"Frumoasa din pădurea adormită. O poveste a renașterii iei românești"
Un RadioDocumentar, în săptămâna în care se va sărbători, și în 2015, Ziua internațională a iei românești.
Articol de Mihaela Helmis, 17 Iunie 2015, 15:37
La sfarsitul acestei saptamani isi va gasi reflex multiplicat o sarbatoare pe care o simtim , simplu si discret, tot mai lipita de suflet.
" Frumoasa din padurea adormita. O poveste a renasterii iei romanesti"-.se intitulează RadioDocumentarul , in saptamana in care se va sarbatori, si in 2015, Ziua internationala a iei romanesti.
Si sunt zeci, sute si poate chiar mii - cele ce reinvata rostul si intelesul tainic al semnelor cusute pe vesmantul romanesc cu nume intraductibil.
Alaturi de Ioana Corduneanu, initiatoarea unui site ce a generat alcatuirea acestei comunitati virtuale ce a depasit 8000 de membri, cu rare exceptii fete si femei ,- care au reinceput sa invete un alfabet prea adesea asimilat unor simple decoratii cusute.-, se afla , de la Chişinău cercet. Varvara Buzilă ,din ţară Felicitas Farcaş sau Ioana Sora , ca si - in mod spectaculos ,Alexandra Pogaceanu din Friburg,Elvetia .
Audio: Documentar.
Profesoarş de limbi străine , franceză şi gfermană , Cecilia Frâncu ne asigură ca aceasta parte- particulă ce face parte din fiinţa naţională , IA ROMANEASCĂ este , ca si dorul , un cuvânt incomplet traductibil în alte limbi.
Şi de aici semnificaţia de inestimabilă valoare a gestului de a coase din nou propria ie, de a purta IA, de a alcătui adevărate sărbători în jurul cămăşii noastre de suflet " o a doua noastră piele" sau "veşmânt al ideii de ţară ", aşa cum , cu patimă , drag şi convingere o numea aceeaşi Varvara Buzilă, director adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
Cele 30 de ii cusute dupa datină intre Sf. Dumitru şi săptămâna Paştilor se află într-o competiţie din care vor ieşi câştigătoare toate,- şi nu doar cele două care vor fi considerate ca respectând cât mai exact legile nescrise, regula şi alfabetul de semne arhetipale care încifrează pentru a permite descifrarea.
Si , pentru a o cita pe Ioana Corduneanu, ele " trebuie să existe pentru ca strănepoatele noastre să aibă ce moşteni şi peste 100 de ani, de acasa, de suflet romanesc".
Foto: Raluca Jurcovan.