Memoria materiei - optoelectronica şi monumentele facsimilate

Descoperit la Constanta în anul 1988, din întâmplare, de arheologii Constantin Chera şi Virgil Lungu, Mormântul Hypogeu este un monument antic foarte puţin cunoscut, deosebit ca decoraţie şi importanţă istorică.

Unic în România, acest monument a devenit acum,prin reconstituire, accesibil publicului larg ce viziteaza Muzeul de istorie din Constanţa.

Facsimilarea electronică-reconstituirea în mărime naturală, cu înaltă fidelitate - a fost posibilă graţie specialiştilor de la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Optoelectronică, preocupaţi si de astfel de lucrări de restaurare, dar e vorba de o istorie de peste 20 de ani spusa de Roxana Rădvan, Mihai Pleșu si acad. Răzvan Theodorescu.

Arheologul Constantin Chera spunea că până la descoperirea acestui mormânt cavou a fost cercetată întreaga zonă cuprinsă între Bulevardul Ferdinand şi Zorile, unde au fost descoperite peste 200 de morminte.

Printre obiectele găsite în cavou se numără un unguentarium cu bulb, mărgele, o cutiuţă din argint, purtată de femei la gât în care erau păstrate textele secrete.

Picturile murale, de o valoare extraordinară, descriu masa rituală celestă,altfel spus un festin funebru.

În interiorul mormântului au mai fost descoperite cel puţin şase schelete umane ale locuitorilor Tomisului antic.

Cavoul este datat în secolul al IV-lea d. Hristos. Mormântul de pe vremea lui Constantin cel Mare, din 330, are o valoare excepţională datorită picturii murale care acoperă întreg spaţiul interior al cavoului, inclusiv bolta.

În privinţa originalului mormântului pictat Hypogeu, din zona Zorile, lucrurile au fost pentru moment stopate pentru că acolo trebuie cât mai urgent intervenit pentru consolidarea malului, spunea directorul MINAC, Gabriel Custurea.

Consiliul Judeţean are un proiect, a cărui valoare se ridică la câteva milioane de euro, dar se aşteaptă finanţarea.

Mormântul pictat are nevoie şi de o clădire de protecţie, care să ferească monumentul atât de umiditate, cât şi de trepidaţiile care se creează.

Acest mormânt nu va putea fi niciodată vizitat de turişti pentru că intrarea este mică, de 60-70 cm, şi există riscul de distrugere a frescei.

Şi respiraţia umană afectează pictura- şi atunci cu atat mai importantă şi valoroasă această reconstituire în mărime naturală, ca aduce multe alte elemente de similitudine făcând acest paralelipiped demn de a fi la rândul lui interogat.

De mai bine de zece ani, MINAC colaborează cu specialişti în vederea scanării celor mai importante monumente din Constanţa.

Roxana Răzvan, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), lucrează cu o echipă numeroasă, la care se adaugă restauratori, artişti plastici şi arheologi.

Audio. Documentar

Tehnologia avansată pe care au pus-o la punct (conjugând performanţele a cel putin 4-5 metode deja cunoscute) permite conservarea sănătoasă a acestor monumente.

Mihai Pleşu şi Otto Constantin sunt artiştii care au dat viaţă picturii din interiorul cavoului.

Amenajată din plăci de polistiren, specialiştii le-au tencuit pentru ca mai apoi să poată picta fresca de interior.

Specialiştii de la INOE 2000 au scanat toate monumentele din Constanţa, aşteptând începerea reconstituirii.

Este vorba de bisericuţele de piatră de la Basarabi (Murfatlar) şi de alte morminte pictate din tot judeţul.

De acum înainte, materializarea acestor proiecte este o chestiune care ţine strict de bani.

Sub 200.000 de euro ar costa reconstituirea celor trei morminte pictate din judeţul Constanţa (cele două morminte pictate aflate în zona Gării şi mormântul de episcop de la Cernavodă).