Festivalul Cucilor de la Brănești
Tinerii, îmbrăcaţi în straie femeieşti, alungă iarna, spre a face loc primăverii şi, ocolind satul cu măşti şi clopote numeroase, izgonesc tot răul din comunitate.
Articol de Mihaela Helmis, 22 Februarie 2015, 18:00
Sarbătorilor cu dată fixă li se adaugă și acelea cu dată mobilă . iar anul acesta , inainte de 24 februarie, ziua de Dragobete ( când se spune că păsările de pădure îşi fac cuiburi iar tinerii “ochi dulci”, sărbătoarea fiind numită şi Cap de primăvară) iată că, luni, 23 februarie în prima zi de după Lăsatul de sec,la Brănești-Ilfov ,e Ziua Cucilor.
Tinerii, îmbrăcaţi în straie femeieşti, alungă iarna, spre a face loc primăverii şi, ocolind satul cu măşti şi clopote numeroase, izgonesc tot răul din comunitate, pentru a înlătura, în acest fel, dezordinea şi a instaura liniştea ce precede sărbătoarea Învierii Domnului (postul), ce trebuie parcursă cu rost și cu rânduială.
Balcanică (unii cercetători spun că ar fi de origine tracică, precreştină), sărbătoarea are manifestări sincretice și a fost prelungită în comunitățile crestine , ortodoxe sau catolice, iar legendele locale o leagă și de momente dramatice din trecut. In jurul Agnitei,în comunitățile săsești se vorbeste despre un asediu și mascații se numesc lole( die Urzeln).La Brăneşti-Ilfov , după războaiele ruso-turce, s-a constituit o importantă comunitate bulgărească iar obiceiul “kukerilor” s-a instaurat şi aici, preluând numele de “cuci”. De altfel, cucul, ca şi ursul care, în această perioadă iese din bârlog, aunuţă venirea primăverii.
În lunea curată (prima zi din Postul Mare), femeile curăţă cu grijă blidele de mâncarea de dulce, le opăresc şi, în unele cazuri, chiar le înlocuiesc cu vase speciale pentru perioada de post. “Pentru a-i dezvăţa pe copii să mănânce de dulce, prin sat umblau în această zi mascaţi cu coarne de cerb care-i băteau uşor pe copii. Umblau prin sat kukeri, (kukuri, kukove, cucii – cum spun românii – alte nume, arapi, geamalari, starţi, maskari, barbuţi, drakusi), mai ales în estul Bulgariei. Participau tineri şi bărbaţi costumaţi. Dis-de-dimineaţă kukerii aţineau calea celor din sat, cărora le cereau plată spre a-i lăsa să treacă”. (Antoaneta Olteanu – Zile şi demoni. Calendar şi mitologie populară bulgară).
La Brăneşti, ca și la Agnita, obiceiul se bucură de interes si e revitalizat, extinzându-se prin intermediul școlii la toate categoriile de vârstă. Liceenii ca și școlarii mai mici poartă măşti colorate, cât mai fioroase, peruci şi fuste, rochii de mirese, iar din alaiul nupţial nu lipsește nici popa, nici bradul.
Invitaţi din ţară şi străinătate
Cucilor din Brăneşti li se alătură la Festivalul Cucilor şi invitaţi din alte zone ale României, unde există obiceiuri asemănătoare, cu mascaţi, ce se desfăşoară în diferite momente ale anului.
Din Cavnic –Maramureş - Brondoşii desfăşoară un dans ritualic în ritm de zongoră şi dobă. Aici, purtătorii de măşti ies pe uliţele satelor în perioada Crăciunului, iar rolul lor este asemănător cu al cucilor: purificator, protector, pentru alungarea spiritelor rele . Acelaşi rol îl au şi Mascaţii din Păuneşti-Vrancea însă acolo obiceiul este practicat de Sfântul Vasile, în prima zi a anului. Bărbaţii poartă talăngi imense, ce alungă spiritele rele din hotarul satului, menind, totodată, prosperitate şi fertilitate, un rod cât mai bogat în anul următor, prin grandoarea măştilor împodobite cu beteală şi globuri.
Nu lipsesc nici Cucii din Lipniţa Constanţa, întregind alaiul. Cucii poartă beţe, bastoane şi ghioage, care au înlocuit pămătuful de odinioară: o nuia lungă în vârful căreia se lega cu un ştreang o opincă. Aceasta era înmuiată în noroi, spre spaima celor care erau “atinşi” şi a fetelor, ale căror case erau însemnate. Se spune ca la Brănești vin în această zi persoane care stiu ca e bine sa nu treacă în postul Pastelui fără a fi lovite ritual de nuiaua cu opincă si toată lumea scapă de rele asigurându-și in acest fel sănătatea și bunăstarea pentru următorul anotimp.
Cucilor din Brăneşti li se alătură şi anul acesta invitaţi ce practică obiceiuri asemănătoare, cu mascaţi, ce se desfăşoară în diferite momente ale anului. Din Cavnic –Maramureş - Brondoşii desfăşoară un dans ritualic în ritm de zongoră şi dobă. Aici, purtătorii de măşti ies pe uliţele satelor în perioada Crăciunului, iar rolul lor este asemănător cu al cucilor: purificator, protector, pentru alungarea spiritelor rele .
Acelaşi rol îl au şi Mascaţii din Păuneşti-Vrancea, dar acolo obiceiul este practicat de Sfântul Vasile, în prima zi a anului. Bărbaţii poartă talăngi imense, ce alungă spiritele rele din hotarul satului, menind, totodată, prosperitate şi fertilitate, un rod cât mai bogat în anul următor, prin grandoarea măştilor împodobite cu beteală şi globuri.
Grupuri de kukeri din Bulgaria, din Kalipetrovo, Yambol si Pernik, prezenți duminică și la Muzeul satului din București iau parte la parada de anul acesta de Ziua Cucilor. Li se alatura "Unchesii" din Paunesti (Vrancea), "Brondosii" din Cavnic (Maramures) si Grupul de Mascati din Lipnita (Constanta).Nu vor lipsi nici reprezentantii Liceului Tehnologic "Cezar Nicolau", Liceului Teoretic "Traian Lalescu", Scolii Gimnaziale Nr. 1, Gradinitei "Rita Gargarita" precum si Grupul Traditional al "Cucilor din Branesti" care in ultimii ani au dus faima cucilor peste hotare.
