Inteligență Artificială capabilă să prevadă noile focare ale pandemiei

O Inteligență Artificială, dezvoltată printr-un proiect european la care participă în premieră și România, va fi în măsură din 2022 să identifice și să diagnosticheze cazurile de infectări cu diverși agenți patogeni, dar și să facă predicții cu privire la locurile și momentele apariției unor eventuale noi focare. Platforma va pune la dispoziție și ghiduri și proceduri standard pentru gestionarea situațiilor de urgență impuse de pandemii.

România participă pentru prima dată la un proiect european privind gestionarea situațiilor de urgență impuse de pandemii - STAMINA. Finanțat prin programul Orizont 2020, el include 37 de parteneri din 17 țări europene și non-europene și se va încheia în septembrie 2022 cu lansarea unui pachet inteligent de instrumente și dispozitive menite să ofere soluții în astfel de situații, dar și ghiduri și proceduri clare cu privire de gestionarea lor în teren de cei direct implicați. În plus, o platformă online va stoca informații referitoare la numărul de cazuri, dozarea lui pe zile, durata de tratament, sau gravitatea și în funcție de ele va rula scenarii, necesare pentru a face inclusiv predicții despre unde, când și cum va apărea un eventual nou focar. Întreg pachetul va putea fi folosit pentru gestionarea tuturor situațiilor similare, nu doar pentru pandemia de Covid 19.

2 MARTIE 2020. Medicul și imunologul american Anthony Fauci, unul dintre liderii grupului din Statele Unite ale Americii de combatere a coronavirusului. ”Avem un plan pentru intervenții în caz de pandemie, pe care l-am pus la punct acum mulți ani, dar sistemul nu a fost în stare să se pună în mișcare așa cum am fi avut noi nevoie. Este un eșec. Nu eram pregătiți pentru așa ceva. Trebuie să ne pregătim să facem ce trebuie.”

13 MARTIE 2020. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: ”Ceea ce se întâmplă nu este doar o provocare fără precendent pentru sistemul nostru de sănătate, dar și un șoc major pentru economia noastră. Am creat o echipă din oameni de știință remarcabili – virusologi, epidemiologi – pentru a evalua situația și a ne ajuta cu soluții pentru cele mai eficiente răspunsuri.”

18 MARTIE 2020. Tedros Adhanom, director general Organizația Mondială a Sănătății: ”Efortul necesar într-o astfel de situație se poate face. Cercetători din lumea-ntreagă încearcă să ne ofere cele mai puternice și mai clare soluții pentru a salva vieți”

9 APRILIE 2020. Un medic militar aflat în prima linie la Suceava - Căpitanul Mihai Alexandru Mărginean - postează pe facebook un text zguduitor, care începe așa: "Eu sunt anestezist, medic militar și scriu din Suceava. Pentru cine scriu? În primul rând pentru mine, ca nu cumva să uit vreodată ceea ce simt acum.... În armata ordinele se execută, nu se discută! Știe toată lumea. "Mâine plecați la Suceava" "Am înțeles! Să trăiți!" Oamenii din jurul meu s-au activat, am primit mesaje de susținere. Familia mea a acceptat cu greu și lacrimi ordinul. Dar mie nu mi-a fost frică nicio secundă...”

Așa s-a conturat nevoia și s-au căutat rezolvări pentru ea. Domeniul situațiilor de urgență operează, însă, cu alți termeni. Primul - lacune – ceva care fie lipsește, fie există dar nu se poate pune în aplicare dintr-un motiv sau altul, fie o dată aplicat nu dă randamentul scontat și trebuie îmbunătățit. Cel de-al doilea termen, cumva firesc pe această axă de cerere și ofertă ... este ”soluții”. Amândoi se regăsesc și într-un proiect, lansat pe 1 septembrie anul trecut și finanțat de Comisia Europeană prin Programul Orizont 2020... STAMINA... la care participă în premieră și România. Titlul este de fapt un acronim, pentru ”Demonstrarea sprijinului decizional inteligent nesesar previziunii și gestionării crizelor pandemice în interiorul și înafara granițelor europene”. Concret, proiectul își propune dezvoltarea unui set de instrumente inteligente pentru predicția și managementul unei pandemii.

”În momentul în care se cunoaște factorul infecțios, dacă oamenii s-au confruntat deja cu acesta, au atât modele create cu mai mult timp în urmă cât și date reale de evoluție și pe baza lor se pot mobiliza resursele astfel încât să fie localizate cât mai mult pagubele și consecințele unor astfel de evenimente, din punct de vedere medical, dar și pentru partea economică. Cred că toată lumea știe câte ecouri negative sunt la nivelul economic din cauza unor măsuri de natură medicală foarte bune, însă trebuie un echilibru între restricțiile care se pun și consecințele economice.”

O premieră pentru România, dar nu și pentru celelalte țări europene – observă colonelul în retragere Nicolae Steiner, specialist în situații de urgență, doctor în virusologie și fost atașat la NATO pe acest domeniu: ” Chiar și eu am participat la proiecte de genul ăsta. E o serie de proiecte legată de managementul crizelor și managementul situațiilor de urgență. Se constituie niște teme cu niște alocări financiare și se cer oferte. Ofertele se fac de niște consorții în care sunt incluși mai mulți participanți, cum e și programul ăsta al nostru. E o invitație formală la participare. În urma acestei invitații se întocmește o propunere de participare a țării respective, sau ai membrilor colectivității științifice ai țării respective și e o bună școală pentru noi să ne mai dezvoltăm posibilitățile de cercetare – hai să zicem! – dincolo de cercetarea aplicativă; intrăm puțin și în domeniul cercetării fundamentale.”

Proiectul STAMINA pornește de la colectarea datelor, stocarea lor, prelucrarea și apoi interpretarea. Cum va putea el să treacă, însă, testul Regulamentulului european privind protecția datelor, devenit între timp lege și în România?... Informațiile vor fi colectate atent și apoi anonimizate – spune Tiberiu Potancius, consilier juridic și manager de securitate în cadrul Proiectului STAMINA: ”Nu va folosi propriu-zis date cu caracter personal. Datele cu caracter personal sunt acele date care sunt de natură să conducă la identificarea unei persoane. Proiectul va utiliza statistici medicale. Statisticile medicale presupun selectarea numai acelor date care interesează și bineînțeles anonimizarea lor, astfel încât să nu poată fi de natură să conducă la identificarea cuiva. ”

În Proiectul STAMINA sunt implicate și țări non-europene, precum Turcia sau Tunisia. În Turcia, de exemplu, este strict interzisă diseminarea datelor statistice cu caracter medical, iar în România, legislația nici nu aprobă și nici nu interzice în mod expres acest lucru, dar pentru gestionarea situațiilor de urgență impuse de pandemie va fi nevoie de un răspuns unitar. În această privință, încă se caută soluții. Pe de altă parte, se pune întrebarea cărui stat îi va reveni sarcina de a interveni, în situația ipotetică în care niște turiști călătoresc în vacanță în Stăinătate; se ivește un focar de pandemie și ei se infectează. Tiberiu Potancius: ”Noi ne gândim dacă nu ar fi oportună implementarea unui regulament european, cum a fost și în situația prelucrării datelor cu caracter personal, pentru că regulamentul european este o specie aparte de act normativ. El este infra-constituțional în sensul că se aplică direct în cadrul legislativ al statelor membre, nemaifiind nevoie de o legislație internă care să-l transpună, cum este în cazul directivelor. Directiva europeană are nevoie de o lege internă care să stabilească modul în care este ea transpusă în cadrul legal românesc, pe când așa regulamentul se aplică direct. Țările care nu fac parte din Uniunea Europeană pot să uziteze de alt instrument; pot să încheie acorduri separate cu Uniunea Europeană.”

Să revenim, însă, la informațiile de natură medicală – vârsta pacienților, istoricul medical, starea de sănătate, numărul de cazuri, repartiția lui pe zile, data la care s-a pus diagnosticul, durata de manifestare, modul de răspuns la tratamente, dar și gradul de răspândire a factorului infecțios...Toate vor servi unor – hai să le spunem grafice, pentru o mai bună înțelegere - menite să explice evoluția virusului. Și tot pe baza lor se vor genera modele necesare mai târziu la identificarea unor viitoare posibile focare, în funcție, de exemplu, de parametri de mișcare, așa-numitele matrici de deplasare a persoanelor. Cu ajutorul lor se vor putea face ulterior predicții la nivel de țară sau la nivel de regiune despre indivizii infectați, cu simptome, sau asimptomatici. Un astfel de model este deja funcțional, dar deocamdată doar în București... Și se numește Gleam, în traducere din engleză Licăr – mi-a spus George Suciu, directorul de cercetare, dezvoltare și inovare la Beia Consult International, firma care se ocupă de partea tehnică a proiectului: ”Integrăm diverse tehnologii. O parte din ele sunt deja funcționale. În principiu, avem niște dispozitive, așa-numite wearebles, adică portabile, ca niște ceasuri inteligente și așa-numitele dispozitive PSR care pot să detecteze diferite virusuri. În acest proiect ne adresăm în special celor care sunt în linia întâi și pot să beneficieze din STAMINA de unelte, în special IT. Mai mult de atât avem și ceva care se numește early warning, adică avertizare timpurie pe baza unor informații despre mobilitatea persoanelor pe baza unor unelte care generează scenarii se pot trimite avertizări sau notificări în caz de risc.”

George Suciu mi-a mai explicat că aceste ceasuri inteligente, destinate celor din prima linie – medici sau reprezentanți ai unor ong-uri, în cazul unei pandemii - măsoară diferiți parametri când intră în contact cu persoane potențial infectate și dau notificări. Dispozitivele beneficiază de senzori optici și senzori de tip ppg, care folosesc o tehnologie bazată pe lumină pentru a ”simți” rata fluxului de sânge controlat de acțiunea de pompare a inimii. Acești senzori permit și comunicarea securizată, sau criptată cu platforma cloud unde se vor procesa datele livrate de ei. Tehnologia va putea fi folosită și la alte viitoare situații similare... Colonelul Nicolae Steiner: ”Bolile transmisibile nu sunt numai coronavirus. Sunt multiple. Sunt cauzate de virusuri, de fungi, de bacterii și programul nostru va cuprinde cât mai multe din spectrul acesta de germeni patogeni. Sunt mai multe tipuri de germeni care vor fi studiați de program. Epidemiile sunt în fiecare an. Nu neapărat de gripă, dar sunt de rujeolă, de rubeaolă, de tot felul de boli începând de la cele mai simple până la cele mai complicate, cum este și – hai să zicem! – endemia de HIV”

Și George Suciu: ”Noi dezvoltăm mai multe scenarii și Platforma Stamina va permite generarea de noi scenarii pentru viitoare pandemii sau viitoare virusuri și modelele pot fi folosite pentru covid acum sau pentru viitoare coronavirusuri, sau alte tipuri de virusuri. Inteligența Artificială se va focusa pe partea de învățare din scenariile pe care le avem la îndemână și pe care le dezvoltăm și în special pe partea de avertizare timpurie; deci va încerca să detecteze niște semnale care pentru oameni nu sunt semnificative sau mai mulți oameni nu au capacitatea să analizeze sau să cuprindă aceste informații și vor rezulta într-o unealtă care permite gestionarea timpurie deja a primelor semne că există o pandemie. Poate fi vorba câteodată de zile sau săptămâni...”

Predicțiile, rezultat al unor operațiuni matematice de tipul probabilităților, vor avea un caracter estimativ, dar suficient pentru a trage un semnal de alarmă necesar pregătirilor prealabile și intervenției dacă se confirmă riscul – din nou colonelul Nicolae Steiner: ”Nu este vorba de o depistare exactă, dar oricum, va atrage atenția și atrăgând atenția se vor lua măsurile corespunzătoare. Se va face o estimare a ceea ce aduce pandemia în general. Din studierea episoadelor pandemice, virusul gripal a debutat – cel puțin ceea ce se știe – cu așa-numita gripă spaniolă care în decurs de doi ani de zile a dus la o mortalitate mai mare decât cea realizată de Primul Război Mondial. E un termen de comparație foarte clar pentru că războiul are o anumită caracteristică, dar pandemia l-a depășit; pandemia de gripă. Sunt foarte multe cercetări. Se pare că virusul gripal care a circulat atunci a avut o anumită componentă antigenică care producea necroza celulelor din epiteliu pulmonar. Și asta ducea la o moarte foarte rapidă.”

Pentru a reflecta adevăratele proporții ale momentului, Bogdan Murgescu, profesor universitar la Facultatea de Istorie din București separă lucrurile foarte clar. Gripa spaniolă de la 1918 – 1919, cu unele ecouri și în 1920, a provocat – potrivit datelor oficiale - 100 de milioane de morți, mai mulți nu doar decât cei uciși propriu-zis pe front în Primul Război Mondial, ci decât întreg numărul de decese asociate acestei conflagrații, inclusiv cele survenite, de exemplu, în urma infectării cu tifos. ”În imediata vecinătate a gripei spaniole este Marea Ciumă din secolul al 14 lea. A izbucnit în Asia Centrală și a avut extensii mai întâi spre China, dar după aceea a cuprins și lumea arabo-musulmană și lumea europeană. Practic, ea s-a întins din – să zicem China – până în Maroc și Spania; din Indonezia până în Norvegia, adică extensia ei a fost considerabilă. Nu avem statistici perfecte, dar se estimează că ea a ucis tot până spre 100 de milioane de oameni, deci practic se estimează că undeva spre o cincime din populația lumii a fost ucisă de Marea Ciumă.”

Un alt episod important din punctul de vedere al istoriei pandemiilor, este cel legat de variolă... Tot Bogdan Murgescu: ”Variola a avut câteva momente de erupție majore în istorie. Două exemple v-aș da: unul dintr-o mare pandemie aproape aș zice pentru că a venit din Asia, unde a atins sigur și Persia și poate și China, foarte gravă în Imperiul Roman și de asemenea în al doilea exemplu, când europenii au dus variola în America, o dată cu cucerirea de exemplu a Mexicului de armata lui Cortez, unde efectul a fost absolut cumplit asupra populației locale și după aia avem diverse indicii despre răspândirea variolei înafara Mexicului și despre uciderea unui mare număr de locuitori ai Americii, înainte să vină spaniolii cu adevărat să-i supună.”

Și din nou în prezent. Dispozitivele inteligente puse la dispoziție prin Proiectul STAMINA celor din prima linie se află acum la nivel de prototip, iar unele sunt deja disponibile gratuit; se pot descărca și pot fi folosite.

... Dar ... această platformă – deocamdată proiect! – va livra și ghiduri de bune practici și proceduri pentru situațiile de urgență. Este vital ca autoritățile și oamenii care intervin în teren să aibă niște reguli stricte și pași clari de urmat – mi-a spus Corneliu Zaharia, managerul de echipă din partea Institutului de Virusologie în proiectul STAMINA: ”Într-o situație de criză trebuie mobilizate forțe sau redirecționate și fiecare să fie pregătit. Este vorba de cei care acționează direct în sensul că ghiburile acestea trebuie să ajungă să poată spune lucruri foarte simple, pentru că în acel moment cei care intervin direct nu au timp să analizeze ce e mai bine, ce e mai rău. Lor le trebuie 5 – 6 direcții, 5 – 6 pași pe care să-i urmeze să rezolve problemele care există la fața locului”

Și proiectul nu doar că-i va degreva de o povară uriașă pe cei din prima linie într-o astfel de situație de urgență, ci o va și plasa unei structuri obiective – o Inteligență Artificială - pentru a exclude și eventualele erori umane, inerente în trecut... Corneliu Zaharia: ”Este vorba de mai multe proceduri și mai multe ghiduri, dar și de instrumente softwere pentru că ne referim la o platformă găzduită de Internet care nu se adresează victimelor sau persoanelor afectate, ci lanțului de management de la nivelul central, care trebuie să ia decizii în cunoștință de cauză, până la cei care trebuie să aplice toate aceste decizii prin toate situațiile intermediare. De exemplu, la nivel central, există informația că s-a declanșat o epidemie, într-o anumită zonă. Decizia trebuie să treacă la nivel local, respectiv la nivel regional. De aici, trebuie puse la dispoziție resursele materiale, cum ar fi mijloacele de transport și oamenii calificați, medici, paranedici, asistenți, până la nivelul spitalelor care trebuie într-un timp foarte scurt să-și organizeze activitatea și circuitele.

În plus, proiectul STAMINA va face posibilă folosirea celor mai noi tehnici de diagnosticare, care vor eficientiza întreaga procedură prin scurtarea perioadei dintre apariția bolii și intervenția prin tratament... Corneliu Zaharia: ”S-ar putea ca factorul infecțios să fie necunoscut și atunci se ține cont să se folosească cele mai recente și cele mai avansate tehnici de identificare a agentului infecțios, cum ar fi segvențierea genomului respectiv. Astfel, după cum toată lumea știe, s-a putut identifica cu mare rapiditate sușa/ modificarea din Anglia a virusului Sars-Cov 2, cea din Brazilia și din Africa de Sud, tocmai prin faptul că în momentul de față, specialiștii au instrumentele necesare pentru a putea să deceleze diversele schimbări, caracteristice tuturor virusurilor din grupul acesta.”

Ar mai fi o condiție ca toate să funcționeze, potrivit planului inițial. Datele de natură medicală - despre care am vorbit - să fie corecte și la dispoziția celor care construiesc în funcție de ele modelele și scenariile necesare în gestionarea pandemiilor – atrage atenția George Suciu, directorul de cercetare, dezvoltare și inovare al firmei care se ocupă de partea tehnică a proiectului: ”Depinde foarte mult și de calitatea datelor și aici întâmpinăm o problemă pentru că nu sunt foarte multe seturi de date disponibile, deși există o inițiativă de date deschise la nivelul Guvernului, totuși seturile de date sunt foarte reduse, iar în domeniul medical practic nu există decât foarte puține. În alte țări am observat că au mai multe date și pe baza acestor date pot fi rulate mai multe modele, mai multe scenarii și se pot îmbunătăți și capacitățile de avertizare timpurie. Din păcate, în România, am reușit doar un singur model să-l instalăm, să-l folosim, dar sperăm o dată cu deschiderea pe care-am observat-o în ultima perioadă să avem acces și la mai multe date și să putem să folosim și alte modele.”

De obicei, astfel de proiecte au o durată de 3 ani. În cazul acesta, însă, ea a fost scurtată la 2 ani și urgentată. Se înțelege, din cauza nevoii de a rezolva tot ce ține de gestionarea pandemiei, cu partea sa de IT și scenariile de acțiune pentru situații similare.

O scurtă întoarcere în timp, acum...

5 APRILIE 2020. Shirley Watts, o asistentă medicală din Marea Britanie se filmează în mașină în drum spre casă, cu ochii plini de lacrimi: ”Vreau să mă vedeți în felul acesta și să înțelegeți cât de gravă este toată situația, pentru că noi suntem în genunchi aici... Și încercăm să facem tot ce ne stă în puteri, deși am vrea să facem mult mai mult, dar nu avem cum. Suntem departe de familiile noastre și ne riscăm viața pentru a-i salva pe ceilalți. Ne spunem unii altora că ar trebui să fim foarte mândri de noi înșine pentru că nu ne-am mai confruntat niciodată cu așa ceva ... Acum mă voi duce acasă. Voi face un duș și voi încerca să dorm puțin pentru că la noapte mă voi întoarce în tură la spital. Am vrut doar să vă arăt cum sunt acum și să vă reamintesc că în toate spitalele sunt oameni ca mine.”

9 APRILIE 2020. Medicul militar aflat în prima linie la Suceava - Căpitanul Mihai Alexandru Mărginean - redă în postarea sa de pe facebook o luptă aproape ca din tranșee... ”E ora 20:00. Urmează 12 ore de "reprezentație" medicală. Ca un adevărat virtuoso pășesc încrezător pe circuitele epidemiologice încă incomplete și improvizate ad-hoc după măsura posibilităților. Mă echipez: combinezon, trei perechi de mănuși, ochelari, masca FFP3 și viziera. Gata! Sunt înăuntru... nemișcat, auzind doar propria respirație ritmică, din ce în ce mai sincronizată cu bătăile inimii. BUM!!! Realitatea - o altă realitate, nu cea proiectată de mine în camera mea de comandă, înconjurat de cărțile mele - mă lovește brutal. Sunt aproape 30 de pacienți în jurul meu. Câțiva extratereștri albi se plimbă printre ei. Unii intuiesc rolul meu și încep să ridice mâinile disperate spre mine și strigă "domnule doctoooor! domnule..." cuvintele le rămân în gât... și dintr-o dată mi-a fost dat să înțeleg. Aici e RĂZBOI!... ”

21 MARTIE 2021. Medicul Ioana Simion, șeful șecției de Anestezie Terapie Intensivă 2 de la Spitalul Colentina din București își amintește cum bucățica ei din lumea-ntreagă își cerea dreptul la ... aer... ”Orice pacient, fie covid, fie din terapie intensivă în momentul în care ajunge într-un moment absolut critic doresște să trăiască, chiar dacă înainte foarte mulți ne spun că nu-i mai interesează, că nu mai vor. Este impresionant să vezi că de multe ori nu mai ai ce să-i faci și ei te imploră din priviri, din gesturi... bineh! Sigur, discutăm despre pacienții care nu sunt intubați și sedați că aceia....” Trage aer în piept adânc... își mută apoi privirea de la mine undeva într-o parte de parcă i-ar fi și revenit imaginea în minte și-și masează mașinal mâna stângă cu cea dreaptă ca și cum ar vrea să se liniștească ea pe ea, deși pare foarte stăpână pe situație... apoi continuă: ”Evoluția pacienților este foarte ciudată. N-are legătură boala aceasta cu nicio boală pe care o știam în sensul că se poate întâmpla acum să stai de vorbă cu omul respectiv; peste 5 minute să trezești că se decompensează atât de grav încât să ajungă la strop respirator, stop cardiac; trebuie intubat și Doamne Ferește.... să decedeze.”

În data de 15 martie, Spitalul Colentina din București devenea primul spital suport covid din Capitală, iar decizia le era comunicată medicilor într-un consiliu medical. Anul trecut, 380 de pacienți infectați cu SARS Cov 2 au fost internați doar pe secția de terapie intensivă coordonată de medicul Ioana Simion, dintre care 58%... astăzi nu mai sunt. Anul acesta, numărul celor ajunși pe aceeași secție depășește deja 100, dar doar 50% au supraviețuit.

A durat aproape 2 săptămâni organizarea internă și crearea de circuite eficiente, care să-i protejeze pe medici, dar ... : ”Noi le considerăm impecabile și acesta este și motivul pentru care am avut foarte puțini infectați în rândul personalului: crearea acestor circuite ca la carte și respectarea lor. Am fost declarați spital covid pe data de 15 martie, iar pacienții au început să fie primiți în spital pe data de 27 martie”, își reamintește Ioana Simion. ”Am colegi care au avut momente de depresie – realmente depresie – și se vorbește foarte mult despre burn out sindrom care dacă am fi testați corect, cred că sută la sută din personalul ATI ar fi diagnosticat cu burn out sindrom. Nu am crezut niciodată de când am început să practic medicina și această specialitate pe care mi-o doream din anul întâi de facultate, n-am crezut nici eu nici colegii mei că o să ajungem să trăim un astfel de moment.”

... Iar medicul militar aflat în prima linie la Suceava - Căpitanul Mihai Alexandru Mărginean scria pe facebook: ”Unul lângă altul, conectați la un fel de oxigen ce nu pare suficient niciodată. Unii pe spate alții pe burtă. Pe unele fețe - resemnare, pe altele - disperare. Cei care nu erau intubați și ventilați mecanic erau extrem de hipoxici. O hipoxie atipică, unii nici măcar nu sunt dispneici și pot chiar articula câteva cuvinte. Au o culoare tegumentară aparte. Sunt conștienți dar nu...complet. Nu știu să descriu altfel dar vă pot spune că am avut nevoie de multă putere de procesare să mă conving că nu sunt înconjurat de strigoi sau zombie sau cum vreți voi să le spuneți, niște umbre în care viața atârna ca o picătură de rouă pe un fir de iarbă. Sau ca o picătură de transpirație pe interiorul ochelarilor de protecție...”

Sunt toate aceste clișee, bucăți de film rupte din viața noastră – așa cum se prezintă ea de un an - dovada unei crize pe care umanitatea o traversează?... Cine știe?... Cert este că ne aflăm pe teritoriul situațiilor de urgență. Închipuiți-vă un clopot - în matematică i se spune Curba lui Gauss. Din partea stângă jos a acestui desen, avem de urcat până în vârf ca pe un munte și apoi de coborât. Vârful și doar vârful este reprezentat de criză. L-am trecut, sau nici măcar nu am ajuns la el?... Aceasta este întrebarea momentului, iar din păcate, răspunsul nu se dovedește la fel de clar ca în matematică, unde 1 + 1 înseamnă 2. Aici 1+1 poate să dea 0... 0 zile în plus de viață pentru cazurile grave și foarte grave de la Terapie Intensivă... Motivul? O mare necunoscută: evoluția virusului SARS COV 2 - un virus foarte agresiv care în secolul al 21 – unulea ne-a închis în case și a smuls dintre noi prea devreme. Ne-mpuținat ... prematur... Colonelul în retragere Nicolae Steiner, specialist în situații de urgență, doctor în virusologie și fost atașat la NATO pe acest domeniu: ”Deocamdată la noi, treaba asta e privită foarte flu. Toată lumea simte că-i o criză, dar calificarea juridică nu există. Acum suntem într-o anumită fază de evoluție a pandemiei de Covid 19 foarte greu de spus pentru că criza într-o situație de urgență reprezintă apogeul. Deci dacă ar fi vorba de un val, e foarte de înțeles că valul ar avea o formă aproximativă ca o Curbă Gaus... deci are o pornire, un maxim, un vârf și după aia defervescență. Cam asta e în mare, dar vârful acela reprezintă situație de criză. Acum, că noi caracterizăm toată evoluția acestei situații ca fiind o criză e cu totul altceva, însă să nu vă închipuiți că crizele sunt numai neapărat medicale. Crizele sunt politice, sunt militare, sunt economice, sunt financiare, sunt de toate.”

Din punct de vedere medical – adaugă colonelul Nicolae Steiner – ar putea începe veștile bune o dată cu aparția masei de imunizați prin injectarea de anti-corpi sau prin vaccinare. Mai rezistenți, vor opune, teoretic, o presiune foarte mare în calea transmiterii virusului și așa amenințarea la adresa sănătății oamenilor ar putea să dispară treptat, pe măsură ce va dispărea masa receptivă din populație... Dar aceasta nu însemnă că nu vor fi și alte urmări. Nicolae Steiner: ”Criza dacă este să o calificăm din punct de vedere economic cam urmează, deci încă n-am ajuns la apogeul ei de manifestare și aici rămâne de văzut ce măsuri vor întreprinde Guvernul și celelalte autorități ca să contracareze efectele crizei.”

De altfel nici celelalte pandemii din istorie nu au rămas fără ecouri... unele sociale, altele economice și ... în fine – o a treia categorie – militare. Din nou profesorul universitar de la facultatea de Istorie din București, Bogdan Murgescu: ”Crizele economice au propriul lor mecanism de generare și nu sunt pricinuite strict de o molimă, însă o asemenea molimă, mai ales când antrenează o mortalitate ridicată sau pune în incapacitate de activitate pentru anumite perioade de timp o parte însemnată a populației dezorganizează circuitele economice. Dezorganizează producția. Uneori mai mult chiar circuitele comerciale și de distribuiție a mărfurilor și atunci apar în cel mai bun caz sincope, reparate după o perioadă de timp, dar care au efecte grave pe termen scurt, dar poate să cauzeze și restructurări mai durabile, sau contracții ale economiei. De exemplu, după Marea Ciumă când este eliminată o cincime din populația lumii și în anumite țări 30 – 45 și chiar mai mult la sută, numărul oamenilor devine prea mic și apare o criză de forță de muncă. De asemenea apar fenomene de ajustare care sunt echivalentul unei contracții economice. Supraviețuitorii se concentrează pe zonele de mai mare productivitate și pe asigurarea celor esențiale cu mai puțin apel la schimburi sofisticate, la marele comerț, deci este clar un fenomen în care economia reacționează și sunt implicații economice multiple. În ceea ce privește efectele militare. Sunt, campanii militare, oprite din motiv de molimă. Avem de exemplu transmiterea variolei la apărătorii Tenochtitlanului, Mexicului de azi, capitala aztecă, unde apărătorii mult mai numeroși decât atacatorii spanioli au fost – cuvântul ”decimați” subestimează lucrurile, pentru că decimarea înseamnă unul din zece, etimologic – aproape înjumătățiți de variolă mulți dintre ei și debilitați fizic pe o anumită perioadă de timp, ceea ce a slăbit rezistența împotriva spaniolilor.”

Și de la luciditatea acestei analize la contactul direct cu pacienții infectați cu SARS Cov 2, cu medicul Ioana Simion, șeful secției de Anestezie Terapie Intensivă 2, de la Spitalul Colentina, din București: ”A fost vorba despre o boală complet diferită față de ce știam noi până acum. La început a trebuit să învățăm din mers niște lucruri și nici acum nu știm foarte exact totul despre această boală, dar sigur după un an de zile deja avem niște indicii să zic, vizavi de modalitatea de tratament, de pronostic, de evoluție și așa mai departe. Numărul mare, foarte mare de pacienți extrem de dificili și numărul mic de personal – nu suntem extrem de deficitari, dar suntem! – a făcut ca munca asta să ne consume enorm și fizic și psihic”.

... Iar la Suceava, situația a fost de-a dreptul critică, după cum reiese și din postarea pe facebook a medicului militar, căpitanul Mihai Alexandru Mărginean: ”Ideea mea despre strategia optimă de ventilație a fost snopită în bătaie de o realitate necruțătoare. Am ales un mod de presiune, am pus niște valori puțin sub cele critice și am spus un "Doamne ajută!". După două ore primul SCR, după alte două și câțiva zeci de mililitri de noradrenalina și adrenalină al doilea SCR. L-am lăsat viu când am plecat...a murit a doua zi. ”

... Iar Ioana Simion, șeful secției de Anestezie Terapie Intensivă 2, de la Spitalul Colentina, din București spune: ”Ohhhh, a fost foarte greu, pentru că din păcate rata de mortalitate a pacienților din ATI Covid este foarte mare. Chiar zilele trecute am făcut o statistică în secția noastră – în secția ATI 2 din Spitalul Colentina – rata de mortalitate pe un an de zile, deci practic din martie trecut, de când am devenit spital suport covid până acum a fost undeva la 58%, iar pe anul 2021 în jur de 50%. Raportat la ceea ce se-ntâmplă într-o secție ATI non-covid este mult; este foarte mult. Raportat la alte secții ATI Covid este rezonabil; e bine. Fiind o rată de mortalitate foarte mare vă dați seama că impactul asupra noastră este îngrozitor. Ajungem să visăm pacienții noaptea și mă rog ... să fim extrem de marcați de ce se întâmplă acolo.”

În această perioadă, când lucrurile sunt încă în mișcare, participanții la proiectul STAMINA dezvoltă programe pilot și fac exerciții regionale, pentru consolidarea cooperării, explică George Suciu, directorul de cercetare, dezvoltare și inovare al firmei care se ocupă de partea tehnică a proiectului: ”Din punct de vedere tehnologic sunt tehnologii pe care le cunoaștem, le-am mai folosit. Aș putea să amintesc și tehnologii noi, cum este blockchain-ul, pentru a asigura partea de acces la date distribuit și securizat. Avem planificat și un pilot în care vom avea un scenariu legat de covid și vom implica participanți și din autoritățile relevante pentru gestionarea pandemiilor. Acesta este scopul proiectului de a face schimb de experiențe cu partenerii din regiune. Lucrăm foarte bine cu organizațiile din Austria și Grecia - ele fiind și cele mai apropiate geografic de România - dar am avut colaborări și cu partenerii din Belgia și Slovenia.”

... Și încet, încet lucrurile reîncep să se așeze, însă în urmă cu un an, toate păreau că se năruie de la o zi la alta. Pandemia, cu toate consecințele ei, ne lua prin surprindere... dar... poate că n-ar fi trebuit. În ultimii 15 ani, nu au lipsit avertismentele în presa internațională cu privire la iminența unei pandemii care să implice... citez: ”o boală nouă respiratorie”.

În 2018, BBC Future anunța că pentru experții în domeniu apariția unei pandemii de ”gripă” pune doar problema timpului - Când se va întâmpla ea adică? - nu și cea a existenței sale.

... iar... Covid-19 ne-a readus în prim plan un dușman istoric și redutabil, pentru că nimic nu a ucis mai multe ființe umane de-a lungul timpului ca virusurile, bacteriile și paraziții responsabili de producerea anumitor boli... Nu dezastrele naturale... Și nici măcar războaiele!

Tocmai de aceea avem nevoie de un plan pe măsură – STAMINA. Sigur că el vine la pachet cu noi provocări, temeri, dificultăți și posibil riscuri și nu doar pentru România, ci pentru lumea-ntreagă, dar poate reprezenta în egală măsură o speranță pentru sistemul sanitar, în general ... și cel mai important pentru grija față de oameni.

Și încă ceva: dacă traducem titlul acestui proiect – STAMINA - din limba engleză rezultă cuvântul ”rezistență”, iar dacă ne gândim – în română - la botanică, descoperim cuvântul din lumea plantelor care aduce cu sine semnificația transmiterii vieții mai departe ...

AUDIO: