deficitul fondului de pensii creat în 2007-08 echivalează cu o mărire a TVA de la 19 la 22%; în 2025 TVA ar trebui să ajungă la 27%" se arată în raportul SAR, care a identificat mai multe metode de reducere a costurilor cu pensiile:

a. Descurajarea pensionărilor anticipate

b. Egalizarea vârstelor de pensionare

c. Eliminarea pensiilor speciale

d. Decuplarea valorii pensiei de cea a salariului mediu

e. Lărgirea bazei de impozitare

Probleme cu pensiile şi în alte ţări europene.

Spania vrea să ridice vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani

Guvernul Spaniei va propune creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani, de la 65 cât este în prezent, pentru ca sistemul de pensii să nu se destabilizeze odată cu îmbătrânirea populaţiei, a anunţat la începutul anului ministerul Muncii de la Madrid.

Autorităţile spaniole au cerut uniunilor patronale şi sindicatelor să fie de acord cu decizia, care se încadrează în negocierile dintre stat şi mediul privat în legătură cu eficientizarea Spaniei.

"Este necesar să ridicăm vârsta de pensionare dacă dorim cu adevărat o garanţie că sistemul de pensii va fi sustenabil peste 25-30 de ani", a declarat în comunicat ministrul spaniol al Muncii, Celestino Corbacho.

Aproape o treime din populaţia Spaniei va avea peste 65 de ani până în 2049, dublu faţă de nivelul actual, potrivit estimărilor guvernului.

Sistemul de pensii al Italiei este o "bomba cu ceas".

Declaraţia a fost făcută anul trecut de şeful Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Angel Gurria, care a cerut guvernului italian să nu amâne reformele, în ciuda riscurilor politice.

"Cred ca acesta este momentul potrivit pentru a schimba sistemul. Este o bombă care va exploda mai devreme sau mai târziu", a spus seful OCDE,.

În ultimul timp a crescut presiunea asupra Italiei pentru a ridica vârsta de pensionare, ca să economisească bani pentru măsuri anti-criză.

Sisteme de pensii din Uniunea Europeană.

Italia

Pensia se plăteşte când sunt îndeplinite următoarele condiţii: minim 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 pentru femei; contribuţii plătite de minim 20 de ani

Franţa

Sistemul de pensii în Franţa nu este uniform, dar este organizat în funcţie de sectorul de activitate, astfel încât există un sistem pentru salariaţii din sectorul privat, sisteme speciale pentru salariaţii din sectorul public şi regime pentru non-salariaţi

Germania

Sistemul de pensii german este apreciat ca fiind unul dintre cele mai performante sisteme de asigurări din lume.

Peste 90% din populaţia totală este asigurată prin sistemul public ce are la bază decretul imperial din 1883.

Sistemul public german s-a dezvoltat de la constituirea asigurărilor de sănătate şi a asigurărilor de accident în 1884, prin constiutirea Fondului de pensii în 1889, apoi în 1927 asigurările de somaj.

În 1957 a avut loc o reformă a sistemului public de pensii, iar în 1995 au fost introduse, în completarea Asigurărilor de sănătate, indemnizaţiile de îngrijire, care reprezintă indemnizaţii subvenţionate de la bugetul de stat şi plătite persoanelor ce nu au posibilitatea de a se autofinanţa.

Spania

Pensionarii trebuie să îndeplinească anumite condiţii:să fi împlinit vârsta de 65 de ani.

Să fi contribuit timp de 15 ani, dintre care cel puţin doi trebuie să fie cuprinşi în ultimii 15 ani dinaintea datei pensionării.

Un lucrător trebuie să fi plătit contribuţii 35 de ani pentru a primi o pensie integrală (100%).

Danemarca

Sistemul de pensii prevede explicit şi posibilitatea de pensionare anticipată.

La împlinirea vârstei de 60 de ani se poate primi un certificat de pensionare anticipată.

Dacă se amână pensionarea anticipată până la 62 de ani, se poate primi pensia integrală la acel moment.

Dacă se decide acceparea pensionării anticipate la vârsta de 60 de ani, nu se va primi decât 91% din pensia integrală.

Belgia

Există 4 regimuri de pensii: regimul salariaţilor, regimul independenţilor, al funcţionarilor din serviciile publice şi regimul foştilor angajaţi care au lucrat în colonii sau într-o ţară care nu e membră a UE.

Valoarea pensiei este plafonată şi este determinată în funcţie de cariera profesională, salariu şi situaţia familială.

Documentar realizat cu sprijinul Rador.