Nichita, merele şi castrul roman

A fost, mai întâi, "Drumul vinului" o iniţiativă ale cărei roade s-au dovedit benefice şi au dat curaj edililor prahoveni.

Şi cum să nu te gândeşti la potenţialul economic al pomilor fructiferi de pe dealurile prahovene când toamna aşterne un covor de mere, pere şi gutui care se rostogolesc până în şosea...

Pomii par să fi fost plantaţi de vreun sfânt ce a trecut pe acolo, cu traista în băţ, plină de nuci şi de mere...nimeni nu mai ştie cine a plantat dealuri întregi, nimeni nu îngrijeşte pomii aceia...Doar culesul prezintă interes...Şi atunci, se burduşesc tochitorile cu prune, se umplu beciurile cu dulceţuri ...

În acest timp, copiii beau zemuri colorate din cutii de carton, iar sucul merelor adevărate se scurge în şanţ...S-ar zice că oamenii nu mai ştiu să deosebească binele de rău...

Noul proiect "Drumul fructelor" ar putea pune capăt risipei şi i-ar putea readuce pe oameni la realitatea livezilor.

Pentru că, aşa cum îmi spunea dr. Emilia Iancu, directoarea Muzeului de Ştiinţele Naturii din Ploieşti, oamenii par să fi uitat că pomii sunt vii şi că trebuie trataţi ca atare.

La Drajna, comuna cu două sate, Drajna de Jos şi Drajna de Sus, primarul Mihai Gavrilă şi ceilalţi intelectuali ai satului ştiu bine că a trecut vremea nepasării, că dacă nu construieşti acum cu bani europeni înseamnă că nu ştii să trăieşti clipa...

La Drajna de Sus pomii fructiferi vor fi înnoiţi, sătenii vor învăţa cum să-i îngrijească, merele se vor stoca, iar copiii vor mânca un măr în pauza, in locul "e-urilor" toxice.

Spuneam în documentar că la Drajna de Sus a copilărit Nichita Stănescu, alergând pe dealuri împreună cu Ioan Grigorescu, cineastul de mai târziu.

Era război, erau bombardamente ucigaşe asupra Ploieştiului de unde se refugiaseră parinţii lui Nichita, iar cei doi băieţi colindau dealurile, alergau dupa curcubee, se minunau de pâinea coaptă în cuptorul lui Chebale, brutarul din Drajna care îşi construise cuptorul din caramidă romană, extrasă din movilă înaltă sub care se odihnea de aproape două milenii castrul roman construit pe la 102 era noastră.

Cărămizile romane mai purtau pecetea Legiunii a V Macedonica, astfel încât pâinile aburinde ieşeau din cuptor ca nişte exponate de muzeu, iar Nichita se minuna de frumuseţea lor. Ba mai mult, găsise bălaiul copil o jumătate de sestertz în colbul dealului, îl frecase îndelung şi scosese la iveală o efigie română impresionantă...

Ei bine, şi castrul roman din Drajna de Sus va ţâşni la lumină pe "Drumul fructelor".

Lucrările vor începe în primăvara viitoare, vestigiile care au mai fost decopertate şi acoperite la loc, se vor odihni de astă dată sub o cupola din sticlă, loc de popas, loc al memoriei ...

Audio: